Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Studiu si rebobinare transformator UPS


flomar60

Postări Recomandate

Nu am intalnit caderi de tensiune asa mari decat la trafurile de sudura....astea sunt,insa, aplicatii speciale!

La trafurile normale cu caracteristica rigida nu cred ca se depasesc 5% din tensiunea retelei....

Uite, imi aduc aminte de traful meu 1000W/8cmp....aveam acolo 1,4 ohmi si 6A in primar la sarcina maxima secundar....8,4V cadere de tensiune....care,cu siguranta ,nu produceau o modificare semnificativa a inductiei....

Acuma , ma refer la trafuri obisnuite cu puteri pana in 2000VA , cele pe care le intalnim si le folosim in constructiile noastre....si la situatii normale de exploatare, fara suprasarcini sau scurtcircuite in secundar....

....e posibil,insa, sa sufar de lipsa de informatie si atunci daca poti tu sa completezi ar fi excelent!

asta a fost motivul expresiei 'intr-o mica masura'.....

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 57
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • flomar60

    11

  • Blacksmith

    8

  • Marian

    8

  • vera

    4

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Pot face un traf care sa functioneze doua secunde de zece ori pe zi la 50% randament. S va functiona multi ani.

Era un topic pe undeva, despre un traf ce avea ca sarcina un bec de 1-2W probabil. Anume proiectat pentru a functiona in sarcina asta, traful arata un curent mai mare in gol decat in sarcina. Adica reactiva mai mare decat activa. Un subiect interesant. Ce crezi ca se petrecea acolo? Care erau caderile de tensiune pe rezistenta ohmica in sarcina ca sa se poata petrece asa ceva? Oare cat de mare era diferenta tensiunilor pe primarul real? Oare nu cumva miezul se satura in gol si functiona corect in sarcina? Sau altfel spus, oare nu era semnificativa diferenta intre inductii?

Sunt de acord ca la puteri mari nu este permisa o asemenea pierdere, dar pot fi o gramada de alte aplicatii de puteri mici.

Editat de smilex2
Link spre comentariu

Am citit mai demult topicul cu transformatorul "minune", pentru care as adauga o completare

bazata pe tipul de material feromagnetic utilizat.

post-238209-0-36773700-1487102474_thumb.jpg

In curbe sunt prezentate extremele materialelor magnetice "soft". Daca ciclul de histerezis este cel

din curbele A, o mica scadere a cimpului magnetic H, determina iesirea din saturatie a miezului si

transformatorul va lucra in zona fara saturatie. Asemenea material poate fi o tabla de otel de exemplu.

 

@gsabac

Link spre comentariu
  • 2 luni mai târziu...

Buna seara.

Detin un transformator Viking B2 dintr-un ups mustek si are o suprafata de 15 cm2 (de fapt 2 bucati). A fost desfacut bobinajul mai demult de mine si nu stiu ce sirma avea in primar, dar oricum era subtire. Pe mine ma intereseaza sa-l rebobinez. Am nevoie de un traf care sa scoata 36V la 5A, pentru o sursa.

Teoretic 15 cm2 ar insemna o putere de 350w. Eu am zis sa scot 180-200w. Este posibil?

Link spre comentariu

Pentru secundar am prin casa conductor de 0,9 mm. Teoretic am gasit intr-un articol pe net urmatoarele: conductor 0,8=2A, conductor 1 mm=3A. Asadar pot scoate 2,5 A cu conductor 0,9 mm, nu?

Daca da, vreu sa bobinez secundarul cu doua fire in acelasi timp, pentru simetrie si astfel sa am pe iesire 5A. E corect?

Ce imi recomandati sa folosesc pentru a izola curentii vagabonzi, in timpul bobinarii?

Link spre comentariu

mcip85,stiti sa calculati un transformator?

-stiti sa faceti calculul referitor la spatiul ocupat in fereastra de conductorul ales pentru bobinaj?

-ce putere doriti sa scoateti din acest traf?

-ce va alimenta acest transformator?

-ce parametrii -curent,tensiune-doriti in secundar?

-traful va fi ventilat sau nu?

EDIT Nu am inteles ce lagatura au 'curentii vagabonzi" cu procesul de bobinaj....

Editat de flomar60
Link spre comentariu

Nuprea e corect la 2.5 A printr-o singura sirma inseamna densitate de curent foarte mare (4A/mmp tot dintr-un tabel ) si asta inseamna ca o sa se si incalzeasca foarte tare. Nici eu n-am inteles-o pe aia cu curentii vagabozi va refereati ce sa folositi pentru izolatia intre straturi ?

Un calcul foarte simplu se poate face asa

 

Pprimar = Sm la patrat , mai complet ar fi fost radical din Pprim.= (1,2 pana 1,8) x Sm numai stiu exact in ce limite sa incadreaza factorul ala oricum multi il iau 1 ca n-are rost sa te complici .

n (nr. de spire /V ) = 50 : Sm

N(nr spire primar sau secundar )= n x U respectiva

Psecundar = Pprimar x randamentul (0,75-0,85 asta si in functie de cat de ingrijit e lucrat ) cand calculati diametrul sirmei puteti sa luati Pprim =Psec undar

I(primar sau secundar )= P : Urespectiva

Fi sirma = 0,8 x radical din Irespectiv(asta pentru densitatea de 2A/mmp) eu asa stiu sint tabele si pentru densitati mai mari densitati mi mari de 2,5 A/mmp n-as recomanda poate 3 mai mult nu .

 

Ca sa calculati daca bobinajul incape in fereastra intai calculati cate spire incap pe un strat impartiti la numarul de sire si vedeti cate straturi va ies inmultimi nr de straturi cu diametrul sarmei si vedeti cat spatiu o sa ocupe . Sa tineti cont si de carcasa de grosimea ei si de faptul ca se mai ingusteaza si spatiul util de bobinat lungimea lui odata cu carcasa si sa tineti cont si de izolatia dintre straturi si dintre infasurari si sirma in realitate are un dimetru mai mare datorita emailului se gasesc tabele care arata cu cat e mai groasa in realitate .

Editat de VEF
Link spre comentariu

Am o lampa de iluminat in care am montat un led de putere mare, alimentat la 41V si 1,8A, montat pe un radiator racit cu un cooler. Am sursa de alimentare pentru montaj, reglabila, dar lipseste transformatorul.

Cred ca cea mai buna solutie este sa merg cu el la bobinat. ,,Curentii vagabonzi" se referea la eliminarea acelui bâzâit pe care îl au daca nu sunt facute cum trebuie.

Link spre comentariu

Cred ca asa ar fi cel mai bine duceti-l la altcineva . Curentii vagabonzi n-au treaba cu acel bazait el apare fie pentru ca nu sunt stranse bine toele fie pentru ca cand a fost bobinat sirma nu a fost tensionata destul de tare .

Link spre comentariu

Domnilor,curentii turbionari sau curentii Foucault nu au treaba cu vibratiile audibile ale tolelor nestranse sau a bobinajului prost executat....cititi aici:https://ro.wikipedia.org/wiki/Curen%C8%9Bi_Foucault....

....eliminarea acestor zgomote se face prin strangerea corecta a miezului de tole,fixarea cu pene adecvate a carcasei bobinajului si impregnarea cu lac electroizolant a ansamblului....expresia ' curenti vagabonzi' este ,probabil ,o metafora facuta de nu se stie cine si preluata ca atare in folclorul bobinatorilor si care nu are treaba cu explicatia stiintifica....

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări