Pot inseria doua surse de putere?

[flomar60]

Acest curent de 240A...!!!....este cel care va face cele mai mari probleme!..un cablu de alimentare care sa suporte acest curent va avea grosimea ca pe mana....cu o greutate specifica pe metru-liniar foarte mare!....toata forta ascensionala a motoarelor se va cheltui pentru ridicarea acestei greutati si nu mai ramane nimic pentru furtun...care este si el ,la randul lui ,foarte greu!

Eu vad altfel problema....daca tot dispuneti de un generator trifazic ,se poate construi/comanda/cumpara un convertor de la 3 x 400V la tensiunea si curentul necesar pentru actionarea controlerelor si ,respectiv,a motoarelor....care convertor sa fie montat pe drona iar alimentarea se face cu un cablu trifazat mult mai usor....cu siguranta greutatea fizica a convertorului este mai mica decat greutatea acelui cablu extrem de gros!...apoi,un beneficiu important,creste foarte mult manevrabilitatea dronei....cordonul ombilical alcatuit din cablu de alimentare + furtunul cu apa fiind mai usor de manevrat....apoi ,ma gandesc ca presiunea apei la capatul activ al furtunului sa creasca lent ,pana la maxim ,asta pentru a nu dezechilibra drona....drona va trebui sa dispuna de elemente de echilibrare -giroscoape- care sa realizeze automat echilibrul dispozitivului....ganditi-va doar la forta care trebuie exercitata doar pentru a schimba directia jetului de inalta presiune....

Acestea sunt doar cateva idei care a fost inspirate de proiectul dvs....la constructia reala va garantez ca va veti lovi de mult mai multe probleme , care de care mai complexe!....una peste alta,spor la realizarea acestui proiect!

[autom]

Stimate coleg Flomar60, se vede ca aveti experienta si spirit tehnic. Ati intuit exact posibilele probleme.

 

Multumesc de idei.Am sa le transmit.

 

Daca functioneaza la curent maxim , intensitatea este de 320 A, necesita un cablu cam de 16 mmp ( MINIM) . Vom face cateva experimentari.

 

Totusi, cred ca este ok sa foloseasca 2 surse de 130 A inseriate..........

 

Intrebarea suplimentara este urmatoarea ( eterna mea problema ) Pot modifica un invertor de sudura?

Editat Aprilie 9, 2017 de autom

[Vizitator]

Un invertor de sudura este o sursa !

Se pleaca de la povestile (nu mai folosesc cuvantul teorie, provoaca nelinisti si indigestii multora) despre surse, se compara cu schema unui invertor sudura si se adauga ce lipseste.

Ce sfaturi va trebuiesc, ce spunem noi este tot din carti. Iar ce au realizat unii (cei care spun ca practica te omoara) are la baza tot ce este scris in carti. Faptul ca ei au realizat una-alta fara sa citeasca nu este nimic iesit din comun, este numai capacitatea omului de a imita/ copia actiunile altora, lucru ce duce uneori la rezultate pozitive iar alteori la rezultate nefericite.

Se ia un invertor clasic (cele cateva venite la depanat erau numai forward), se masoara frecventa, raportul de transformare si cu teoria de la "Totul despre surse..."/ zecile de pagini scrise de SMILEX si Marian orice licean poate incropi un miniproiect.

Abia dupa aceasta etapa--mai munciti si voi--veniti cu intrebari si sigur veti primi ajutor daca este de corectat ceva.

S-ar putea sa aveti surpriza sa finalizati singur lucrarea !

 

Va mai amintiti ? (@SMILEX)

Calculul transformatorului forward

In terminologia actuala, vad ca prin forward se intelege strict cele doua variante cu unul sau doua tranzistoare (conduc deodata). Cele push-pull (in contratimp) puntea, semipuntea si primarul cu mediana ar fi tratate cumva separat. Dar toate astea sunt cu conversie directa iar eu le-am numit mereu forward. Chiar daca difera ca si configuratie, functioneaza pe acelasi principiu: atunci cand tranzistoarele sunt in conductie, se investeste energie consumatorului. Principiul este determinat prin alegerea capetelor infasurarii secundare astfel incat odata cu tranzistoarele intra in conductie si diodele redresoare din secundar. La flyback, diodele redresoare conduc numai dupa blocarea tranzistoarelor care comanda traful. Eu voi face referire (acum) strict la trafo forward. Tranzistoarele, traful si redresarea exista pentru a forma impulsuri. De obicei acele impulsuri ataca o inductanta foarte importanta pentru stabilizare si care n-ar trebui tratata separat de traf, dar se poate si ca redresarea sa atace direct o capacitate de filtraj. In cazul in care inductanta exista, dimensionarea secundarului ca numar de spire trebuie facuta astfel incat pentru cea mai mica tensiune posibila aplicata primarului, secundarul trebuie sa genereze impulsuri avand o tensiune mai mare decat cea dorita a fi stabilizata. Daca inductanta lipseste, tensiunea secundarului (ca varf de impuls) se va regasi pe condensatorul de filtraj, iar dimensionarea secundarului se face dupa caz. In ambele variante, tensiunea obtinuta respecta raportul de transformare: Up/Us=Np/Ns (tensiuni si numere de spire p=primar si s=secundar). Si ca atare, abandonez secundarul si ma refer strict la primar.
Formula magica cea mai simpla e: N=U∙Ton/(B∙S) unde N=numarul de spire, U=tensiunea la bornele infasurarii (V), Ton=timpul cat tensiunea exista pe infasurare (µs), B=inductia in miez (T), S=sectiunea miezului (mm²). In paranteze sunt unitatile de masura in care trebuie se exprime marimile din formula respectiv volti, microsecunde, tesla, milimetri patrati.

 

Inductanta serie (cum am numit-o) este prezenta dupa redresare si inaintea primului condensator de filtraj. Este obligatorie pentru stabilizare. Pe net apar scheme de surse stabilizate fara inductanta, schemele sunt gresite. Inductanta inmagazineaza energie la momentul on, iar la momentul off energia este redata condensatorului de filtraj (si sarcinii). Daca redresarea din secundarul trafului ataca direct un condensator de filtraj fara inductanta serie, tensiunea la care se incarca condensatorul este de valoarea varfului impulsului generat de secundar indiferent de factorul de umplere (latimea lui) si nu se mai poate controla valoarea tensiunii prin modificarea umplerii. Cum spuneam, aflarea Toff maxim (la Umax) foloseste la calculul ei. Toff=T/2-Ton (la configuratia contratimp), unde Ton este cel minim si Ton=(T/2)·Upmin/Upmax. Pentru acel Toff maxim (Ton minim) se calculeaza variatia de curent (ΔI) dorita prin inductanta. Aceasta variatie se alege uzual intre 0,15 si 0,3 din curentul maxim pe ce trece prin inductanta. Dar limitele nu sunt batute in cuie. O variatie de curent mare creaza riplu mare pe filtraj dar si un raspuns bun (rapid) al sursei la variatia sarcinii. Deci e un compromis. Ca exemplu, la un maxim de 10A se poate alege o variatie de 2A, ceea ce determina o variatie de +/-1A prin inductanta, suprapusa peste curentul de 10A. Atentie, numai variatia de curent produce putere disipata in miezul inductantei serie, nu si curentul de 10A (din exemplu). Variatia de curent produce o variatie de inductie ΔB=B·ΔI/Imax unde ΔB= variatia inductiei, B=inductia aleasa (poate fi 0,5-0,7 din maxima admisa in material indiferent de frecventa pentru ca nu produce putere disipata). Si puterea disipata de ΔB poate fi un criteriu in alegerea variatiei. Pentru ca procesul se bazeaza pe autoinductie la Toff, inductanta se calculeaza pentru tensiunea stabilizata, autoinductia face ca tensiunea invesa pe inductanta sa egaleze tensiunea stabilizata (neglijez caderea pe diodele redresoare). Formula de calcul a inductantei este L=Uout·Toff/ΔI unde in ordine, L=inductanta (μH), Uout=tensiunea stabilizata la iesire (V), Toff=timpul de blocare maxim (μs), ΔI=variatia de curent aleasa (A). Sigur ca si aici e nevoie de o relatie de dimensionare. O relatie ar fi: Sm·Sf≥(0,05·L·Iout²/B)^4/3 adica paranteza la puterea 4/3 sau la puterea 1.3333, unde B=inductia aleasa (T) iar L este exprimat (atentie!) in mH. Numarul de spire este N=L·ΔI/(ΔB·Sm) unde L in μH, B in T, Sm in mm². Intrefierul necesar este i=0,13·N²·Sm/L unde i=intrefier in mm, Sm=sectiune miez in (!) cm² iar L in μH. Intrefierul se poate confectiona pe coloana din mijloc folosind smirghel, daca e o ferita, iar marimea intrefierului se rectifica pana la obtinerea inductantei dorite. Se poate folosi si un toroid cu pulbere de fier care indeplineste conditia de dimensionare, pe care se bobineaza spire pana la obtinerea inductantei daca raportul L·Iout/(N·Sm), unde L in μH si Sm in mm², ofera o cifra mai mica decat inductia maxim admisa in miez, asta necesitand insa date (pdf) despre material. Pulberea de fier admite 0,5-1T. Daca numarul de spire e prea mic, miezul se poate satura si incalzi, dar de obicei cea mai mare putere disipata se regaseste pe cupru, in inductanta serie. Ar fi bine a se respecta si aici adancimea de patrundere, cu toate ca cea mai importanta componenta este continua si nu influenteaza patrunderea (∆I influenteaza patrunderea). Transformatorul si redresarea asigura existenta impulsurilor care ataca inductanta, dar aceste impulsuri pot fi asigurate si de catre un tranzistor. De exemplu daca se are la dispozitie un acumulator de 24V si se doreste o stabilizare la 12V, un tranzistor poate asigura impulsurile necesare stabilizarii. In care caz configuratia este buck (coboratoare) iar calculul inductantei este valabil si pentru aceasta configuratie.

[Marian]

Autom ma uitam pe link-ul ala cu acele controllere si la poze vad scris pe cabluri 12AWG, asta inseamna o sectiune de cam 3,3mm², ceea ce pentru aia 80A specificati, ar presupune o densitate de cam 24A/mm²... Eu am indoieli serioase legate de veridicitatea celor 80A. Adica morala este sa nu crezi tot ce spune chinezul, ci sa judeci folosindu-te de intuitie si pregatire.

 

Sustin si eu problema amintita de Dl Marcu cu greutatea cablurilor, ca sa duci un asemenea curent pe distante semnificative iti trebuiesc cabluri extrem de solide, mai cu seama ca este un regim continuu de lucru, ce fel de drone sunt si ce portanta au?

 

PS: Esti pompier ( asa inteleg ), stii deci cat de mare poate fi forta exercitata de furtun la presiuni mari, cu ani in urma m-am minunat vazand cum 4 soldati tineri si bine facuti nu puteau stapani un furtun la o interventie la un incendiu de vegetatie ( ofiterul ce-i insotea a decis sa se distreze putin pe seama lor )...

[autom]

@miticamy da, aveti dreptate! ,,teoria,, trebuie pusa in practica si experimentata ca sa fie relativ singura.

 

@marian, da, suntem pompieri si STIM pe propria piele ( a se citi propriile vanatai) ce inseamna o teava de refulare la presiunea de 10 atmosfere ( cat poate debita pompa unei autospeciale traditionale).

 

Pot spune ca se va folosi refulare de tip nou ( este in genul spalatorului de masini de inalta presiune dar cu debit mic sau extrem de mic) cu detenta scazuta. http://unilift.ro/kit-uri-de-inalta-presiune-pentru-pompieri-hpw-fire-857

 

Drona este in stadiul de proiect, sunt ansamblate cele 4 motoare de CA, elicile sunt inca in cutie.........Datele tehnice la motoare inca nu le am...

 

S-a investit o suma consistenta in toate componentele si investitia inca este in derulare.

 

Greutata cablului este mare, furtunul este greu, toate sunt potrivnice dar vedem ce iese......

 

Cert este ca nu se fac toate ca in tinereea mea, pe baza de proiect si calcule. Se cumpara din China si se ansambleaza ( cu succes sau nu)

 

Da, simtul meu tehnic mi-a dictat ca nu are cum sa ,,traga,, 80 A, de aceea am apreciat la 40, cu indulgenta 50 A.

 

Ma gandeam la un invertor de acest gen......https://www.depozitudescule.ro/mma-250--invertor-sudura-400v-giant_1261/

Editat Aprilie 9, 2017 de autom

[UDAR]

24A/mmp în aer , pentru timp scurt - zeci de minute - poate fi tolerabil din punctul de vedere al integrității cablului . În rest , colegii au probabil dreptate .

 

EDIT Fac aici precizarea că la cablurile în aer nu e ca la bobinajul transformatorului . Acolo avem o structură oarecum compactă , densitatea de curent A/mmp este decisivă , nu prea contează secțiunea absolută a sârmei .

La firul liber în aer răcirea este dată de suprafața de contact cu aerul care este proporțională cu diametrul pe când secțiunea este proporțională cu pătratul diametrului . Deci un fir mai subțire va suporta mai mulți A/mmp decât unul gros , la aceeași creștere a temperaturii.

Editat Aprilie 9, 2017 de UDAR

[Marian]

Nu numai densitatea era problema ce incercam sa o sustin ( desi eu n-as permite niciodata una asa mare ), mai e si problema rezistentei cablului care este una finita, cu atat mai importanta la lungimi semnificative, adica se pierde prea mult pe cabluri.

[validae]

Cred că e mai practic să echipați drona cu acumulatori puternici Li-Ion decât să folosiți cabluri groase.Acumulatorii sunt mult mai ușori și duc curenți mari, mai ales grupați corespunzător tensiunii de alimentare.

[UDAR]

Nu numai densitatea era problema ce incercam sa o sustin ( desi eu n-as permite niciodata una asa mare ), mai e si problema rezistentei cablului care este una finita, cu atat mai importanta la lungimi semnificative, adica se pierde prea mult pe cabluri.

Am fost , cred , destul de clar :

 

24A/mmp în aer , pentru timp scurt - zeci de minute - poate fi tolerabil din punctul de vedere al integrității cablului . În rest , colegii au probabil dreptate .

În privința pierderilor, da , 50m de astfel de cablu ( de 2 fire ) ar avea , la 80A , peste 40V cădere de tensiune .

Editat Aprilie 9, 2017 de UDAR

[autom]

Cred că e mai practic să echipați drona cu acumulatori puternici Li-Ion decât să folosiți cabluri groase.Acumulatorii sunt mult mai ușori și duc curenți mari, mai ales grupați corespunzător tensiunii de alimentare.

 

Multumesc de sugestie, tema este sa fie alimentati de la generatorul de pe autospeciala . Acumulatorii totusi se descarca usor, sunt influientati de temperatura, trebuie incarcati periodic ( cu alta sursa)

Am fost , cred , destul de clar :

 

În privința pierderilor, da , 50m de astfel de cablu ( de 2 fire ) ar avea , la 80A , peste 40V cădere de tensiune .

 

 

Da, am gandit problema asta, sa fie caderea de tensiune cat mai stabila ( desi variaza in functie de sarcina). Sectiunea este destul de generoasa.

[Mircea]

Vad ca se discuta aici partea de putere. Banuiesc ca partea de control exista deja facuta.

 

Daca nu exista, va rog a va opri sa mai investiti bani pana intelegeti cum e cu dronele. Faptul ca invartiti 4 elici e cel mai putin important in zborul (stabilitate, deplasare, etc) dronei.

 

Totusi, nu e imposibil, dar cred ca mai aveti mult pana sa ridicati o drona de la sol.

[sesebe]

Trebuie lucrat cu tensiuni mari pt a avea curenti mici.

Nu este realist sa te bazezi pe o cadere costanta pe cabluri de sa zicem 30-50V pt ca atunci cind moptoarele sint oprite se vor defecta controlerele ddin cauza la supratensiunea de pe alimentare.

 

Ar trebui sa-l ascultati pe Thunderer. Nu-i simplu controlul unei drone perturbate de furtunul de apa si care mai si ridica greutati apreciabile.

[Vizitator]

In primul rand, la ce inaltime se vrea a lucra drona? E mai bine sa ridici tensiunea jos, la masina, si sus la drona sa o cobori la cat ai nevoie. Castigi un cablu mai subtire, masa de ridicat mai mica, ridici sarcina utila de energia aia. Dar pierzi din forta sus, instaland dispozitivul coborator. Eu nu cred ca veti reusi cu proiectul asta.

Editat Aprilie 10, 2017 de Vizitator

[autom]

Buna !

 

Multumesc de mesaje, sunt pertinente.

 

Sa raspund in ordine.

 

- Exista controlul, este cumparat de pe internet ( sau asa am inteles eu, personal ma axez pe partea de forta)

-Stiu ca nu trebuie sa ma bazez pe caderea de tensiune naturala, in gol ( sau regim intermediar) creste tensiunea finala excesiv de mult.

- Pseudo drona asta va lucra la maxim 5 metri de sol ( pun la bunsimt inaltimea asta, cu cat este mai mare cu atat este mai greu furtunul).

- Stiu ca daca lucrez cu tensiuni ridicate scad intensitatea curentului ( si simplicit sectiunea cablului) dar modulele suplimentare ingreuneaza tot ansamblul.

- Sper sa iasa proiectul, deja colegul meu este destul de departe si cauta toate variantele.

 

Tin aproape si , in limita posibilitatilor, o sa pun si poze.

 

Multam fain.

[autom]

motoarele, sunt 4 , poza generala la tot ce s-a realizat este mai jos

 

 

https://hobbyking.com/en_us/turnigy-aerodrive-sk3-5065-236kv-brushless-outrunner-motor.html?___store=en_us