Receptor VLF

[puriu]

Este vorba de un preselector cu Multi-Q pentru semnale modulate in amplitudine in unde scurte. Deoarece foloseste rezonanta serie, circuitul trebuie sa fie atacat cu o impedanta cat mai mica, de 0,2 ohmi. Este educativ si pentru receptia semnalelor telegrafice in VLF prin cateva principii comune:

- selectivitatea trebuie realizata cat mai aproape de intrarea receptorului

- amplificarea trebuie realizata inclusiv in circuitul de intrare

- circuitul de intrare trebuie sa aiba factor de calitate mare, ce poate fi marit cu un Multi-Q

- primele etaje trebuie sa fie amplificatoare de curent, nu de tensiune.

Paradoxal, primul meu receptor VLF simplu din anii 80 seamana intr-un fel cu schema rusului.

 

[hpavictor]

Evident ca este un etaj MultiQ .

Pe mine  m-a intrigat valoarea de 0,2 ohmi din divizor ... doar la început .

Interesant MOS ala japonez ...

 

Nu cred ca schema e ruseasca , cel mai probabil e preluata .

De unde ?

Pai daca MOS-ul e japonez ...

[puriu]

Receptorul este simplu, consumul este infim, dar se vede numai partea de RF. Amplificatorul audio este mai complicat.

Circuitul de intrare L-CV apartine antenei magnetice descrise mai sus. Urmeaza doua repetoare (amplificatoare de curent) si o bobina de reactie Lr. Reactia se regleaza din tensiunea de alimentare. Sub pragul de oscilatie, circuitul este un simplu detector cu reactie, inutil la receptia telegrafiei in VLF. Peste pragul de oscilatie, circuitul este o sincrodina, adica un oscilator si un detector sincron cu iesirea audibila, utila la receptia semnalelor telegrafice. In apropierea pragului de oscilatie, pe ambele parti, se manifesta si efectul Multi-Q.

[puriu]

In undele scurte este balamuc mare. Poti avea la cativa kHz de postul ascultat un semnal de mii de ori mai intens. Rusul a sacrificat o mare parte din semnalul antenei pentru a obtine un Q foarte mare necesar selectivitatii in primul etaj. Zice ca amplificarea data de Q depaseste atenuarea divizorului si s-a declarat foarte multumit de rezultat. Nu conteaza ce receptor urmeaza, el zice ca unul cu amplificare directa se aude mai bine. Asa o fi. Eu n-as fi facut acordul cu variometru si condensatoare fixe, variabilul cu aer este mai simplu si are pierderi mai mici.

[Vizitator]

14 hours ago, Victor said:

 

Pe mine  m-a intrigat valoarea de 0,2 ohmi din divizor ... doar la început .

Interesant MOS ala japonez ...

 

 

Valoarea redusa a lui R2 reduce mult interdependenta dintre reglajul reactiei si reglajul frecventei, valoarea impedantei in punctul in care este conectata devenind astfel mai putin influentata de variatiile de impedanta din circuitul de acord (si implicit factorul de divizare in bucla de reactie ramanand cvasiconstant), aceasta interdependenta fiind unul dintre dezavantajele enervante la multe scheme clasice.

 

2SK241 este "clasic" pentru echipamentele japoneze ale anilor '80-90, daca-mi amintesc bine l-am vazut inclusiv in IC-R9000.

 

40 minutes ago, puriu said:

 Eu n-as fi facut acordul cu variometru si condensatoare fixe, variabilul cu aer este mai simplu si are pierderi mai mici.

 

Rusnacul foloseste un variometru home made "zdravan" cu miez mare din ferita, reglabil, si pentru care zice el ca a obtinut un Q de 500 la 14 MHz, ceea ce cu bobine obisnuite este dificil de obtinut.

[puriu]

O antena magnetica poate avea  un circuit acordat cu Q foarte mare. Un circuit de intrare cu Q mare amplifica fara zgomot, iar repetoarele nu se satureaza la semnale mari.

In VLF zgomotul atmosferic este enorm, dar se poate reduce mult prin ingustarea benzii. Sincrodina permite ingustarea benzii in AF. Chiar si fara filtre, o ureche "telegrafica" urmareste frecventa semnalului util si ignora celelalte frecvente.

Am reprodus vechiul receptor VLF simplu (sincrodina cu antena magnetica descrisa mai sus). Astazi dimineata am ascultat din balcon cinci semnale necunoscute, unele nemodulate (12,4 - 21,1 - 23,2 - 24,2 - 29,5 kHz cu aproximatie). Unele semnale cunoscute au disparut si au aparut altele noi.

[puriu]

Cu placa de sunet si o antena, eventual si un prescaler, se poate receptiona bine VFL. Se utilizeaza programul gratuit Spectrum Lab, o adevarata enciclopedie care contine si un scanner pentru aceasta banda (si nu numai):  http://www.qsl.net/dl4yhf/speclab/vlf_rcvr.htm. Se poate descarca de la:  http://www.qsl.net/dl4yhf/spectra1.html#download unde este gata setat. Executabilul descarcat trebuie pastrat, deoarece setarile programului (sunt o infinitate) pot fi stricate din greseala si e mai simplu de instalat totul de la inceput. Zgomotul placii de sunet nu este mare.

[puriu]

Am gasit o captura Spectrum Lab. Se observa ca semnalul SAQ are tensiunea de intrare in placa de -60 dB (1 mV) si zgomotul total are cca. -105 dB (3 uV). Semnalele de zeci de microvolti se vad si se aud bine.

                   

[puriu]

Tocmai l-am comunicat. Captura de mai sus am facut-o eu, cred, acum doi ani. Am folosit un cadru marisor, acordat, cu Q mare. Semnalul l-am luat de pe o priza 1/20 pe cadru, la impedanta placii de sunet, de 2 kiloohmi. Statiile ce emit CW (SAQ) au spectrul "ac". Cele ce emit FSK au spectrul mai lat. Zgomotul placii este mai mare sub 20 kHz si mai mic pana la 48 kHz, sub un microvolt.

   

[puriu]

P.S. Pentru cine instaleaza Spectrum Lab, un sfat. Daca programul intra din greseala "in balarii", mi s-a intamplat de multe ori, cea mai buna solutie este stingerea fortata a PC-ului. Astfel setarile proaste se pierd si programul porneste cu setarile ultimei sesiuni. Daca si acestea erau proaste, se poate recurge la setarile "de fabrica" la "Quick Settings", "Restore all "factory" settings".

[puriu]

P.P.S. Maine 1 iulie este Alexanderson Day. Statia SAQ va emite incepand cu orele 11:15, 13:15 si 15:15 ora de vara a Romaniei, adica UTC+3.

Succes la receptionare !

[hpavictor]

http://www.vlf.it

[puriu]

Felicitari! Se aude tare si foarte inteligibil. Amanunte?

[puriu]

Un articol vechi si bun http://users.tpg.com.au/users/ldbutler/Ferrite_Loop_Ant.pdf  arata ca antena cu ferita acordata este mai eficace decat cadrul acordat in VLF. Asta datorita inductantei si factorului de calitate mult mai mari ai bobinei pe ferita. Lui i-a iesit bobina cu Q = 25 la 20 kHz. Antena mea cu ferita, descrisa mai sus, are Q peste 100 la 20 kHz (240 mH si 18 ohmi). Cand este necesara ecranarea, la antena cu ferita este mult mai simplu, un tub taiat pe generatoare.

[puriu]

Corect. Pe Spectrum Lab, daca pun o antena acordata, nu vad decat unde este acordul. Daca pun o ferita neacordata, semnalul este mai slab decat la un cadru mare. Avantajul feritei acordate este ca realizeaza o banda ingusta si o amplificare egala cu Q fara nici un zgomot in afara de cel termic al rezistentei sarmei.