VAX Postat Februarie 7, 2017 Autor Partajează Postat Februarie 7, 2017 (editat) @nanopico Sonda facuta de mine era clasica, cu detector de varf cu dioda punctiforma (Ge). Liniaritatea este ca la orice detector de acest tip. Prin prepolarizare se mareste putin dinamica (sensibilitatea sub 50 mV). Amplificatorul de la intrare era un repetor se semnal (pe sursa) cu JFET (BF245). Dinamica destul de limitata (minim 10 mV, maxim 5 V). Pentru ce ma interesa pe mine, in scop didactic (rezonanta la circuitul LC paralel), era perfecta. Circuitul AD8307 se poate folosi numai cu atenuator rezistiv la intrare si cu amplificator repetor (cu JFET si bipolar - BFR91 - la intrare). Este bun ca circuit anexa la o sonda linara, pentru ca afiseaza in scara logaritmica. Nu mai lucrez la vechiul loc de munca si la plecare am demolat sonda, care era lucrata ciobaneste (inestetic, lipituri reci) de un tehnician aflat in subordinea mea. Era o varianta "beta" si urmeaza sa-mi fac alta mai dichisita. Am sa va dau schema cand ajung acasa. Acum sunt in Bucuresti, la baiatul meu, si scriu de pe un laptop cu Windows 10, pe care nu merg programele mele (le am pe un memory stick). Cand desenez si simulez schemele, folosesc programul Circuit Maker 6 (versiune demo) descarcat de pe un site rusesc. Iar pentru captarea imaginii (si pentru crop) de pe ecran folosesc Lview Pro (versiune veche, de pe timpul Windows-ului 95). Asa m-am invatat. @Radu 42 Problema cu KA120A si cu alte diode de microunde este ca nu suporta tensiune inversa mare (de minim 20 V) ca sa poata fi folosite la detectoare de varf bune pentru voblere. Diodele respective merg la mixaj sau la detectie de semnale de nivel mic (sub 2 V). Din ce am experimentat eu, cele mai bune diode pentru sonde de vobler sunt D20 si D18 (punctiforme rusesti). Insa trebuie sortate (vazute pe caracteriscop), pentru ca au dispersie mare a parametrilor. Editat Februarie 7, 2017 de VAX Link spre comentariu
nico_2010 Postat Februarie 7, 2017 Partajează Postat Februarie 7, 2017 Circuitul AD8307 se poate folosi numai cu atenuator rezistiv la intrare si cu amplificator repetor (cu JFET si bipolar - BFR91 - la intrare). Este bun ca circuit anexa la o sonda linara, pentru ca afiseaza in scara logaritmica. Fals! Se poate folosi si ca atare, fara alte accesorii sau, pentru analizoare de spectru cu ultimul FI de 10.7MHz, in conjunctie cu AD603 si un filtru trece-banda pe frecventa FI (ocazie cu care este posibil sa fie masurate niveluri de aprox -105dBm ...-110dBm, functie de calitatea executarii sondei) Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 7, 2017 Autor Partajează Postat Februarie 7, 2017 (editat) AD8307 are amplificare puternica si se blocheaza la tensiune de intrare de ordinul voltilor. Nu se poate utiliza decat cu atenuator la intrare, daca semnalul este preluat in paralel cu un detector liniar cu dioda, care merge optim la tensiune de minim 10 Vvv. Despre asta era vorba, nu de utilizarea circuitului AD8307 in alte scopuri (configuratii). Daca se doreste utilizarea lui AD8307 in paralel cu detectorul cu dioda, este necesar sa se aduca semnalul de la iesirea lui AD8307 la nivel comparabil cu de scoate detectorul cu dioda (amplificare suplimentara cu AO), care si acesta trebuie sa aiba un repetor de tensiune cu amplificator operational (de preferat TL081 - ieftin si bun). Eu stiu ce spun, am experienta, nu intentionez sa ma contrez cu diversi forumisti. Configuratia este urmatoarea: 1. Amplificator adaptor de impedanta (A=1), repetor cu JFET si bipolar (BFR90, 91) 2. Dupa etajul de intrare, care merge cu tensiune maxima de ordinul 10Vvv ( ca sa lucreze bine detectorul cu dioda), semnalul merge pe doua cai paralele, la dioda si la atenuatorul de la intrarea lui AD8307. 3. Dupa detectorul cu dioda semnalul este preluat de un repetor de tensiune cu AO cu JFET la ntrari (un TL081 sau ceva apropiat ca parametri). 4. Dupa AD8307 semnalul este amplificat cu un AO si adus la nivel comparabil cu ce scoate detectorul liniar. Cine are alte solutii, sa faca cum crede de cuvinta. Editat Februarie 7, 2017 de VAX Link spre comentariu
nico_2010 Postat Februarie 7, 2017 Partajează Postat Februarie 7, 2017 OK, felicitari, ramai in lumea ta! L.E.: Stii ce este AD8307 si cu ce se mananca? L-ai folosit vreodata sau stii cum sa-l folosesti? Despre ce amplificare vorbesti tu? 10Vpp inseamna 24dBm, care se pot masura usor introducand un atenuator de 14dB ca sa ramai in limita garantata de masurare (15dBm) a AD8307. Si nu se "sufoca" deloc. Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 7, 2017 Autor Partajează Postat Februarie 7, 2017 Chiar dvs ati spus ca trebuie ca semnalul trebuie sa fie atenuat cu minim 14 dB, ca sa nu se blocheze intrarea circuitului AD8307. Este clar ca nu accepta 10 Vvv la intrare. Link spre comentariu
nico_2010 Postat Februarie 7, 2017 Partajează Postat Februarie 7, 2017 NU se blocheaza ci pur si simplu se distruge! Restul ramane valabil. Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 7, 2017 Partajează Postat Februarie 7, 2017 NU se blocheaza ci pur si simplu se distruge! Restul ramane valabil. Incearca sa masarori direct cu AD8307 in baza unui tranzistor unde mai ai niste circuite acordate pe la 144 MHz care vin din colectorul celuilalt tranzistor, etc. nu stau sa detaliez concret. AD8307 este foarte bun acolo unde avem inchideri pe 50 ohmi, dar uneori avem nevoi de incarcare de max. 1 pF si ceva Zin de minim 100 kohmi. Omul de mai sus stie ce vorbeste chiar daca uneori pare prea state of the art. Link spre comentariu
nico_2010 Postat Februarie 7, 2017 Partajează Postat Februarie 7, 2017 Am pornit de la afirmatia: "Sonda facuta de mine era clasica, cu detector de varf cu dioda punctiforma (Ge). Liniaritatea este ca la orice detector de acest tip. Prin prepolarizare se mareste putin dinamica (sensibilitatea sub 50 mV). Amplificatorul de la intrare era un repetor se semnal (pe sursa) cu JFET (BF245). Dinamica destul de limitata (minim 10 mV, maxim 5 V). Pentru ce ma interesa pe mine, in scop didactic (rezonanta la circuitul LC paralel), era perfecta." Nu am discutat despre masuratori in baze de tranzistor sau in alte puncte unde o impedanta a sondei de 50 Ohm altereaza orice semnal sau chiar compromite complet functionarea etajului cu pricina, la fel cum nu am discutat despre prezenta/absenta si/sauutilitatea unui amplificator logaritmic in punti SWVR, NA sau punti RF de masurare a impedantei. Pentru asta: "Incearca sa masarori direct cu AD8307 in baza unui tranzistor unde mai ai niste circuite acordate pe la 144 MHz care vin din colectorul celuilalt tranzistor, etc. nu stau sa detaliez concret." nu vei folosi un amplificator logaritmic in aplicatia tipica data de producator, ci evident vei folosi un adaptor de impedanta si capacitate sub 1pF (uzual un voltmetru RF), dar nu despre asta vorbeam. Ori discutam la obiect, ori generalitati si, in acest ultim caz, apar tot soiul de minuni! Deja ne-am indepartat de la topicul discutiei. Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 7, 2017 Autor Partajează Postat Februarie 7, 2017 (editat) Eu zic sa nu certam pe fleacuri si sa discutam serios pe tema sondei de detectie de la voblere, fara de care nu se pot face determinari corecte, oricat de grozav ar fi generatorul vobulat. Dupa cum am mai spus, eu m-am limitat la aplicatii pur didactice si am avut nevoie de o sonda care sa nu amortizeze circuitul LC paralel studiat. Sonda trebuie sa aiba impedanta mare (Ri > 1Mohm, Ci < 2 pF) si din acest motiv am intercalat un amplificator cu JFET (repetor de semnal pe sursa) intre intrare (conectata la circuitul LC) si detector. Dupa detector am pus amplificator cu A.O. TL081 in montaj repetor de semnal (A = 1), cu impedanta (rezistenta) foarte mare la intrare si impedanta mica la iesire, sa se adapteze cu cablul prin care semnalul era dus la osciloscop si sa nu capteze perturbatii (brum de retea). Toate astea erau montate pe o placuta de circuit imprimat (suprafata mai mica decat un pachet de tigari). Tot ca sa nu amortizez circuitul oscilant, am injectat semnalul de la sweep generator printr-un circuit auxiliar, un simplu amplificator cu tranzistor bipolar (BF450) in montaj cu baza la masa. Am obtinut curba de rezonanta fara sa fie afectat circuitul LC de amortizari introduse suplimentar de elemente externe. Era atat de sensibil, incat se observa clar amotizarea (aplatizarea maximului) prin simpla strangere intre degete a firului izolat (cu polietilena - fir telefonic) care facea legatura intre condensatorul variabil si bobina. Frecventa de rezonanta a fost de aproximativ 5 MHz. Am studiat (simulare numai) si varianta unui amplificator la intrare cu conexiune bootstrap (tot repetor de tensiune), care teoretic are capacitatea Ci < 1pF. Un astfel de amplificator are banda de frecventa mai mica decat repetorul simplu si chiar cu cele mai bune tranzistoare de uz curent (BF256, BRF90) nu merge bine la peste 50 MHz. In plus este instabil (autooscileaza) pentru anumite valori ale impedantei sursei de semnal. Am mai luat in calcul si varianta in care frecventa generatorului este baleiata manual (lent, din buton) si se foloseste un convertor frecventa-tensiune, care sa deplaseze pe X acul unui inregistrator X-Y. Deviatia pe Y fiind comandata de tensiunea obtinuta dupa detector. N-am incercat-o pentru ca trebuia sa construiesc un convertor frecventa-tensiune care sa mearga bine in domeniul RF. La sute de KHz treaba asta se face usor cu circuite integrate specializate, dar la frecventa inalta lucrurile se complica (se utilizeaza si mixere de frecventa). Editat Februarie 7, 2017 de VAX Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 7, 2017 Autor Partajează Postat Februarie 7, 2017 Pentru clarificarea aspectelor legate de utilizarea circuitului AD8307, va indic unde sa cititi ceva in acest sens: http://f5ad.free.fr/Docs_ATV/AD8307.pdf http://www.qsl.net/n9zia/spec/AD8307_a.pdf http://www.arrl.org/files/file/QEX_Next_Issue/2014/Jul-Aug_2014/Richardson_QEX_Jul-Aug_2014.pdf http://www.rudiswiki.de/wiki/RaspberryPiWobbulator http://www.vk3nx.com/files/Noise_Meter.pdf http://asliceofraspberrypi.blogspot.ro/2013_11_01_archive.html http://n2pk.com/RLPmtr/RLPv1c.pdf http://www.146970.com/pdfs/fsm.pdf http://www.ee.bgu.ac.il/~paperno/Analog_electronics.pdf http://www3.telus.net/ta/NimbleSig%20III/NS3%20Schematics/NS3_AccessoryBoards/NimbleSig%20III%20RF%20Analyzer%20ProjectRev1.pdf Linkurile au tangenta cu voblerele si implicit si cu diodele Schottky discutate. Un vobler (wobbler) nu poate fi complet daca nu are si sonda de detectie liniara, cu diode. Am incercat sa vizualizez curba de rezonanta a unui circuit LC cu un analizor de spectru Instek dotat cu tracking generator si nu mi-a placut cum afisa, pentru ca detectia era logaritmica, presupun ca prin utilizarea unui AD8307. Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 8, 2017 Partajează Postat Februarie 8, 2017 Am pornit de la afirmatia: "Sonda facuta de mine era clasica, cu detector de varf cu dioda punctiforma (Ge). Liniaritatea este ca la orice detector de acest tip. Prin prepolarizare se mareste putin dinamica (sensibilitatea sub 50 mV). Amplificatorul de la intrare era un repetor se semnal (pe sursa) cu JFET (BF245). Dinamica destul de limitata (minim 10 mV, maxim 5 V). Pentru ce ma interesa pe mine, in scop didactic (rezonanta la circuitul LC paralel), era perfecta." Nu am discutat despre masuratori in baze de tranzistor sau in alte puncte unde o impedanta a sondei de 50 Ohm altereaza orice semnal sau chiar compromite complet functionarea etajului cu pricina, la fel cum nu am discutat despre prezenta/absenta si/sauutilitatea unui amplificator logaritmic in punti SWVR, NA sau punti RF de masurare a impedantei. Pentru asta: "Incearca sa masarori direct cu AD8307 in baza unui tranzistor unde mai ai niste circuite acordate pe la 144 MHz care vin din colectorul celuilalt tranzistor, etc. nu stau sa detaliez concret." nu vei folosi un amplificator logaritmic in aplicatia tipica data de producator, ci evident vei folosi un adaptor de impedanta si capacitate sub 1pF (uzual un voltmetru RF), dar nu despre asta vorbeam. Ori discutam la obiect, ori generalitati si, in acest ultim caz, apar tot soiul de minuni! Deja ne-am indepartat de la topicul discutiei. Ca de obicei vrei sa ai dreptate neaparat si nu urmaresti topicul cu atentie, omul vorbea despre o sonda ACTIVA, cu BF245. Amplificatorul de la intrare pe care il citezi este cel al sondei iar detectia se face cu dioda din discutie. Discutia dintre mine si @VAX era absolut pe topic, citeste de doua ori inainte sa dai in cap oamenilor. Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 16, 2017 Autor Partajează Postat Februarie 16, 2017 (editat) @nanopico Va dau schema de la sonda activa cu detector, folosita de mine in scop didactic. La frecventa la care am lucrat eu, sub 10 MHz, s-a comportat excelent. Dioda este polarizata (curent 10-20 uA) si fara termocompensare. Initial am vrut sa termocompensez dioda detectoare, ca sa pot sa logaritmez semnalul (in JF, circuit cu AO si tranzistor bipolar), dar am renuntat pentru ca am procurat circuite AD8307. Dinamica sondei este mica (maxim 10 Vvv, minim 50 mVvv). Este buna pentru reglarea circuitelor (filtrelor) LC, care nu au atenuare prea mare. Pentru filtre cu cuart sau electromecanice trebuie obligatoriu completata cu detector logaritmic cu AD8307. Schema este desenata cu Circuit Maker 6 (versiune demo descarcata de pe site-ul http://www.cqham.ru/e_soft.htm ). Se poate instala pe calculatoare cu Windows XP. Dupa instalare (de preferat in radacina C:Microcode Engineering ), se poate copia pe un memory stick si dupa asta si pe Windows 7 (64 bit). https://postimg.org/image/63oib7xln/ Va dau si schema de la o varianta cu amplificator bootstrapat si cu polarizare a diodei detectoare cu sursa de curent constant, cu JFET. https://postimg.org/image/5oxl524wz/ Pentru detectie se pot folosi foarte bine diode Schottky, din cele mentionate. Eu am lucrat cu dioda punctiforma cu Ge. Varianta cu bootstrapare asigura capacitate de intrare mai mica (sub 1 pF), insa din cauza reactiei pozitive are supracrestere (un fel de rezonanta) a raspunsului, pentru sursa de semnal cu rezistenta interna mare. Fara bootstrapare capacitatea de intrare este de cativa picofarazi. Tranzistorul 2SC3355 (merge si BFR90) este cam fortat in privinta tensiunii maxime aplicate. Am masurat multe tranzistoare de acest tip si am constatat ca nu suporta mai mult de 18-20 V intre colector si emitor. Dintr-un lot mai mare gasiti si cateva exemplare care sa suporte chiar 30 V. Eventual micsorati tensiunea de alimentare la + - 12 V. Diodele Zener sunt de 5,1 -5,6 V. Pentru simulare cu CM6 am folosit modelul de la BF244 si de la MRF5711. Editat Februarie 16, 2017 de VAX Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 17, 2017 Autor Partajează Postat Februarie 17, 2017 (editat) @nanopico Completez cu schema de la adaptorul de impedanta (convertorul tensiune-curent - RF) cu care se injecteaza semnalul de la generatorul vobulat (sweep-generator) in filtre de tip LC, fara sa le amortizeze sau sa le modifice frecventa de rezonannta. Circuitul are capacitatea de la iesire de ordinul 1pF si rezistenta de sute de kohmi. https://postimg.org/image/5x2i1q74z/ Pentru simulare cu Circuit Maker folositi schema asta: https://postimg.org/image/802sqxhvv/ Dupa cum se observa, este un simplu amplificator cu tranzistor bipolar in conexiune baza-comuna. Obligatoriu trebuie ca intrarea filtrului sa conduca componenta de curent continuu din colectorul tranzistorului. Curentul de colector sa treaca printr-o bobina. Montajul merge la circuitele cu intrarea filtrului legata la masa, la (-). La circuitele cu (+) la masa (de ex. la cele cu tranzistoare pnp cu Ge) se foloseste o schema similara, dar cu tranzistoare npn de RF (cu capacitatea colector-baza sub 1 pF). Evident ca se schimba si polaritatea sursei de alimentare. Cu un montaj asemanator, se poate stabili frecventa de rezonanta la circuitele LC, prin absorbtie (ca la dipmetru). https://postimg.org/image/dehnxzifn/ Bobina L1 are cateva spire si se cupleaza (prin apropiere) cu bobina circuitului oscilant testat. Trebuie ca frecventa de rezonala a bobinei L1, impreuna cu capacitatile parazite asociate, sa fie peste frecventa maxima din domeniul de lucru (sa nu apara rezonante proprii). Se variaza manual (din buton) frecventa generatorului de RF (simplu - nevobulat in cazul asta) si se obseva cand apare modificarea semnalului de la instrumentul indicator. Se poate vedea rezonanta (ca la grid-dip) si in regim de vobulare, cu urmatorul montaj: https://postimg.org/image/m1qlvfi7z/ Se baleiaza automat frecventa generatorului vobulat in domeniul de frecventa in care se estimeaza ca ar fi rezonanta. Iesirea montajului se conecteaza la intrarea Y a osciloscopului, in timp ce pe intrarea X se aplica semnalul (triunghiular) care comanda frecventa generatorului vobulat. Pe ecran trebuie sa apara o dreapta (mai mult sau mai putin) orizontala. Daca rezonanta circuitului studiat este in domeniul de vobulare, trebuie sa apara o denivelare (pe verticala) a curbei. Pentru citirea exacta a frecventei de rezonanta se foloseste metoda marcajului de frecventa. Trebuie un circuit suplimentar, a carui schema am sa v-o dau mai tarziu. Contine un mixer de frecventa, la care se aplica semnalul de la generatorul vobulat si cel de la un generator auxiliar (VFO) cuplat la frecventmetru digital. Iesirea dupa mixer este in c.a. si se aplica la intrarea unui sumator cu amplificator operational (TL081). La sumator vine si semnalul de la montajul adaptor (din ultima schema). Iesirea sumatorului merge la intrarea Y a osciloscopului. Se variaza frecventa VFO si se deplaseaza marcajul de frecventa pe curba afisata pe osciloscop. Daca cineva stie cum se procedeaza pentru ca aceste scheme sa apara direct pe elforum.info (la acest topic), il rog sa o faca. Eu nu am rabdare si nici nu m-am prins de cum se face. Editat Februarie 17, 2017 de VAX Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 17, 2017 Autor Partajează Postat Februarie 17, 2017 Am corectat o greseala in schema si vad ca a ramas valabil link-ul de la schema gresita. Care este explicatia ? https://postimg.org/image/m1qlvfi7z/ Link spre comentariu
gsabac Postat Februarie 17, 2017 Partajează Postat Februarie 17, 2017 @VAX, procedati in feleul urmator: - click pe butonul "More Reply Options" din dreapta jos; -click pe butonul "Browse" si alegeti de pe HDD fisierul poza, zip, pdf, etc; -click pe butonul "Attach This File" si fila apare in partea de jos a paginii; -click cu mouse-ul in locul din text unde doriti sa fie inserat; -click pe "Add to Post" din dreapta fisierului incarcat. Daca nu doriti sa apara in text, nu folositi optiunea "Add to Post". Oricum este mai simplu si mai util, decit sa folositi altceva. Succes ! @gsabac Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum