Vizitator Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 Mi-am spus parerea si nu stiu ce as mai putea adauga. Daca nu se spunea ca are 17H poate credeam dar cu numai 17H e greu credibil sa fie asa de bun traful. Ma gindesc ce inductanta reala are traful, masurata in prezenta curentului de bias. Poate ca are inductanta reala mai mare. Ar putea fi o explicatie, ca sa cautam o explicatie, alta decit ca au fost incurcate masuratorile. De acord, pot exista explicatii, propune o metoda sau mai multe ,eu le verific practic Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 Eu zic ca este interesat de citit... A Consequence of The Quest for 20Hz Roll Off _ Cascade Tubes.html Link spre comentariu
THOMAS Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 (editat) Foarte interesant articolul dar si realizarile autorului.Afirmatia de mai jos scoasa din acel articol dar si formula spune exact ce ar trebui sa intelegem: “In order to pass really low frequencies the primary inductance of the output transformer must be rather large. Now the difference in frequency between 20Hz and 40Hz is a full octave. This means that a transformer designed to pass 20Hz at the same level as one designed to pass 40Hz must have a primary inductance which is twice as large. This equates to a much larger and more expensive coil and also introduces complexities at the upper end due to interwinding capacitances. This drives one to rather expensive solutions.” Editat Aprilie 18, 2017 de LMOlimpiu Link spre comentariu
adigh Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 (editat) In cazul single-ended orice formula care vrea sa determine banda de frecventa la joasa frecventa si nu ia in considerare curentul de bias e gresita. Nu se poate calcula banda de frecventa considerind primarul ca fiind o reactanta inductiva si implicit o impedanta in paralel cu sarcina. Logica acestui procedeu fiind ca pe masura ce scade frecventa, reactanta inductiva va insemna un numar tot mai mic de ohmi in paralel cu sarcina. Iar tensiunea va cadea pentru ca nu avem un amplificator de tensiune cu rezistenta interna zero. Iar pe rezistenta interna a amplificatorului, adica a tubului, va exista cadere de tensiune. In cazul single-ended inductanta primarului e parte atit din sarcina cit si din amplificator. De asta e mai complicat. La parafeed si push-pull merge calculat asa (cu limita) dar la single-ended e eronat sa calculam asa. A preciza cit coboara un amplificator in frecventa cu un numar dat de Henry si la o anumita putere fara a mai preciza si altceva e o eroare. Intr-o exprimare mai lejera, in cazul single-ended, curentul de bias tine loc de impedanta. Cu alte cuvinte un traf de iesire cu inductanta mai mica. la aceeasi putere, poate cabori mai mult in frecventa decit unul cu inductanta mai mare daca are un curent de bias corespunzator de mare. Asta trebuie tinut minte: la single-ended curentul de bias tine loc de impedanta. La single-ended cind tubul se deschine, pe acea alternanta, avem un transfer direct de putere in secundar concomitent cu incarcarea bobinei cu energie datorita curentului de mers in gol. Pe urmatoarea semialternanta cind tubul se inchide energia din bobina se transfera in secundar. Pe prima alternanta bobina primara se comporta ca si sarcina in paralel cu sarcina numita difuzor consumind iar in semialternanta urmatoare bobina primara se constituie in parte a amplificatorului/generatorului furnizind energie in secundar. Cu cit bobina primara va stoca mai multa energie cu atit va putea cobori mai mult in frecventa (la acceasi putere data). Energia stocata de bobiba va fi prportionala cu inductanta dar si cu patratul curentului de bias LI². Cu alte cuvinte, atunci cind spunem/evaluam/calculam cit coboara in frecventa un traf nu e suficient sa precizam putrerea (maxima, la 1w sau alta) si inductanta ci e obligatoriu sa specificam si curentul de bias la care am obtinut/calculat/estimat acea frecventa. O formula corecta ce permite calculul benzii de frecventa in cazul single-ended trebuie sa contina obligatoriu valoarea inductantei masurata la curentul de bias, puterea si curentul de bias. Orice formula care nu contine aceste 3 elemente nu e valabila. Nu cunosc o asemenea formula. Poate la sfirsitul saptaminii o sa-mi fac timp sa caut mai temeinic prin literatura de specialitate. Cind am spus ca e necredibil ca palierele trafului lui Popa Marius sa nu coboare aproape deloc in conditiile date 17H si 65mA la 20Hz m-am bazat pe ce-mi aminteam cind am facut testari si pe palierele altora din testele prezentate ca si comparatie. De putut se poate cobori cu 17H la 2Hz si -0,01dB/8W daca avem un bias suficient de mare, semiurias ca sa zic asa. Probati si va veti convinge cit de mult conteaza curentul de bias in determinarea benzii inferioare a trafului. La acelasi traf vorbind nu va depinde de patratul curentului pentru ca vine la pachet cu cresterea intrefierului dar se va cistiga mai mult crescind curentul decit se pierde crescind intrefierul. . Editat Aprilie 18, 2017 de adigh Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 (editat) Eu zic ca in ecuatie trebuie introdusa si rezistenta interna a tubului si reglarea intrefierului Editat Aprilie 18, 2017 de Vizitator Link spre comentariu
adigh Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 (editat) Vorbim de transformator. Nu ne intereseaza tubul. Un producator precizeaza o banda de frecventa pentru un traf fara sa aibe habar cu ce tub va fi folosit un traf de sa zicem 2k5/8Ω PL84 ??? 2A3 ??? EL34 ??? Un traf nu isi modifica Ri la coborirea frecventei. Si nu din cauza modificarii Ri apare limitarea in frecventa. Traful e problema. Editat Aprilie 18, 2017 de adigh Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 Vorbim de transformator. Nu ne intereseaza tubul. Un producator precizeaza o banda de frecventa pentru un traf fara sa aibe habar cu ce tub va fi folosit un traf de sa zicem 2k5/8Ω PL84 ??? 2A3 ??? EL34 ??? Un traf nu isi modifica Ri la coborirea frecventei. Si nu din cauza modificarii Ri apare limitarea in frecventa. Traful e problema. Teoretic da, transformatorul are datele producatorului fara specificare tubului insa factorul de calitate Q al primarului este de obicei neglijat cu toate ca acesta este modificat chiar de rezistenta interna a generatorului de curent asociat cu tubul, respectiv Ri care la rindul lui depide de curentul de bias in punctul de functionare ales. Acest factor de calitate ar putea modifica banda de redare, este o supozitie si nu am pretentia de certitudine da' de acea discutam... Link spre comentariu
sesebe Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 Hai sa pun si eu o intrebare prosteasca.... dece la transformatoarele folosite la single ended nu se utilizeaza inca o infasurare polarizate in curent continu care sa genereze un flux in miez opus celui generat de curentul anodic de idle? Link spre comentariu
franzm Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 S-au realizat amplificatoare de acest fel. Link spre comentariu
adigh Postat Aprilie 18, 2017 Partajează Postat Aprilie 18, 2017 Acuma vad. Am facut o eroare de exprimare in textul de la postul #94 Am scris cu rosu "la single-ended curentul de bias tine loc de impedanta." Voiam sa scriu la single-ended curentul de bias tine loc de inductanta. In sensul ca un curent de bias mai mare compenseaza o inductanta mai mica. Scuze! Link spre comentariu
simson Postat Aprilie 19, 2017 Autor Partajează Postat Aprilie 19, 2017 Hai sa pun si eu o intrebare prosteasca.... dece la transformatoarele folosite la single ended nu se utilizeaza inca o infasurare polarizate in curent continu care sa genereze un flux in miez opus celui generat de curentul anodic de idle? Intrebare pertinenta.Eu am studiat mult acest mod de anulare al componentei continue, pe care am vrut utilizat la un SE cu GU 81 mod trioda unde curentu anodic urca la 450mA. La un traf de iesire unde primarul este alimentat cu semnal alternativ, orice alta infasurare este secundar.In cazul in care pe aceasta infasurare cuplam un difuzor, un generator de curent, un ,,cui de potcoava'' se va comporta ca sarcina ptr. tub functie de raportul de transformare impedanta si functie de frecventa. De aceea infasurarea de compensare trebuie realizat cu nr. mare de spire si alimentat cu curent mic din generator.In plus,ptr.o impedanta stabila independent de frecventa,infasurarea de compensare trebuie bobinat identic (straturi,galeti) cu infasurarea primara.Deci la urma urmei obtinem un transformator de iesire push pull in toata regula. Cum nu se obtine nimic gratis ceea ce am castigat prin micsorarea miezului si greutate,pierdem la complexitate si cupru. Link spre comentariu
hpavictor Postat Aprilie 19, 2017 Partajează Postat Aprilie 19, 2017 Exista un caz multidiscutat aici , RIGONDA : http://www.qrz.lt/ly2bdi/shem/Rigonda_sx.gif http://microom.ru/uploads/posts/2013-04/1366046229_shema-rigonda-m-2.jpg https://www.google.ro/search?q=rigonda+schematic&rlz=1C1NHXL_enRO683RO683&espv=2&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiF1p_V8K_TAhUFBSwKHYYSB9cQsAQIIg&biw=1768&bih=886#imgdii=jY5pt0-ToFgK8M:&imgrc=UL6OPY5lPHNtlM: Evident o infasurare de primar este antifaza ... Nu doresc sa comentez tehnic acest subiect datorita protestului meu fata de activitatea dusmanoasa a unuia dintre moderatorii acestei sectiuni , se stie el . Restul detaliilor , doar prin intermediul mesajelor private . Alo , Vasile ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 19, 2017 Partajează Postat Aprilie 19, 2017 (editat) Exista un caz multidiscutat aici , RIGONDA : http://www.qrz.lt/ly2bdi/shem/Rigonda_sx.gif http://microom.ru/uploads/posts/2013-04/1366046229_shema-rigonda-m-2.jpg https://www.google.ro/search?q=rigonda+schematic&rlz=1C1NHXL_enRO683RO683&espv=2&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiF1p_V8K_TAhUFBSwKHYYSB9cQsAQIIg&biw=1768&bih=886#imgdii=jY5pt0-ToFgK8M:&imgrc=UL6OPY5lPHNtlM: Evident o infasurare de primar este antifaza ... Nu doresc sa comentez tehnic acest subiect datorita protestului meu fata de activitatea dusmanoasa a unuia dintre moderatorii acestei sectiuni , se stie el . Restul detaliilor , doar prin intermediul mesajelor private . Alo , Vasile ? faci confuzie Victor prezinţi o situaţie etaj final UltraLiniar clasic(g2 tub final cuplată în priză înfăşurare primară) Editat Aprilie 19, 2017 de Vizitator Link spre comentariu
hpavictor Postat Aprilie 19, 2017 Partajează Postat Aprilie 19, 2017 Îmi cer scuze pentru eroare ! https://forums.rgc.ro/uploads/monthly_11_2013/post-7787-0-47557000-1385661373.jpg Link spre comentariu
THOMAS Postat Aprilie 20, 2017 Partajează Postat Aprilie 20, 2017 (editat) Am facut urmatorul experiment pe un transformator de iesire de la un RR GERUFON,traf original pentru un SE cu EL84 si cu intrefier cu grosimea de 0.07mm: - am injectat in secundar un curent variabil incepand de la 3mA pana la 2000mA avand pe bobina primara montat un L-metru UT602/scala 20H - transformatorul avand inductanta initial la zero curent de premagnetizare de 6,2H - raportul de transformare fiind de 26,45 - curentul injecatat in secundar ca valoare va corespunde unui curent in primar conform raportului de transformare (vezi in tabel) - generand un camp magnetic echivalent cu campul generat de primar in cazul unui curent DC prin bobina primara,imi permite masurarea inductantei fara probleme avand separare galvanica. Experimetul l-am dezvoltat si pe alte cateva trafuri pentru SE-uri iar variatia inductantei are aceeasi evolutie,bineinteles la alte valori. - am pastrat polaritatea/sensul curentului asa cum sunt utilizate trafurile pe schema. Editat Aprilie 20, 2017 de LMOlimpiu 1 Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum