despre clasa A si AB

[gsabac]

Gsabac, se pare ca nu stii cum lucreaza o clasa A, curata.

O clasa AB, nu o poti face clasa A curata, la clasa A curata, curentul prin tranzistorii finali este CONSTANT.

@DjLeco, eu nu spun despre dumneavoastra ca nu stiti cum functioneaza un amplificator clasa A, AB sau B sau oricare alta asa zisa clasa.

as spune doar ca afirmatia tehnica este incorecta.

Pentru lamurirea problemei, sa presupunem un amplificator in contratimp cu 500mA curent de polarizare (bias) si alimentat de 24V cu sarcina de 8Ohmi

si deasemenea sa presupunem caderi de tensiune la clipping de 4V, pot fi oricare alte valori la tensiuni si curenti.

Pina la puterea de 0,8W amplificatorul lucreaza in clasa A "curat", desi nu exista aceasta clasificare de "A curat" si curentul consumat este constant.

La cresterea puterii putin peste 0,8W se afla zona de racordare, apoi se trece in clasa AB in care se livreaza la iesire o putere mai mare pina la circa 9W.

Puterea statica pe tranzistori este de 6W iar dinamic, creste cu nivelul de iesire pina la o valoare maxima. In acest caz nu intereseaza randamentul.

Concluzia este foarte clara si se pot face acest fel de amplificatoare in clasa A pina la 10W de exemplu si cu continuare pina la ce putere se doreste,

bineinteles cu calcule corespunzatoare. Avantaje, nici un meloman nu va obiecta in privinta calitatii sunetului din clasa A si nu va decela clasa AB,

atunci cind se trece la putere mai mare.

Functionarea amplificatorului in casa H este ceva mai complicata dar si aceste amplificatoare au performante asemanatoare cu amplificatoarele total simetrice.

Vrea cineva sa stie cum functioneaza ?

 

@gsabac

[Vizitator]

@DjLeco, eu nu spun despre dumneavoastra ca nu stiti cum functioneaza un amplificator clasa A, AB sau B sau oricare alta asa zisa clasa.

as spune doar ca afirmatia tehnica este incorecta.

Pentru lamurirea problemei, sa presupunem un amplificator in contratimp cu 500mA curent de polarizare (bias) si alimentat de 24V cu sarcina de 8Ohmi

si deasemenea sa presupunem caderi de tensiune la clipping de 4V, pot fi oricare alte valori la tensiuni si curenti.

Pina la puterea de 0,8W amplificatorul lucreaza in clasa A "curat", desi nu exista aceasta clasificare de "A curat" si curentul consumat este constant.

La cresterea puterii putin peste 0,8W se afla zona de racordare, apoi se trece in clasa AB in care se livreaza la iesire o putere mai mare pina la circa 9W.

Puterea statica pe tranzistori este de 6W iar dinamic, creste cu nivelul de iesire pina la o valoare maxima. In acest caz nu intereseaza randamentul.

Concluzia este foarte clara si se pot face acest fel de amplificatoare in clasa A pina la 10W de exemplu si cu continuare pina la ce putere se doreste,

bineinteles cu calcule corespunzatoare. Avantaje, nici un meloman nu va obiecta in privinta calitatii sunetului din clasa A si nu va decela clasa AB,

atunci cind se trece la putere mai mare.

Functionarea amplificatorului in casa H este ceva mai complicata dar si aceste amplificatoare au performante asemanatoare cu amplificatoarele total simetrice.

Vrea cineva sa stie cum functioneaza ?

 

@gsabac

 

Omule, in momentul in care etajul final are in idle sa zicem 100-500 sau 1000mA acela este curentul de mers in gol, fara semnal audio, curentul care trece prin finali in regim static.

In momentul in care avem sarcina de sa zicem 8 sau 4 sau 2 sau 100 ohmi si exista semnal pe iesire chiar si 500mW putere, acel curent debitat pe sarcina influenteaza regimul static reglat initial (bias), deci curentul prin finali NU ramine constant cum a fost reglat initial in regim static.

Clasa A, "curata" cu ii spun eu, are un generator de curent constant in etajul final, iar acesta (curentul) ramine constant cu sau fara semnal audio. Sper ca ai inteles acum ideea.

 

Ca sa intelegi mai bine, am incercuit cu rosu "adaptorul" optocuplor ce mentine curentul constant prin finalii incercuiti cu albastru.

Ca referinta se culege tensiunea de pe rezistentele din sursele finalilor, si este mentinuta caderea la o valoare constanta, deci si curent constant, indiferent de fluctuatiile de tensiune si curemnt de la iesirea etajului final.

 

 

Tu faci confuzie intre o clasa AB polarizata mai puternic, sau cum zic colegii "biasata spre clasa A" si o clasa A curata, sau "de la mama ei" .

Editat Decembrie 13, 2016 de Vizitator

[gsabac]

@DJLeco, in schema postata de Dvs. optocuplorul regleaza curentul continuu prin tranzistorii finali, dar acest amplificator

este polarizat pentru putere maxima in clasa A. Dar sa revenim la amplificatorul in contratimp in clasa AB, care la nivel mic,

lucreaza in clasa A.

Va repostez ce am aratat mai inainte si incercati sa intelegeti rationamentul.

Pentru lamurirea problemei, sa presupunem un amplificator in contratimp cu 500mA curent de polarizare (bias) si alimentat de 24V cu sarcina de 8Ohmi

si deasemenea sa presupunem caderi de tensiune la clipping de 4V, pot fi oricare alte valori la tensiuni si curenti.

Pina la puterea de 0,8W amplificatorul lucreaza in clasa A "curat", desi nu exista aceasta clasificare de "A curat" si curentul consumat este constant.

La cresterea puterii putin peste 0,8W se afla zona de racordare, apoi se trece in zona AB in care se livreaza la iesire o putere mai mare pina la circa 9W.

Puterea statica pe tranzistori este de 6W iar dinamic, creste cu nivelul de iesire pina la o valoare maxima. In acest caz nu intereseaza randamentul.

Concluzia este foarte clara si se pot face acest fel de amplificatoare in clasa A pina la 10W de exemplu si cu continuare pina la ce putere se doreste,

bineinteles cu calcule corespunzatoare, de exemplu 200W.
PS. Creatorul nu a tinut seama de dispersia foarte mare a parametrilor optocuplorilor si de dependenta foarte mare cu temperatura.

 

Buna ziua!stie cineva ceva despre acest brand?
Din punct de vedere ELECTRONIC? ceva scheme sunt sanse sa pot gasii? din ce am citit lucreaza in trei clase:
clasa A pana la 10 Watt
clasa AB pana la 200watt
si clasa H pana la 1150watt
etajul de putere este echipat cu 8 tranzistoare MOS-FET 2 buc.IRFP 140 ,si doua IRFP 9140, legati in paralel pin la pin acesti ranzistori cred ca se ocupa de a doua tensiune +- 108v,iar tranzistorii de iesire irfp 240,irfp9240 din nou legati in paralel pin la pin (doua irfp 240in paralel si 2 irfp9240 in paralel la fel si cele de mai sus )
As vrea sa stiu daca cineva sa mai lovit de asa amplificator! sau daca exista vreo schema similara sistemului de functionare!

Cu tranzistorii IRFP(140-9140) si IRFP(240-9240) trebuie vazut daca conectati in serie, ca in schema, rezista la 238V

sau trebuiesc tranzistori cu caracteristici speciale.

In atasament am postat doua scheme utile pentru studiu. Schema Crest Audio din CA Series power amplifiers,

este dintr-un pdf, care este prea mare ca sa il postez

 

@gsabac

Editat Decembrie 13, 2016 de gsabac

[gsabac]

In continuarea postarilor care arata modul de functionare al unui amplificator in clasa H am sintetizat schema

care reda performantele cerute in postarea #1, adica:

-clasa A pana la 10 Wati;-clasa AB pana la 200wati;-si clasa H pana la 1150wat.

Schema are alimentare simetrica cu +/- 45V si +/-90V si livreaza la iesire maximum 1300W sinusoidal.

Curbele curentilor si tensiunii de iesire pentru functionarea in clasa A:

Curbele curentilor si tensiunii de iesire pentru functionarea la 25V la intrare LO:

Curbele curentilor si tensiunii de iesire pentru functionarea la nivelul maxim HI:

In concluzie, functionarea este foarte simpla, la nivel mic clasa A, la nivel maricel se trece la prin punctul de incrucisare a

curentilor de colector si alimentarea este prin dioda de alimentare iar la tensiune mare dioda se blocheaza si functioneaza etajul de sus iar

etajul de jos este saturat.

 

@gsabac

[Sharky]

clasa A insemna ca finalul conduce curent pe toata perioada semnalului sinusoidal.

Cu alte cuvinte, nu se opreste, nu avem trecerea prin zero, cu neliniaritatile ei.

O clasa AB respecta acest lucru atata vreme cat curentul de iesire nu depaseste curentul static de polarizare.

Asta e strict din definitie. Mai departe cine vrea sa redefineasca electronica, este invitat sa deschida un nou subiect si sa nu mai insiste aici.

Evident fiecare schema are variatii, in cazul acesta, discutam despre single ended (leco) - vs push-pull (AB-ul cel mai des intalnit).

Eu zic sa ne concentram pe amplificatorul de fata.

Nu am analizat schema si nici nu am timp de asa ceva.

Totusi 10W in 8 ohmi inseamna o polarizare de 1.1A, ceea ce e cam mult dpdv al disiparii si dpmdv irelevant pt un amplficator de basi.

O alimentare de +-45V e cam mare pt asa curent de repaus. Nu zic ca e imposibil de realizat, doar ca e cam ineficient atat energetic cat si financiar.

[Vizitator]

Un etaj final polarizat in clasa AB cu sa zicem 100mA curent repaos prin finali (bias), nu este totuna cu o clasa A audio, desi si etajul polarizat in clasa AB, se poate considera (teoretic) ca lucreaza in clasa A in pragul acelor 100mA bias.

Repet inca o data, si schema de mai sus pusa de mine certifica acest aspect (fiind o clasa A curata sau pura cum imi place mie sa zic), la clasa A curata, curentul prin finali este constant si NU se modifica in functie de nivelul audio si curentul prin sarcina.

La o clasa AB polarizata mai dur, adica cu un bias mai mare decit nominal, adica circa 600-620mV B-E in loc de circa 530-560mV (valoarea exacta o da analiza FFT si raspunsul armonic al intregului etaj final) la finali duce etajul final sa lucreze cu un bias mai mare, tendinta "spre clasa A", orice variatie a tensiunii la iesire, implicit a curentului prin sarcina, se traduce in o variatie suplimentara a curentului prin tranzistorii finali fata de curentul initial, valoare ce modfica curentul prin finali fata de starea "repaos" (initiala prestabilita).

 

Este o "gaselinita" a unora de a zice ca "functioneaza in clasa A".

 

Faptul ca printr-un tranzistor trece un curent permanent, presupune lucrul sau "teoretic" in clasa A, insa un etaj final audio in clasaA, nu este totuna cu un etaj final in contratimp polarizat cu un bias mai mare decit clasa AB, adica polarizat spre clasa A.

 

Ia incearca tu la un etaj final clasic, gen cum ai pus tu schema de mai sus (pare a fi ceva QSC sau CREST, oricum derivate din ei) sau orice amplificator in contratimp push pull, sa dai initial biasul prin finalii partii de AB, sa zicem la 4 sau 8A fata de 80-100mA, sa vezi ce foc de artificii ai in citeva secunde!

 

Daca ne uitam la schema pusa de mine mai jos, si analizam valorile, vedem ca schema este alimentata la +/- 130Vcc.

Avem 8 finali si prin ei trece dupa cum vedem caderea de 0,68V pe fiecare rezistor de egalizare de 0,68R, un curent de 1A per tranzistor.

Fiind 8 finali, curentul va fi de 8A.

Deci acel etaj final NU va putea oferi un curent de iesire mai mare de pragul prestabilit initial de 8A, avind un generator de curent constant ce ia referinta atit din curentul ce parcurge atit finalii de pe railul +Vcc cit si de railul -Vcc, am incercuit cu chenar verde ca optocuplorul "vede" si curentul prin finalii din -Vcc rail, dar mentine constant.

 

Mai pe scurt in schema asta de mai jos, tranzistorii incercuiti cu albastru sint un generator de curent constant pentru tranzistorii in chenar roz, ce sint practic "modulatorul" semnalului audio de la iesire, alimentat din generatorul de curent constant alimentat din +Vcc rail.

Schema pusa de mine este o clasa A "pura" care lucreaza cu finaklii de jos de pe -Vcc rail, pe post de "modulator audio" fiind alimentati cu un curent constant asigurat de catre tranzistorii din chenar verde si rezistentele de sursa aferente + elementele aferente GCC, R14, zennerul Z4, Condensatorul C4, optocuplorul Q4 si rezistenta R19, ce face ca monitorizarea de curent sa includa si tranzistorii din -Vcc rail, pentru ca curentul prin finali sa fie CONSTANT indiferent de valoarea tensiunii de iesire a acestui etaj final, adica lucrul in "clasa A pura", ca la lampi sa zicem.

 

Daca rezistenta R19 incercuita cu verde, nu era inclusa in circuitul GCC, curentul prin finali varia odata cu excursia tensiunii de la iesirea etajului final, implicit cu variatia curentului prin sarcina, iar regimul de lucru NU mai era de clasa A pura.

 

Acum sper ca ai inteles, si totodata realizezi ca indiferent de puterea de iesire a acestui etaj final, curentul prin finali ramine constant, la valoarea reglata initial de 8A.

 

Practic acest etaj final NU are nevoie de protectie la scurtcircuit, disipind in permanenta puterea maxima de 2080W daca alimentarea ramine BAT la +/- 130Vcc.

 

Puterea disipata de 2080W include si pierderile pe toate rezistentele de 0.68 ohmi, astfel incit daca scadem puterea disipata pe ele din puterea total disipata, aflam exact puterea disipata pe finali (excluzind citiva Wati ce se pierd pe circuitele pina in finali), asa luat en gross, finalii strict disipa circa 2000W, puterea audio utila fiind mult mai mica la iesirea acestui etaj final, o clasa A in adevaratul sens al cuvintului.

 

Editat Decembrie 14, 2016 de Vizitator

[gsabac]

@sharky, eu am tratat amplificatorul MEYER SOUND HP 700 si intrebarea pusa de initiatorul topicului.

Am explicat pentru voi toti, ce nu a mai explicat nimeni pina acum despre amplificatoarele clasa H. Ce conteaza puterea

disipata la nivel mic cind amplificatorul este de firma iar noi ca "chibiti" deabia incercam sa vedem cum functioneaza.

Nu v-am inteles postarea, are multe variabile, poate ne explicati la ce anume postari si amplificator v-ati referit si despre ce ar fi

corect dupa Dvs. sa postam in continuare.

@DjLeko, am urmarit multe din postarile Dvs. ati realizat aparate bune si veti mai realiza, deci succes in continuare.

 

Cu stima,

@gsabac

[Vizitator]

Ma bucur ca (sper) s-a inteles functionarea unui etaj final clasa A "curata" (atit cit m-am priceput sa explic), si ca alte idei de clasa AB cu diverse polarizari nu au legatura cu clasa A decit tangential, ca idee.

Clasa AB cu bias indiferent de valoare este una, iar clasa A "curata" este altceva.

 

Respect si din partea mea, d-le gsabac, si ASTEPTAM pozele alea odata din partea initiatorului topicului!

Editat Decembrie 14, 2016 de Vizitator

[Sharky]

Leco, de ce imi dai mie de lucru sa iti mut posturi cand ti-am zis clar ca poti deschide un nou topic pe tema asta?

Pe bune acum.

De ce eu ca moderator trebuie sa fac curat, in loc ca voi sa postati unde trebe, desi v-am rugat clar si explicit sa faceti asta?

Nu o lua ca pe o cearta, dar hai sa colaboram mai bine.

Hai aici sa discutam despre meyer sound si schema asta, si "teoretizari" despre A push pull sau single ended sau alte banalitati se pot discuta fara probleme pe un subiect nou.

O sa impart posturile si de data asta tot eu, dar hai pe viitor sa avem mai multa ordine in sange.

Merci pentru explicatii, incepatorii vor aprecia asta, daca vei lua schema ca blocuri functionale vei vedea ca seamana f mult cu un VAS single ended ca si mod de functionare. (Sursa de curent constat + final).

Implementarea e mai stufoasa, dar la nivel de blocuri functionale tot acelasi lucru se intampla.

Sursa de curent constant (partea de sus din schema ta) genereaza curent care se imparte intre sarcina si final (cel din partea de jos). Curentul prin final variaza in contra-timp cu curentul de iesire. Practic finalul fura/sau nu curentul sarcinii si in acest fel iesirea e la nivelul dorit.

Daca am avea curent constant si prin sursa si prin final in acelasi timp, asa cum spui, iesirea ar sta in zero si nu am putea reproduce vreun semnal util.

In concluzie nu putem spune deloc ca avem curent constant prin final. Ca nu lasam curentul sa ajunga la zero, e alta poveste, si se numeste functionarea in clasa A.

Iar de protectie la scurt nu scapi decat pe alternanta pozitiva, partea negativa este nestavilita, in circuitul de fata fiind implementata exact de opto si de componentele descrise. Odata eliminata, partea negativa are de suferit in momentul in care depasesti curentul negativ maxim permis.

In schema de fata, cand opto actioneaza, curentul e limitat si ampliful intra in clip pe partea negativa odata ce limita I max e atinsa. Idem pentru partea pozitiva, unde avem un Ic bine definit de sursa de curent constant.

Legat de bilantul energetic, asa este, disipare imensa in acest caz identica cu un AB cu biasul marit. In cazul colegului si cei 10W mi se par cam exagerati ca disipare, dar sunt rezonabili doar cu o alimentare totala de 90V cat timp esti dispus sa platesti pt o racire adecvata si macar 2 perechi de finali.

Nu stau sa ma contrazic acum pe teme tehnice rasuflate si demult batute in cuie, ii poti cere lamuriri suplimentare lui Victor, acum ca sunteti prieteni.

Daca vrei o dezbatere, TE ROG deschide alt subiect si mut eu acolo tot ce trebuie ca sa nu poluam subiectul omului.

Desi eu sincer nu stiu ce as putea explica mai mult de atat, iar circuitul acesta e descris in zeci de documentatii de baza.

[Vizitator]

Serban, discutia despre clasa A, nu am deviat-o eu.

 

Hai sa vedem de unde s-a inceput cu discutia in clasaA, pentru ca a fost undeva o confuzie:

 

Buna ziua!stie cineva ceva despre acest brand?

Din punct de vedere ELECTRONIC? ceva scheme sunt sanse sa pot gasii? din ce am citit lucreaza in trei clase:

clasa A pana la 10 Watt

clasa AB pana la 200watt

si clasa H pana la 1150watt

etajul de putere este echipat cu 8 tranzistoare MOS-FET 2 buc.IRFP 140 ,si doua IRFP 9140, legati in paralel pin la pin acesti ranzistori cred ca se ocupa de a doua tensiune +- 108v,iar tranzistorii de iesire irfp 240,irfp9240 din nou legati in paralel pin la pin (doua irfp 240in paralel si 2 irfp9240 in paralel la fel si cele de mai sus )

As vrea sa stiu daca cineva sa mai lovit de asa amplificator! sau daca exista vreo schema similara sistemului de functionare!

Adica direct din prima postare a topicului, unde am evitat sa descos situatia.

 

Orice amplificator in clasa AB sau B functioneaza in clasa A pina la un anumit nivel de intrare (iesire).

Trecerea din clasa A in AB au B se face automat la cresterea nivelului peste zona de racordare, determinata

de curentii de repaus (bias) prin tranzistorii finali (BJT sau MOS). Amplificatorul in clasa H, cu 2 sau mai multe etaje

finale conectate in serie, cu tensiuni de alimentare progresive isi permite pentru primul etaj un curent de bias mult

mai mare decit un amplificator clasic datorita tensiunii reduse la prima treapta si astfel la nivel mic merge in clasa A.

 

 

 

Clasa A a unui etaj final audio este clasa A, iar biasul clasei AB pentru a face mai neteda trecerea prin zero NU este clasa A ci este polarizare de clasa AB, adica nici clasa A dar nici clasa B, o strutocamila intre cele 2 clase de functionare.

 

Eu asta am incercat sa explic, tocmai pentru a se evita confuziile din cele 2 quotes.

Confuzia este ca acel etaj final clasaH 2 step NU functioneaza in clasa A pina la 10W cum a scris autorul, (sa zicem la +/- 50Vcc Low Rail alimentare cu un bias de 100mA, disipi 10W, deci nu ai cum sa disipi 10W caldura pentru a avea 10W audio, mai ales in clasa A) ci functioneaza intr-o clasa AB cu polarizare de clasa AB, pina cind etajul final ofera la iesire o tensiune Vpp OUT din care scadem caderile pe finali si rezistentele aferente lor, iar acel Vpp este aproape de +/- Vcc Lo Rail, atunci facindu-se tranzitia in care tranzistorii switcher din +/- Vcc Hi Rail incep sa "suplimenteze progresiv" alimentarea Lo Rail cu tensiunile Hi Rail, separarea intre cele 2 surse facindu-se cu 2 diode rapide de putere.

 

Deci functionarea este in clasa AB, cu step up switcher (clasa H 2 tier) la o tensiune tipic dubla fata de prima tensiune ce alimenteaza clasa AB.

Editat Decembrie 14, 2016 de Vizitator

[Sharky]

Limita zonei de clasa A e practic curentul de polarizare total pe o ramura * rezistenta de sarcina de iesire.

Pab=Ibias*Z

Iar aia e limita in care iesi din clasa A.

Daca vrei performante bune de la tranzistori trebuie macar vreo 10-20mA sa ramana, nu sa mergi pana la limita, deci marginea asta o scazi din formula anterioara.

 

 

Teoretic poti face o clasa H cu 2-3-4-..-n trepte, cu polarizare de 100A prin cea mai mica treapta.

Practic, ampliful o sa cantareasca o tona si o sa coste un sac de bani si probabil va necesita racire pe apa.

[Vizitator]

Corect!

[gsabac]

In amplificatoarele clasa H se folosesc 2 tipuri de tranzistoare. In etajul final inferior, tranzistoare de tensiuni mai mici cu

rezistenta de saturatie sub 25 miliOhmi si in etajul final superior tranzistoare de tensiune mai mare dar care au rezistenta de saturatie

de citeva sute de mOhmi. Combinatia este reusita atit pentru debitarea de putere cit si pentru tensiunea inversa, care contrar primelor

observatii se imparte astfel incit fiecare transistor sa functioneze corect. Rezultat observat si din simulari.

Despre amplificatoarele in clasa A am realizat o suita de postari cu teorie, exemplificari si comparatii, pentru amplificatoare cu tranzistoare BJT,

MOS si tuburi electronice cu vid:

http://www.tehnium-azi.ro/topic/6241-p3a-rod-elliott-vs-el34-push-pull-analiza-si-sinteza-putere-si-distorsiuni-cu-si-fara-reactie-negativa/

La final totul este transformat intr-o comparatie cu rezultate inedite, intre doua amplificatoare clasice in clasa A cu tuburi electronice si tranzistoride.

 

@gsabac

[hpavictor]

Am rugămintea să nu mai folosiți ca sursă externă forumul fostului user banat pe Elforum adica @donpedro , cumva politica acelui forum nu este cea mai tolerantă în ceea ce privește buna comunicare ... Dar totul poate suferi schimbări în viitor , schimbari de viziune despre deschiderea față de unii useri , cu bune și cu rele . Puteți modifica percepția tuturor despre lumea online , am un exemplu didactic : un alt de forum sinucigaș cu circuit închis , care a invitat doar useri fără calități creative , este forum care va rămâne un forum mort prin definiție etc .Elforum este în prezent un adevărat exemplu de democrație , în comparație cu alte alternative online de electronică în limba română . Scuze de offtopic .

[gsabac]

Amplificatoarele clasa A au destule variabile interesante atunci cind sunt cercetate cu atentie. Una dintre ele este

modificarea tensiunii medii de curent continu la iesire, in functie de nivelul de intrare.

Schema de analiza este urmatoarea :

In poza este exemplificata aceasta situatie si nu sunt distorsiuni mai mari de 5%.

Se observa o modificare a tensiunii continue de iesire de la 82,76V la 91,46V.

O alta anomalie este modificarea punctului static de functionare cu frecventa, la nivel constant de intrare.

La amplificatoarele in contratimp clasa A sau AB sunt situatii similare, dar sunt datorate faptului ca cele doua ramuri

nu sunt simetrice (chiar daca se folosesc tranzistori complementari ) si datorita etajelor driver care functioneaza in clasa A.

Reactia negativa globala micsoreaza foarte mult aceste deviatii si astfel devin nesesizabile.

 

@gsabac

Editat Decembrie 16, 2016 de gsabac