Despre Inductante buck

[Marian]

Nu sterg nimic, n-am nici un motiv, imi asum tot ce am scris aici, bun sau rau.

Stii prea bine la ce argumente am facut referire dar tu vad ca nu incetezi cu

psihanaliza ieftina si calomniatoare, motiv pentru care cred ca cel mai bine ar fi

sa te pun si eu la ignore, asta e, nu trebuie sa existe neaparat intelegere,

mai importanta-i linistea.

Chiar si o clona mastek de 200 de lei de la mivarom tot isi face treaba suficient de bine deci...

Erata. Clona de care zic vad ca nu are si functie de L-metru, deci ignora-o.

[Depanatoru]

Pana la urma intrefierul trebuie daca nu folosesti miezuri corespunzatoare , pentru cine vrea sa faca buck cu miez de transformator tip sursa half-bridge , o ferita care in circuit magnetic inchis nu e conceputa absolut deloc sa inmagazineze energie ( doar transfera ) , ii doresc mult succes la pilit ...

Intr-adevar nu ma gandisem la aspectul asta . Mai bine s-ar folosi jumatatile separat ...

Editat Ianuarie 14, 2017 de Depanatoru

[Marian]

Oarecum inexact, un ETD39 spre exemplu poate la fel de bine sa echipeze o semipunte, o punte, push-pull, forward cu 1 sau 2 tranzistori, flyback, regulatoare buck sau boost, etc... Totul tine de implementare, prezenta intrefierului nu e ceva lipsit din comun, si face posibila tocmai acumularea asta de energie.

[Vizitator]

pentru cine vrea sa faca cu miez de transformator tip sursa half-bridge

Retine, cand nu se foloseau pulberi magnetice in Romania, milioanele (poate putin exagerat) de surse forward se faceau cu bobine (nu trafuri) cu miez de ferita cu intrefier. La noi in fabrica foloseam oalele care aveau intrefier de mai multe dimensiuni, se alegeau dupa aplicatie.

http://www.rofep.ro/miezuri_tip_oala.php

Acum [cum am mai spus, in majoritatea surselor ATX bobinele de acumulare (nu trafurile, care sant de obice E-uri cu variantele moderne constructive, EC, ETD...)] se folosesc miezuri din pulberi, cele galbene si verde/albastru fiind marea majoritate.

Iar daca tii neaparat sa folosesti E-uri nu trebuie sa le pilesti pe cele din semipunte cand sant gata cu intrefier la sursele din TV si monitoare.

Repet, nu vorbeam de trafuri, s-a pornit de la o schema BUCK care nu are traf.

<<<care nu e conceput absolut deloc sa inmagazineze energie ( doar transfera ) , ii doresc succes la pilit ...>>>

[smilex2]

Pentru miezuri cu componenta continua de curent: N=L·I/(B·S) unde N=nr. Spire, L=inductanta, I=curentul continuu, B=inductia (nu variatia ei), S=sectiune miez.

De unde: B=L·I/(N·S) Din asta se observa ca pentru a micsora valoarea fractiei astfel incat B sa fie destul de mic (uzual 0,35T) este suficient sa scazi corespunzator inductanta prin marirea intrefierului. Dar se poate si altceva. Inductanta este proportionala cu sectiunea, dar si cu patratul numarului de spire. Adica daca maresc sectiunea de doua ori si scad numarul de spire de doua ori produsul N·S de la numitor ramane acelasi insa inductanta de la numarator creste de doua ori din cauza miezului si scade de patru ori din cauza numarului de spire. Per total, am obtinut astfel un L (respectiv B) de doua ori mai mic. Daca nu e suficient (si probabil nu va fi), mai dublez o data sectiunea cu injumatatirea numarului de spire. Si inca o data. Si de cate ori va fi necesar, pana la obtinerea B-ului dorit. Si astfel, pentru 10W voi ajunge sa folosesc EE71 ca sa nu-l saturez. Dar se poate si asa.

Inductantele buck au intrefier totusi. Pretul si marimea conteaza, si nu numai in electronica.

[addysoftware]

Merci pt formula, Smilex

deci densitatea de camp = LI / NS

[Marian]

Am avut partea mea de responsabilitate pentru discutia de ieri, motiv pentru care imi cer scuze fata de Simmi dar si Depanatorul.

Subiectul pare a fi lamurit, deci asta conteaza, nu orgoliul meu.

[smilex2]

Mariane, orgoliul conteaza enorm. E foarte benefic chiar, daca asta il face pe om sa se autodepaseasca. Din experienta mea, meseriasii buni sunt foarte orgoliosi. Iar la profesionalismul lor, inclin sa cred ca orgoliul a avut contributia lui. Asadar as zice ca si orgoliul tau conteaza. Ca nu-l poti controla uneori, asta-i alta poveste… Dar daca ai fi Isus, poate ca te-ar chema Dumnezeu la El. Uneori e bine sa mai ai si cate un defect. Zic si eu asa…

 

Ma vad dator sa precizez ca in formula e vorba de inductie (B) si nu de variatia ei (ΔB). De asemenea, e vorba de curent (I) si nu de variatia lui (ΔI). Insa se pot introduce ΔB si respectiv ΔI, deoarece I/B=ΔI/ΔB. In mare parte, pierderile in cupru sunt date de I, iar cele in miez de ΔB.

B (inductia data de I) este asemeni unui magnet lipit pe miez, nu creeaza pierderi, dar poate satura miezul. ΔB este dat de ΔI.

Formula se poate utiliza pentru evitarea saturatiei prin dimensionarea inductantei (si obtinerea ei cu ajutorul intrefierului) unui miez in curent continuu (inductoare, filtre, etc) chiar si la ferosiliciu (B mai mare).

De exemplu, daca se urmareste o inductanta cat mai mare posibila (filtru mai bun), se bobineaza maxim de spire posibile cu conductorul corespunzator lui I, se calculeaza L necesar pentru evitarea saturatiei si se confectioneaza intrefierul necesar obtinerii acelui L. Un L-metru ajuta mult latura practica. Un L prea mare risca saturatia, unul prea mic strica filtrul sau mareste variatia de curent. Compromisul il face fiecare cum crede ca-i mai potrivit aplicatiei.

[sesebe]

Pt ca tot au fost atitea discutii despre saturatia sau nesaturatia bobinelor cu intrefier sau nu, atasez o masuratoare a curentului se saturatie a doua bobine similare, de aproximativ 30µH, singura diferenta majora intre ele fiind faptul da una are intrefier si una nu are intrefier.

Bobinele sint pe miez de tole de ferosiliciu si sint proiectate pt curenti mari, minim 100A.

 

Bobina cu albastru este fara intrefier iar cea cu galben are intrefier foarte mare (>10mm).

Semnalul dreptunghiular este comanda de activare a curentului .

 

Se poate observa foarte usor ca bobina cu galben aproape ca nu prezinta saturatie, desi s-au facut teste si pina la 500A.

Cea albastra in schimb se satureaza imediat ce depaseste curentul calculat (saturatie la 105A-110A).

Editat Ianuarie 18, 2017 de sesebe

[Depanatoru]

Intrefierul nu se pune "in nestire" dupa principiul ce e mult e bine , ci numai cat e nevoie , pentru ca nu e de dorit bobinatul de "n" spire in plus , cu rezistenta de rigoare, ca sa compenseze scaderea drastica a inductantei . Asta e si motivul folosirii miezului , altfel am bobina in aer ...

Interesant e de comparat randamentul intre o bobina buck facuta pe tor , versus folositul de miezuri de transformator cu intrefier .

Editat Ianuarie 18, 2017 de Depanatoru

[sesebe]

Din pacate nu iti pot da detalii prea multe dar intrefierul ala de fapt nu este intrefie dar poate fi considerat intrefier in cazul acestei masuratori.

Valoarea de 10mm am pus-o acolo ca sa atrag atentia ca este un intrefier - intre ghilimele - foarte mare, si se poate vedea ca in acel caz inductanta nu s-a mai saturat periculos nici macar la 500A.

 

Apropo de intrefierul care nu se pune in nesimtire: ce intrefier are inductanta initiatorului discutiei? E vorba de o inductanta fara miez - facuta "in aer".

[Depanatoru]

Problema se pune ce randament ordinar are o sursa facuta cu o bobina cu spire "fara numar " versus una facuta judicios pe miez .

Ca sa nu ne plangem ca nu ne functioneaza corect , dar nu se "poate" satura ...

Editat Ianuarie 18, 2017 de Depanatoru

[sesebe]

Bobinele alea nu-s pt o sursa in comutatie!

[Depanatoru]

Credeam ca asta e subiectul ... sau tu "studiezi" saturatia asa in general ?

Editat Ianuarie 18, 2017 de Depanatoru

[sesebe]

Hai s-o lasam balta.

 

Am luat din timpul meu, si asa putin, ca sa improvizez un setup ca sa pot sa vizualizez fenomenul de saturatie la bobinele cu miez cu "intrefier" si fara intrefier si apoi sa arat si la altii care poate nu au cu ce masoare si sa vizualizeze aceste fenomene, iar tu te agati in continuare de semantica .....

 

Cite surse buck care sa lucreze la 100A prin bobina crezi ca exista facute de amatori.....?....???