+_Florin_+ Postat Februarie 10, 2017 Partajează Postat Februarie 10, 2017 Am studiat pe caracteriscop de dispozitive semiconductoare mii de tranzistoare, romanesti si de import . .......................................................... O singura chestie nu mi-a placut, trecerea de la capsulele metalice nichelate la cele stanate. A fost un sabotaj, cineva i-a bagat lui Ceasca in cap ca s-ar face economie. Eu nu vad un mare avantaj al tranzistoarelor de audiofrecventa in capsula metalica. Seriile BC 171 ... 173 A, B sau C (plastic) nu erau cu nimic mai prejos decat BC 107 ... 109 (metalic) cu aceleasi litere in sufix. Daca ma insel, va rog sa argumentati de ce. Atat occidentalii cat si americanii au fabricat seriile BC in capsula de plastic, evident ei nu faceau rabat la calitate sub influenta politicii obsesive de economie promovata de Ceasca. In cazul tranzistoarelor de RF din seriile BF sunt de acord, exista un avantaj evident al capsulelor metalice care au al 4-lea terminal ce se conecteaza la masa. In special cand se lucreaza cu frecvente foarte inalte. Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 10, 2017 Partajează Postat Februarie 10, 2017 (editat) Performanta electrica este data de structura (cip), nu de capsula. Capsulele metalice sunt etanse si asigura fiabilitate marita in mediu cu umiditate mare. De asta s-au folosit in aparatura militata si de uz maritim. Mie imi placeau tranzistoarele nichelate. Cele stanate rugineau si aratau groaznic dupa un timp. Mai este diferenta intre capsulele de plastic si cele metalice in privinta rezistentei termice si transferului caldurii catre un radiator. Un tranzistor JFET de tipul 2N4091 disipa 1,8W pe radiator infinit. Scoate minim 1W cu un radiator bun. Daca era incapsulat in plastic nu disipa nici jumatate din puterea asta. Tranzistoarele in capsula metalica se pot utiliza si ca senzor de temperatura (-55 +125 grade Celsius) tocmai pentru ca se pot cupla termic cu obiectul a carui temperatura se masoara. Capsulele metalice sunt de zece ori mai scumpe decat cele din plastic, de asta s-a renuntat la ele pentru aplicatii nepretentioase. Cu BC107 s-au facut primele emitatoare tranzistorizate in UUS (144 MHz), cu montaj push-pull, cu baza la masa, 0,5W. Prima schema de acest tip am vazut-o in revista Sport si Tehnica din anul 1971 (72 ?), cand eram la gimnaziu. BC-urile nu s-au folosit strict in domeniul JF, la mica putere. Editat Februarie 10, 2017 de VAX Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Februarie 10, 2017 Partajează Postat Februarie 10, 2017 Da, aveti dreptate in ceea ce priveste aspectele mentionate. Capsula metalica asigura o mai larga arie de utilizare a tranzistoarelor de un anume tip, adica posibilitatea folosirii lor la un regim de putere disipata mai mare (transfer termic mai bun catre un eventual radiator) dar si pastrarea parametrilor in conditii dificile (umiditate). In plastic pot aparea microfisuri ce genereaza alte neplaceri. Eu ma gandeam la aplicatiile obisnuite, aparatura domestica (audio-radio/tv-video-HI-FI) care lucreaza in conditii mai putin vitrege si unde puterea disipata e sensibil sub parametrii maximali. Preamplificatoare, circuite de receptie, etc. Link spre comentariu
Marele Savant Postat Februarie 10, 2017 Partajează Postat Februarie 10, 2017 Am studiat pe caracteriscop de dispozitive semiconductoare mii de tranzistoare, romanesti si de import. Le-am verificat si in montaje de proba (zgomotul de fond in primul rand) si n-am constatat ca tranzistoarele fabricate in Romania (dupa tehnologie cumparata din Occident) ar fi fost mai proaste decat cele straine. Romanii invatasera sa produca tranzistoare cu beta mare si cu alte caractesistici (tensiune de strapungere) ca si echivalentele straine. Cine critica componentele semiconductoare romanesti, o face cu rea intentie sau din prostie. O singura chestie nu mi-a placut, trecerea de la capsulele metalice nichelate la cele stanate. A fost un sabotaj, cineva i-a bagat lui Ceasca in cap ca s-ar face economie. De ce trebuiau tranzistoare cu beta mare? Si parca am mai intrebat: are cineva curaj sa spuna cu ce procent de rebuturi producea banesa? Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 10, 2017 Partajează Postat Februarie 10, 2017 Dumneata vrei sa te contrezi cu mine si sa te dai interesant. IPRS producea tranzistoare cu acelasi randament de fabricatie ca celelalte fabrici din acest domeniu. De asta si costul de fabricatie era mic, de sub doi lei pe bucata. Iar intrebarea despre beta dovedeste ca ai lipsuri mari in pregatire. Oricine stie ca beta mare este avantajos in privinta factorului de zgomot (mai mic) si in general pentru amplificare in putere mare. Ap = Au x Ai Link spre comentariu
Marele Savant Postat Februarie 10, 2017 Partajează Postat Februarie 10, 2017 (editat) Stimate domn, recunosc in totalitate ca am lipsuri, masive chiar! Spre rusinea mea, eu am lucrat in industrie unde dupa ce s-a renuntat usor-usor la importuri, a trebuit sa tinem in functiune intreaga economie cu produsele industriei socialiste. in cazul meu si al colegilor cu minunatele produse ale iprs. Nefiind institut de cercetari, nu aveam caracteroscoape pentru semiconductoare (cu eforturi obtinusem osciloscoape, generatoare de rf si analizoare de spectru din import) si ne bazam pe onestitatea producatorului care ar fi trbuit sa respecte normele de fabricatie nu sa ne vind tot felul de gunoaie! Si alea de multe ori cu spaga la desfacere, care facea pipi cu bolta pe repartitiile primite de la centrala de resort. In concluzie, eu am lucrat in industria reala, nu in cea imaginara in care testam tranzistoare si le puneam in cutiute pentru viitor, noi reparam echipamentele electronice produse de mareata industrie ce in majoritatea cazurilor se defectau de multe ori chiar in perioada de garantie,deci ma puteti scuti de aceste abureli! Stit, in mare parte din industrie, nu zgomotul tranzistoarelor era prima grija deci nu stateam sa le sortam dupa zgomot, acela era oricum garantat de producator, ca de aia dadeam bani pe componente si el oferea certificat de calitate. Si parca am mai spus: cind luam de la IEMI 25 de rtp-uri din 100 care sa functioneze cit de cit decent era mare sarbatoare! restul de 75 le plimbam intr noi si iei pina ne plictiseam, tot cu cel 20-25 valide ramineam in functiune! Iar randamentul tot nu are nimeni curaj sa ne spuna cit era! Sigur se obtinea un randament mai buna daca se faceau manual, la pila! Precum ar trebui sa stiti, in economia RSR preturi nu aveau legatura cu costurile ci erau fixate dupa alte criterii de Institul de Stat pentru Preturi (sau ceva asemanator, asa se numea stabilimentul respectiv). Iar doi lei la poarta fabricii era imens, la altii erau sub un leu in magazine! Iar tranzistoarele japoneze erau in cu totul alta liga decit cele produse in Ro. Chia, isi mai aminteste cineva de diodele led produse la ccsit-ce? cele cu adevarat romanesti, nu cele import polonia si uneori japonia care erau aprox. 8-10 lei in comert! Stiti cit costa la poarta fabricii acel led care de multe ori nu se vedea decit pe intuneric ca este aprins? 161 de lei!!! Am crezut ca face infarct contabilul sef cind a vazut cit costau 200 de bucati rosii-ca numai plastic rosu aveau pentru incapsulare, in conditiile in care, eu lucrind in industria grea aveam cam 110 lei pe zi salariu! Asa ca asteptati sa mor eu, sint destul de batrin, deci sansele sint foarte mari si dupa aceea puteti povesti celor tineri ce doriti dv., ca nu o sa mai fie nimeni care sa va contrazica numai pentru a se da interesant! Editat Februarie 10, 2017 de Marele Savant Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 10, 2017 Partajează Postat Februarie 10, 2017 Cat tupeu poti sa ai ! Ai fost membru PCR, iti luai angajamente, mancai ce nu trebuie la sedintele de partid si acum arunci cu rahat in Romania si in romani. Totul iti pute, nimic din ce s-a facut in tara asta nu era bun. Iar acum, cand tara este colonie, cazi pe spate si lauzi incontinuu regimul. Daca nu reauseati sa puneti la punct RTP-urile, era de la slaba pregatire, nu din cauza ca tranzistoarele n-ar fi fost bune. Toti care lucrau la service RTP furau din BFY-uri, 2N2369, etc. Erau angajati pe pile, cu dosar bun la SECU, nu ajungeau acolo cei mai buni. Ai lucrat dumneata in strainatate, in Japonia, sa vezi cat de mare aveau randamentul de fabricatie la semiconductoare ? Pentru noi era mai avantajos sa le obtinem in tara, decat sa dam mancarea si petrolul la export ca sa cumparam din strainatate. BC-urile costau (pret de fabricatie) cel mult un leu. Asta este stiut de toata lumea. In comert ajungeau la pret mare din cauza taxelor impuse. Link spre comentariu
Spitfire Postat Februarie 11, 2017 Partajează Postat Februarie 11, 2017 (editat) Chia, isi mai aminteste cineva de diodele led produse la ccsit-ce? cele cu adevarat romanesti, nu cele import polonia si uneori japonia care erau aprox. 8-10 lei in comert! Stiti cit costa la poarta fabricii acel led care de multe ori nu se vedea decit pe intuneric ca este aprins? 161 de lei!!! Am crezut ca face infarct contabilul sef cind a vazut cit costau 200 de bucati rosii-ca numai plastic rosu aveau pentru incapsulare, in conditiile in care, eu lucrind in industria grea aveam cam 110 lei pe zi salariu! LED-urile costau la magazinul "Dioda" 11 lei, si erau fabricate la Microelectronica, n-am vazut LED-uri de import decat la machetistii de la IPROCHIM, comanda speciala din RDG. Lumina produsa de LED-urile romanesti era absolut in parametrii la nivelul atins in anul 1989 oriunde pe glob,iar linia de productie de la "Microelectronica" era import Hashimoto- Japonia(de fapt, tot pe aia produc cei de la Microelectronica",si acum in 2017, LED-urile in capsula de acrilat de 5mm). http://www.mediafax.ro/economic/microelectronica-a-investit-15-milioane-euro-intr-un-centru-de-cercetare-si-productie-led-12283785 Daca doriti sa recunoasteti un LED romanesc de unul de fabricatie straina, cu ajutorul unui magnet veti observa ca LED-ul romanesc nu este atras de respectivul magnet, are pinii din cupru cositorit, orice alt LED in capsula de 3 sau 5mm va fi atras de magnet-cele de fabricatie straina au pinii din fier cositorit. Existau inainte de `89 LED-uri fabricate la "Microelectronica" in culorile rosu, portocaliu, galben, verde si urmau sa fie asimilate dupa `90 si cele turcoaz si infrarosu. Ca forma erau fabricate in capsula cilindrica de 3mm, 5mm, prismatic-triunghiulare si dreptunghiulare. La CCSIT-CE nu am idee sa se fi fabricat in serie LED-uri(dar nu ar fi totusi absolut exclus...poate pentru export), doar fototranzistori si fotodiode. Revenind on topic, are cineva un radio "Bucur" cu decodor pe C.I. sa ne comunice daca circuitul integrat A758 frige, sau poate doar la mine exista fenomenul, pe atunci?...Chiar sunt curios...poate era ceva defect la aparatul meu, la altii cica ar ramane rece integratul! Editat Februarie 11, 2017 de Spitfire Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 11, 2017 Partajează Postat Februarie 11, 2017 Am un tuner T350 pe care il foloseste nevasta-mea in bucatarie, cu niste boxe de calculator. Daca am timp, am sa-l desfac sa vad care este treaba cu decodorul A758. Cred ca toate integratele cu numar mare de tranzistoare in ele se incalzesc. Am cumparat (pentru piese) de la cineva un frecventmetru home-made cu multe CDB490 in el. Unele CDB-uri se incalzeau puternic (ardeau), dar toate functionau corect. Puteti sa verificati indirect daca A758 din decodorul dvs este bun, masurand curentul consumat. Integratul A758 este echivalent cu uA758, CA758 si LM758. Din datele de catalog nu trebuie sa consume mai mult de 35 mA, cand este alimentat la 12 V, cu becul stins. Si in catalogul romanesc se spune acelasi lucru. Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 11, 2017 Partajează Postat Februarie 11, 2017 Stimate domn, recunosc in totalitate ca am lipsuri, masive chiar! Spre rusinea mea, eu am lucrat in industrie unde dupa ce s-a renuntat usor-usor la importuri, a trebuit sa tinem in functiune intreaga economie cu produsele industriei socialiste. in cazul meu si al colegilor cu minunatele produse ale iprs. Nefiind institut de cercetari, nu aveam caracteroscoape pentru semiconductoare (cu eforturi obtinusem osciloscoape, generatoare de rf si analizoare de spectru din import) si ne bazam pe onestitatea producatorului care ar fi trbuit sa respecte normele de fabricatie nu sa ne vind tot felul de gunoaie! Si alea de multe ori cu spaga la desfacere, care facea pipi cu bolta pe repartitiile primite de la centrala de resort. In concluzie, eu am lucrat in industria reala, nu in cea imaginara in care testam tranzistoare si le puneam in cutiute pentru viitor, noi reparam echipamentele electronice produse de mareata industrie ce in majoritatea cazurilor se defectau de multe ori chiar in perioada de garantie,deci ma puteti scuti de aceste abureli! Stit, in mare parte din industrie, nu zgomotul tranzistoarelor era prima grija deci nu stateam sa le sortam dupa zgomot, acela era oricum garantat de producator, ca de aia dadeam bani pe componente si el oferea certificat de calitate. Dumnezeule , i-mi amintesc cu groaza, cand in automatizarile industriale din intreprinderile cu foc continuu, ce nonorociri am intampinat, cand a trebuit sa ,, introducem'' componente IPRS in aparatura SIEMENS !! Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 11, 2017 Partajează Postat Februarie 11, 2017 Chiar asa ? Ce tipuri de componente IPRS nu erau compatibile cu aparatura Siemens ? Nu cumva erati voi slab pregatiti ? Inginerii buni stiau cum sa procedeze. Spuneti concret ce probleme ati intampinat, sa judecam si noi, nu aruncati cu rahat in tot ce a fost romanesc. Parca ati fi platiti din strainatate sa ne denigrati ca popor. Cozi de topor. Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 11, 2017 Partajează Postat Februarie 11, 2017 (editat) Am cunoscut multi habarnisti care au lucrat in intreprinderi de profil electronic si care denigrau (din slaba pregatire si prostie) integratele si tranzistoarele romanesti. De exemplu, am avut un coleg de liceu care a facut armata la SECU (cred ca era informator din liceu) si dupa abandonarea facultatii a fost angajat (prin pile si dosar) la SPIACT (o intreprindere unde se fabricau echipamente electronice pentru CFR). Tipul nu stia nimic, doar lipea piese si monta placile in cutii. Auzise la altii (tot ca si el), ca integtatul cutare (romanesc) nu este bun si repeta ca papagalul. Au avut un lot de βM381 (echivalent cu LM381) care aveau amplificarea mare si ca sa nu autooscileze ar fi trebuit sa fie compensate in frecventa suplimentar, cu un condensator ceramic de cativa pF (legat la doua terminale). Nu stiau treaba asta si au declarat solemn ca circuitele romanesti nu erau bune de nimic, desi aveau parametri exceptionali. Am fost in vizita (anul 1987) la un laborator din cadrul Fac. de Electrotehnica. Un ciumete se facea ca masura niste integrate βAA145 (comanda in faza a tiristoarelor). Le lua dintr-un dulap (era plin), le punea intr-un montaj de proba (nu se stie cum era facut) si oscilografia ceva. Imaginnea pe osciloscop era instabila, fara sincronizare si cam cu brum, nu se vedea nimic concret, cred ca avea firul de la masa osciloscopului decuplat. Asa ca, aveam mari indoieli asupra a ce facea individul, probabil tehnician angajat pe pile, cum era regula. Dupa ce le "masura", tragea o injuratura si zicea ca-s defecte. Facuse o gramada mare cu integrate βAA145 pe masa pe care lucra. I-am zis sa mi le dea mie pe cele defecte, dar dobitocul n-a vrut. Sunt convins ca toate erau bune. Studiasem bine schema interna a cestui integrat si aplicatiile, asa ca mi-am dat seama ca tipul isi batea joc de ele. Ii rog pe cei care se vaita de calitatea proasta a componentelor fabricate de IPRS, sau de alte firme romanesti, sa detalieze putin. Sa ne spuna ce facultate au absolvit si in ce oras, cu ce medie (al catelea in an si pe tara - la repartitie). Sa ne spuna si ce au lucrat la fabrica (service, etc), daca mai stiau ceva inainte de a se duce la facultate (daca erau pasionati de electronica). Sa ne dea date concrete, unde au avut probleme si in ce au constat. Altfel nu are relevanta ce spun, sunt tampenii din capul lor sau denigrare intentionata. Cu siguranta au fost si serii (limitate) de componente cu ceva probleme (anumite tipuri de tiristoare de putere, etc), la inceputul fabricatiei. Insa componentele consacrate erau de calitate. IPRS a luat de multe ori medalia de aur pentru calitate, la targurile internationale. Editat Februarie 11, 2017 de VAX Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 11, 2017 Partajează Postat Februarie 11, 2017 (editat) Ii rog pe cei care se vaita de calitatea proasta a componentelor fabricate de IPRS, sau de alte firme romanesti, sa detalieze putin. Sa ne spuna ce facultate au absolvit si in ce oras, cu ce medie (al catelea in an si pe tara - la repartitie). Sa ne spuna si ce au lucrat la fabrica (service, etc), daca mai stiau ceva inainte de a se duce la facultate (daca erau pasionati de electronica). Sa ne dea date concrete, unde au avut probleme si in ce au constat. Altfel nu are relevanta ce spun, sunt tampenii din capul lor sau denigrare intentionata. /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// Evident ca media conta ,nu pregatirea, la o uzina de tras geam ( sute de m patrati/ora) cu foc continuu ,care se oprea o data la 7 ani pentru reparatie capitala, automatizata complet de Siemens si UNDE NU PUTEAI OPRI PRODUCTIA , pentru depanare !!!! Trebuia sa ai in cap tot procesul de productie, sa stii rapid unde sa pui mana si ....daca , Doamne fereste cauzai pierderi, aveai necazuri cu securitatea !!!! Iar in privinta fizicienilor, .....lasa-ma ca aveam si noi unul si era pe dinafara !!!!! /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// Cu siguranta au fost si serii (NElimitate) de componente cu ceva probleme (anumite tipuri de tiristoare de putere, etc), la inceputul fabricatiei. Insa componentele consacrate erau de calitate. IPRS a luat de multe ori medalia de aur pentru calitate, la targurile internationale. Editat Februarie 11, 2017 de dalu364 Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat Februarie 11, 2017 Partajează Postat Februarie 11, 2017 nu aruncati cu rahat in tot ce a fost romanesc. Parca ati fi platitidin strainatate sa ne denigrati ca popor. Cozi de topor.Mai uşurel cu vorbele aruncate-n vânt şi cu acest limbaj de lemn, cănimeni nu denigrează poporul, ci doar economia socialistă centralizatăîmpreună cu toate tarele ei.Observaţia mea e la modul general şi nu vizează exclusiv producţiaautohtonă de componente. Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 11, 2017 Partajează Postat Februarie 11, 2017 Am vazut si pe alte forumuri ca romanii (oare sunt toti romani ?) isi denigreaza tara in care ei au trait. Este cunoscut si ca romanii (ca grup etnic) sunt complet atomizati in strainatate, evita sa intre in contact unii cu altii. Oare de ce ? Nu vezi asa ceva la alte popoare. In legatura cu nemultumirea fata de componentele romanesti (IPRS sau de alta fabricatie), spuneti concret ce v-a nemultumit, sa judecam corect situatia. Este normal sa spuneti si ce calificare (experienta) aveti in domeniul electronicii si la ce intreprindere ati lucrat in perioada cand ati avut necazuri de la componentele respective. Am constatat ca majoritatea celor care critica nu par sa aiba o pregatire solida in electronica, judecand dupa ce (si cum) posteaza. Link spre comentariu
Postări Recomandate