VAX Postat Iunie 16, 2019 Partajează Postat Iunie 16, 2019 (editat) Nu cred ca-i intereseaza perturbatiile produse de fulgere, ci posibilele explozii nucleare subterane. De asta au instalat peste tot senzori seismici si de radiatii, care transmit direct prin satelit. Instalatiile astea costa, la fel si exploatarea si intretinerea lor, asa ca este improbabil sa fie utilizate doar pentru cercetarea fulgerelor. Editat Iunie 16, 2019 de VAX Link spre comentariu
yo3fhm Postat Iunie 16, 2019 Partajează Postat Iunie 16, 2019 La 13.06.2019 la 22:27, RST a spus: Am tocit telegrafie in armata si mi-a placut atat de tare incat am uitat tot....semnalul e telegrafic sau nu prea? Adica e cod Morse? Aparent, seamana cu Morse si daca transpui, e o insiruire de forma EETEVEEEETEE USE T4EEE .... bla bla bla. Pe 18.1 KHz, ai statia RDL, asa cum ti-a scris si Puriu (este RDL, nu RTL). Verifica sa o auzi, emite de multe ori in timpul zilei acel FSK lent. Vezi clipul meu de aici, daca nu mai stii cum suna : Vezi mai intai daca ce auzi tu e in timp ce emite RDL sau nu. Regards, Cezar Link spre comentariu
puriu Postat Iunie 16, 2019 Partajează Postat Iunie 16, 2019 Zgomotul atmosferic, numit uneori "sferic" sau "static", provine de la descarcarile atmosferice, o buna parte fiind in Asia Centrala. Zgomotul creste mult cu lungimea de unda si cu latitudinea receptorului. La noi, in VLF, este cu cca. 150 dB peste zgomotul termic. Zgomotul preamplificatorului nici nu prea conteaza daca este de 1 dB sau 5 dB. La frecvente sub 10 kHz zgomotul creste dramatic la orice latitudine. Poate satura un amplificator daca banda sa de trecere nu este limitata. Placa de sunet are banda jos pana la cativa Hz , trebuie ridicata cu un condensator de cuplaj mic (1 nF) pana catre 10 kHz. Antena si preamplificatorul trebuie sa aiba deasemenea banda de trecere limitata sus si jos. Multe statii indepartate au raportul semnal/zgomot subunitar. Pot fi receptionate prin ingustarea benzii JF dupa detectie, cat permite viteza impulsurilor la emisie. Un FSK rapid (200 Bauds) necesita o banda de 300 Hz. Un FSK lent (10 Bauds) se multumeste cu mult mai putin si poate fi receptionat de la distanta mai mare (cazul postului RTL). Semnalele de putere foarte mica la emisie pot fi receptionate departe daca sunt extrem de lente. SpectrumLab poate decodifica semnale pana la 120 secunde pe bit. Pe jumatate din frecventa SAQ s-au facut comunicatii transatlantice cu putere radiata sub 1 mW, desigur cu echipament foarte sofisticat. http://www.arrl.org/news/radio-amateur-s-sub-9-khz-vlf-signal-detected-across-the-atlantic . Link spre comentariu
VAX Postat Iunie 16, 2019 Partajează Postat Iunie 16, 2019 Nu stiam ca se poate comunica cu puteri atat de mici si la distanta asa de mare. Ca performante, la receptie, se aseamana cu ce poate sa faca un Lock-In amplifier (nanovoltmetru AC cu demodulare sincrona a semnalului, cu redresor comandat). Am avut la serviciu unul analogic, cu care am pus lucrari de laborator. Puteam sa masor semnalul transmis optic (LED + fotodida cu amplificator) chiar cand era complet acoperit de zgomotul de fond. Pe osciloscop se vedea doar zgomotul, dar acul instrumentului de la Lock-In indica prezenta semnalului, clar si fara balbaieli. Link spre comentariu
yo3fhm Postat Iunie 16, 2019 Partajează Postat Iunie 16, 2019 Acum 3 ore, VAX a spus: Nu stiam ca se poate comunica cu puteri atat de mici si la distanta asa de mare. Eu folosesc frecvent 1W in WSPR sau QRSS. Nu am incercat cu mai putin, dar iata doua articole foarte interesante scrise de colegul nostru, Sorin Nimara YO7CKQ (cunoscut pentru pasiunea sa pentru DX-uri si detinator al titlului "maestru al sportului" in radioamatorism). 1) Semnale in banda de 5MHz Citat Puterea disponibila a fost verificata cu un analizor RF fiind gasita la 1.53 mW. Tinind cont de atenuarea AT-ului presupun rezonabil ca 1 mW a fost disponibil in antena. Spre surprinderea mea, am continuat sa gasesc rapoarte pe WSPnet.org . Statiile din tara ( YO2LLQ, YO6KNE si YO9BPX ) au reusit sa decodeze emisiunea aproximativ in aceeiasi fereastra orara dar raportul S/N la receptie s-a redus cu peste 30 dB. De la maxime S/N de + 10 dB la -22 dB. Cel mai interesant a fost sa constat ca emisiunea este decodabila in continuare in DL. Am gasit rapoarte de receptie de la DK8FT, cu cele doua echipamente de care pomeneam mai sus. Fereastra orara de receptie s-a redus mult, rapoartele din timpul zilei disparind complet. Si, in perioada in care receptia este posibila in DL ( sint aproape 1000 Km ), nivelul este doar 3-6 dB peste limita teoretica S/N de -28 dB. Este uimitor totusi sa poata fi copiat acolo NOTA: Mentionez pentru cei care nu au de unde sa stie, ca DL este unul dintre prefixele alocate in Germania pentru indicativele de radioamatori. 2) Weak Signals Lectura placuta si toate cele bune ! 73 de Cezar YO3FHM 2 Link spre comentariu
VAX Postat Iunie 17, 2019 Partajează Postat Iunie 17, 2019 (editat) Am citit despre QRSS si am vazut ca se bazeaza pe reducerea benzii de trecere la receptie, pentru cresterea raportului semnal/zgomot. Dezavantajul major este reducerea vitezei de transmitere a datelor. Metoda asta a fost folosita si de rusi la transmiterea imaginilor, cand au trimis prima sonda spatiala pe luna. Programul QRSS ARGO v143 il puteti descarca de aici. Si la Lock-In Amplifier se ingusteaza mult banda de trecere, pana la sub 1 Hz, cu un filtru trece-jos (de tip RC) cu contanta de timp mare. Se utilizeaza detectie (redresare) sincrona, cu comutator (MOSFET) comandat, dar se pot folosi si multiplicatoare analogice cu celula Gilbert. Utilizeaza un detector sensibil la faza semnalului. Semnalul util este in faza cu semnalul care comanda redresorul si dupa medierea in timp (pe circuitul RC) rezulta o tensiune nenula. Zgomotul are faza aleatoare si dupa mediere da zero. Medierea se poate face cu circuite hardware, dar se poate face si prin software. https://www.physlab.org/wp-content/uploads/2016/04/Sultan_presentaion.pdf http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.864.5139&rep=rep1&type=pdf https://pdfs.semanticscholar.org/af3f/d480e75017393f041f755cfcb2767f902390.pdf https://www.holographyforum.org/data/pdf/aa-Collection_a_k/aa-Laser/aa-lockin/Homebrew_lockin_amplifier.html Puteti sa va construiti un lock-in amplifier cu circuitul AD630 (se gasea la tme.eu). Este un instrument de mare sensibilitate (masoara nV). S-a luat Premiul Nobel pentru inventia asta. Va dau un exemplu unde fara lock-in nu se putea rezolva problema. La facultatea la care am lucrat (25 de ani) au cumparat (prin 2007) un banc optic pentru studierea fibrelor optice. In set era bancul optic (suportul pe care se puneau restul componentelor), o dioda laser (IR), un sistem optic afocal alcatuit din doua obiective de microscop, sursa de alimentare (cu modulatie in curent), fotodioda si amplificator (cu amplificator operational), un mosor cu peste 1Km de fibra optica (monomod - cu miezul din sticla subtire ca firul de par) si cateva accesorii. Marea problema a aparut atunci cand au vrut sa faca primele experiente. Nu puteau sa introduca radiatia IR (infrarosu) emisa de dioda laser in capul fibrei optice. Mai intai radiatia IR (fascicul divergent) era captata de un obiectiv cu distanta focala mare si transformat in raze paralele. Fascululul de raze paralele era trecut prin al doilea obiectiv (de microscop), cu distanta focala mai mica decat la primul, si concentrat intr-un punct (de fapt o suprafata mica) unde trebuia sa fie amplasat capul fibrei optice (de 10um). Usor de zis, extrem de greu de facut, fasciculul fiind invizibil si concentrat. Capul fibrei optice era prins intr-un dispozitiv care permitea deplaserea (cu suruburi micrometrice) pe cele trei axe, astfel incat sa fie plasat in locul unde era concentrat fascicului IR. Si daca radiatia ar fi fost vizibila, tot aia era. La nimerala trebuia sa incerci ore in sir ca sa introduci raza IR in fibra. In setul de accesorii era o bucata de plastic (cat un bilet de autobuz) impregnata cu cristale piroelectrice (presupun), care emitea o lumina slaba in punctul in care era incalzita de raza IR. Era utila la reglarea bruta, sa stii cam pe unde este focalizata raza laser. Am folosit Lock-in-ul ca sa rezolv problema. La celalalt capat al fibrei (cu lungimea peste 1 Km, pe mosor) am pus fotodioda cuplata la amplificator (convertor I/U cu amplificator operational) si mai deoparte la Lock-In. Semnalul de referita pentru demodulare era luat din sursa care modula curentul prin laser. Era cuplat si un osciloscop in paralel cu intrarea Lock-In-ului. Pe osciloscop se vedea semnalul (sinusoida) cand deja raza laser era introdusa in fibra. Pe Lock-In se vedea nivelul cand doar o mica parte din raza captata (emisa intr-un unghi solid la iesirea din fibra optica) intra in fibra. In fine, procedura era laborioasa, dar fara Lock-in nu se putea face nimic. Sistemul se deregla si de la dilatarea termica a componentelor de pe bancul optic. Editat Iunie 17, 2019 de VAX Link spre comentariu
yo3fhm Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 (editat) Acum 20 ore, RST a spus: Pana la decodor/demodulator, modul digital este asemanator modulatiei de frecventa. La ambele se face limitare de amplitudine, chestie care imbunatateste substantial S/Z. In transmisiile de date pe MA, nu se face nici o limitare de amplitudine, ca altfel s-ar duce in balarii toata comunicatia. In cazul FM-ului, tehnica in sine se foloseste datorita conditiilor impuse de modul de lucru FM (atat la emisie cat si la receptie), dar se aplica pe semnalul RF. La receptie, dupa demodulare, semnalul AF rezultat nu mai are nici o limitare de amplitudine (nici nu ar fi indicat). Mai mult decat atat, se urmareste intotdeauna ca semnalul AF (daca discutam de AFSK, tehnica prin care se produc cele mai multe moduri de lucru digitale utilizate de radioamatori in mod curent) sa nu fie deformat, iar faza acestuia sa nu fie alterata. De aceea, la emisie de exemplu, nu se trece semnalul prin filtre care sa modifice faza, iar la receptie se extrage direct din demodulator. https://owenduffy.net/blog/?p=2675 Editat Iunie 18, 2019 de yo3fhm Link spre comentariu
Marele Savant Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 Acum 17 ore, VAX a spus: .............................. Va dau un exemplu unde fara lock-in nu se putea rezolva problema. La facultatea la care am lucrat (25 de ani) au cumparat (prin 2007) un banc optic pentru studierea fibrelor optice. In set era bancul optic (suportul pe care se puneau restul componentelor), o dioda laser (IR), un sistem optic afocal alcatuit din doua obiective de microscop, sursa de alimentare (cu modulatie in curent), fotodioda si amplificator (cu amplificator operational), un mosor cu peste 1Km de fibra optica (monomod - cu miezul din sticla subtire ca firul de par) si cateva accesorii. Marea problema a aparut atunci cand au vrut sa faca primele experiente....................................... Cred ca imi scapa ceva! de ce trebuiau facute toate acrobatiile alea, cind modul de conectare al fibrei optice la emitator sau receptor era rezolvat de citeva decenii, la costuri nesemnificative???? exista desigur varianta in care fiind vorba de achizitii facute pe banii statului, costurile sa fi fost de zeci de ori mai mari, asa cum se poarta si sa nu fi ramas bani pentru conectica! De altfel, din descrierea dv., chiar lucrind ca la ''Cooperativa Munca in Zadar'' ati omis una dintre cele mai importante etape, deci se explica si rezultate obtinute! Desigur, nu este exclusa posibilitatea ca activitaea respectiva sa fi avut o importanta majora in instruirea studentilor, asa ca va rog sa ne explicati si noua cum devine treaba. Ciudat, dar colegii mei, chiar fara studii superioare lucrau deja de ceva timp cu fibra optica si echipamente optice fara sa fi trecut prin etapa descrisa de dv. Link spre comentariu
VAX Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 (editat) @Savantul 1. Astfel de "manopere" se faceau si cu studentii din Franta, dar cu aparatura mai scumpa si mult mai diversificata. 2. Nu eu am comandat setul respectiv (17000 euro), ci sefa de catedra, care preda cursul de optica. A luat prin fosta firma Didactica, cumparata de un boxer. Asta angajase economisti, dar nu avea electronist, respectiv fizician. Problema a aparut cand s-a predat echipamentul. Sefa voia ca reprezentantul firmei sa-i faca proba, ca sa semneze de primire. Situatia s-a taraganat cateva luni si in final m-au rugat sa pornesc eu aparatura, contra cost (cam putin - 200 lei + o friptura la restaurantul de la subsolul cladirii). 3. N-au facut nimic cu ea (bani arsi), pentru ca nu stiau cum sa introduca raza laser in fibra optica. Eu le-au aratat prima data, dar fiind habarnisti la treburi din astea, n-au priceput nimic. Am povestit intamplarea respectiva ca sa va dati seama cat de sensibil este un Lock-In Amplifier (nanovoltmetru AC cu detector sensibil la faza). Poti "sa vezi" cu el semnale inecate in zgomot de fond. Este cam de o mie de ori mai sensibil decat milivoltmetrele AC cu detector obisnuit (cu diode). Editat Iunie 18, 2019 de VAX Link spre comentariu
ndor Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 Sa intelegem ca in 2007 fibra optica in Motru era la ordinea zilei . Asta in conditiile in care in Bucuresti si restul tarii inca se mai purta modemul cu viteza de pana in 5kbps, iar cine isi permitea un ADSL de 10 Mbps era deja chiabur. Era perioada cand incepeau sa se dezvolte firmele de cartier cu UTP-uri si STP-uri trase de-a valma pe sus. Oricui i se dadea un splicer pe mana si-l trimitea la sudeze fibre. In conditiile cand si acum , unul la mana a doua de cat de cata calitate, e de la 10.000 $ in sus. A pune un Dorel sa sudeze o fibra e una ,si o maimuta mananca o banana, dar nu stie sa sadeasca un bananier. A studia propagarea in fibra si atenuarile pe diverse moduri si distante, e cu totul si cu totul altceva. Parerea mea. Link spre comentariu
Spitfire Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 (editat) Acum 13 minute, ndor a spus: Sa intelegem ca in 2007 fibra optica in Motru era la ordinea zilei . Asta in conditiile in care in Bucuresti si restul tarii inca se mai purta modemul cu viteza de pana in 5kbps, iar cine isi permitea un ADSL de 10 Mbps era deja chiabur. Era perioada cand incepeau sa se dezvolte firmele de cartier cu UTP-uri si STP-uri trase de-a valma pe sus. Oricui i se dadea un splicer pe mana si-l trimitea la sudeze fibre. In conditiile cand si acum , unul la mana a doua de cat de cata calitate, e de la 10.000 $ in sus. A pune un Dorel sa sudeze o fibra e una ,si o maimuta mananca o banana, dar nu stie sa sadeasca un bananier. A studia propagarea in fibra si atenuarile pe diverse moduri si distante, e cu totul si cu totul altceva. Parerea mea. ??? ati gresit anul, cred...in 2005 aveam 20Mbps de la o retea de cartier(YKF Net-Bucurestii Noi)-40 lei/lunar, iar din 2006 40Mbps pe metropolitan de la UPC cu docsys la 30 lei/lunar. ADSL in Romania de 10 MBps nu am auzit, doar in USA a ajuns pe la 6Mbps, la noi doar de 2 Mbps(Romtelepom).Fibra optica exista in Bucuresti din 1996, dar erau acoperite doar zone centrale(Sala Palatului, Universitate), in 2006-2007 era deja banala, iar din 2009 Digi iti baga fibra in casa+mediaconvertor in custodie, de la 25 lei/luna. Citat In conditiile cand si acum , unul la mana a doua de cat de cata calitate, e de la 10.000 $ in sus. Aoleu...Doamne Fereste...nici pomeneala...2200 euro o superscula Fujikura nou-nouta,de nu are nici RDS-ul Editat Iunie 18, 2019 de Spitfire Link spre comentariu
gauss Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 (editat) Pacat de friptura ... , fie ea si la subsol . Editat Iunie 18, 2019 de gauss Link spre comentariu
VAX Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 Acum 15 minute, gauss a spus: Pacat de friptura ... , fie ea si la subsol . Am vrut sa-l scot din incurcatura pe reprezentantul firmei furnizoare, care se saturase sa faca drumul de la Bucuresti sa-i semneze factura, ca sa primeasca banii. El a platit. Normal era ca aia care comandasera echipamentul sa se fi priceput la treburile respective, sa verifice singuri daca era functional. Link spre comentariu
gauss Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 (editat) Inteleg ca pana la urma ... , s - a ales prafu' . Sau gresesc ? P.S. - daca stiati ce si cum ( inteleg ) cu laseru' si daraverele lui , trebuia sa cereti mai mult . Eu as fi cerut 20.000 , si abonament la " subsol " . Editat Iunie 18, 2019 de gauss Link spre comentariu
Marele Savant Postat Iunie 18, 2019 Partajează Postat Iunie 18, 2019 Eu am inteles ca si in invatamint, ca peste tot in sistemul bugetar risipa si bataia de joc de banii publici este maxima! oricum, din descrierea facuta, lipseste un obiect de maxima importanta, asa ca incercarile facute sint fix pix! Link spre comentariu
Postări Recomandate