Despre Inductante buck

[Marian]

Comparatia facuta de Sesebe este totusi relevanta ( testul sau ar trebui apreciat, nu denigrat ), chiar daca teoretic vorbind nu s-ar inscrie strict la subiect, totusi este o comparatie intre 2 inductante cu si fara intrefier, si comportamentul este edificator. Asta tot incercam sa spunem si Sesebe, si Smilex, si eu, la inductante intrefierul este totusi esential, indiferent de natura sa, pentru ca iti permite costuri si dimensiuni rezonabile, este inutil sa ai inductanta cu 99% randament daca pentru asta trebuie sa o faci pe un miez mare cat un traf de retea ca sa suporte puterea dorita.

[addysoftware]

Ar fi bine daca forumul ar avea trei-patru butoane, "like", "de acord", "dislike", "am citit"..

apropo, randamentul sa zicem ca nu (prea) depinde de intrefier, decat poate colateral, ca sa fiu mai exact. Energia se acumuleaza in intrefier, dar majoritatea pierderilor sunt in miez. Cand zic majoritate insa nu ma refer la un 90%, pentru ca si prezenta intreferului poate introduce pierderi mari, bunaoara prin efectul de crestere a inductantei de scapari. Deci sunt.. cazuri si cazuri...

Din pura observatie, deci nu bazat pe calcule avansate, am constatat ca un intrefier optim pentru miezuri E+E este cam in jur de 1/20 din latura interioara a acelui miez. Poate fi mai mic, dar aceasta scade curentul de saturatie, iar daca este mare cresc pierderile prin inductanta de scapari si poate creste incalzirea bobinajului in zona intrefierului.

Aici m-am referit la "intrefierul lenesului", generat prin simpla indepartare a celor doua "E-uri" cu bucatele de carton.

[sesebe]

Nu-i neaparat al lenesului pt ca daca esti in perioada de teste iti vine 'oarecum" sa strici citeva miezuri pina gasesti valoarea optima a intrefierului.

[addysoftware]

Si asta-i adevarat...

[smilex2]

Metoda practica pentru buck cu inductanta pe o carcasa+miez anume:

-se alege variatia de curent (un compromis) care determina inductanta necesara;

-se calculeaza numarul de spire necesar pentru a nu satura miezul;

-se alege cel mai gros conductor posibil al carui numar de spire poate fi bobinat pe carcasa (pierderi minime in cupru);

-daca cel mai gros conductor nu satisface cerinta de pierderi cupru din calcule, se trece la un miez mai mare;

-se monteaza L-metrul pe borne si se apropie miezurile pana se obtine inductanta vizata;

-distanta dintre miezuri este jumatate din intrefierul necesar confectionat pe coloana centrala;

-daca acel intrefier nu va fi respectat, apar consecinte: intrefierul mai mare duce la scaderea inductantei, cresterea variatiei de curent, cresterea pierderilor in miez, posibil modificarea caracteristicii bode prognozata, etc iar daca intrefierul este mai mic, inductanta va creste si conform formulei, va creste inductia si riscul saturatiei.

Exista o relatie stricta intre numar de spire si inductanta (parcursa de curent continuu) pentru a nu satura un miez. Regret ca nu s-a inteles. Pentru un miez dat, o inductie maxima data si un anumit curent, o valoare a inductantei determina un anumit numar de spire. Un alt numar de spire va avea un alt corespondent in inductanta. Sau altfel spus, daca datele preliminare (inductie, miez, curent) sunt batute in cuie, atunci pentru fiecare inductanta exista un anume numar de spire batut in cuie. Orice alt numar de spire pentru aceiasi inductanta modifica datele preliminare. Nu se pune in discutie numarul de spire, este unul anume. Dar si invers, pentru oricare numar de spire exista o inductanta anume, adica si un intrefier anume. Nu intra deci in discutie nici lungimea intrefierului, exista formule de calcul, dar nimic nu e mai precis decat un L-metru.

 

La buck, privind inductanta, nu se pot compara pierderile pulberii fata de ferita, avantajele sunt mult in favoarea feritei (putere disipata/centimetru cub/variatie inductie). Pulberea este o solutie mai ieftina si care ofera in general un volum mai mic. Personal, prefer ferita cu intrefier si am apelat exclusiv la ea privind inductanta serie. In general am folosit 10-15% variatie de curent (si inductie). La datele astea, inductanta serie nu depaseste traful, cu pierderi neglijabile. Daca e buck, compromisul pierderi/volum/pret este subiectiv, in functie de prioritati. Daca nimic altceva nu conteaza, pentru orice astfel de inductanta pe ferita (sau trafuri) se poate pleca in proiectare de la o anumita putere maxima disipata, in general puterea disipata mai mica conducand la un volum mai mare. Cu precizarea ca pentru inductanta ferita, pierderile in cupru sunt mult mai mari decat in miez.

Miezurile de la miv. (n-am testat multe) trebuiesc luate cu smirghel (n-am gasit alta solutie cu rezultate acceptabile), dar 3c90-urile tme pot fi polizate cu incredere (se polizeaza si se masoara inductanta repetat, se poate lasa o rezerva pentru finisare cu smirghel). Pentru inductante, datorita pierderilor mici in miez, cele de la miv. se preteaza foarte bine (si ca pret), fara a mai adauga avantajul utilizarii unei carcase la bobinare (platbanda cupru la curent mare, izolatie superioara, etc).

[Vizitator]

http://coefs.uncc.edu/mnoras/files/2013/03/Transformer-and-Inductor-Design-Handbook_Chapter_8.pdf

Editat Ianuarie 20, 2017 de Vizitator

[sesebe]

Eu folosesc asa ceva pt creat si adjustat intrefierul.

[Vizitator]

Inca 28 pag cu prezentare interesanta:

 

http://www.engr.colostate.edu/ECE562/98lectures/l32.pdf

[iop95]

Pentru o inductanta necesara L, curent maxim i, se alege un miez (inductia maxima Bpk si aria A) si se determina marimea intrefierului lg=Miu0*L*i^2 / (Bpk^2*A).

Cu acest lg se calculeaza numarul de spire necesar n pentru a obtine acea inductanta.

n = (L*lg/(Miu0*A))^0.5; daca numarul de spire cu diametrul necesar pentru curentul i, nu incape pe miezul respectiv se alege un miez mai mare si se reia calculul.

Miu0 este permeabilitatea magnetica a vidului (4*pi*10^-7).

[smilex2]

...Cu acest lg se calculeaza numarul de spire necesar...

Sa inteleg ca fara acest lg nu se poate calcula numarul de spire necesar?

[iop95]

Daca avem intrefier se modifica reluctanta circuitului magnetic (creste) si va fi nevoie de un numar de spire mai mare pentru a obtine o inductanta anume.

Un numar mai mare de spire implica pierderi mai mari in cupru si riscul de a depasi spatiul disponibil.

Ca orice lucru tehnic... se face un compromis functie de prioritatile/cerintele aplicatiei.

[smilex2]

Astea sunt formulele de calcul pe care le-ai postat?

[iop95]

Da. Pentru Miu miez mai mare ca 1000 putem neglija termenul lm/Miu, care pentru un miez cu circuit magnetic de 10cm ar avea valoarea de 0.1mm.

Pentru miezuri mari (lm mare) si Miu mic se scade valoarea lm/Miu din lg obtinut prin formula de mai sus.

[daniel ignat]

sper sa fie ok si de ajutor link-urile

https://www.google.ae/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjYgNeqsNPRAhWK2SYKHZi7Ab4QFgglMAE&url=http%3A%2F%2Fep.etc.tuiasi.ro%2Fsite%2FElectronica%2520Industriala%2Freferate%2520laborator%2FL09%2520-%2520Convertor%2520buck%25202007.pdf&usg=AFQjCNFVwr__OvjHzUo9WUpMpBzs8uPMbA&bvm=bv.144224172,d.eWE

https://www.google.ae/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjYgNeqsNPRAhWK2SYKHZi7Ab4QFggqMAI&url=http%3A%2F%2Fwww.euedia.tuiasi.ro%2Flab_ep%2Fep_files%2FLucrarea_22_img.pdf&usg=AFQjCNH3fSTxPBuij_WPJf5THuHysFHY3A&bvm=bv.144224172,d.eWE

https://www.google.ae/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=4&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjYgNeqsNPRAhWK2SYKHZi7Ab4QFggvMAM&url=http%3A%2F%2Fwww.cetti.ro%2Fv2%2Fcurs_ccp%2F2015%2FCurs_13_CCP-2015_WEB.pdf&usg=AFQjCNG-FgO4werchOlBQOGoiu5e9fZZHQ&bvm=bv.144224172,d.eWE

[Vizitator]

Si poti sa pui macar o pagina din documentatia de mai sus unde se discuta despre intrefier, influenta si calculul lui ?