Driver letcon JBC T245

[dorofteius]

Pe cand o sa il produca cineva, probabil o sa doresc si eu unul.

Respect pentru initiator.

[kinderu56]

si o versiune cu lcd de 3310 dar lipsa schema

 

http://www.eevblog.com/forum/reviews/jbc-clone-metcal's-not-alone/25/

Editat Februarie 1, 2017 de kinderu56

[XAN77]

Am facut niste masuratori preliminare (au ramas asa ca am intrat in pana de baterie la un aparat de masura).

Termocuplul imi pare ca nu este N, nici K, seamana mai mult cu E.

 

Pe de alta parte se pare ca am avut o mare surpriza, valoarea rezistentei de incalzire nu prea variaza termic.

Nu știu cum ai ajuns la concluzia că ar fi de tip E, din informațiile de pe net termocupla E dă chiar mai mulți uV pe grad decît K, pe cînd asta de la cartușu JBC e mult mai anemică decît K, poate ai greșit la vreun calcul. Eu am zis că N e cea mai apropiată de ce are JBC, nu că ar fi chiar de tip N, pentru că tensiunea scoasă este în jurul a 20-25uV/grad C.

Eu am văzut că erai în eroare cînd ziceai de variația termică pronunțată, dar presupuneai teoretic, practica te-a convins.

Mi-am pus piesele pe un pcb pentru a putea continua testele pentru varianta CC. Practic am făcut un shield arduino:

văd că mi-a sucit pozele față de cum le văd eu în pc, da nu contează.

Este un montaj de test, am pus tastele direct pe pcb ca să nu am fire trase la alt modul cît fac teste, lcd-ul e conectat direct tot din același motiv. Am ales 3 butoane pentru că după cum ați văzut într-o poză anterioară cu ”desktopul” afișat pe LCD, voi avea 4 memorii și mi s-a părut inutil și chiar greoi encoderul cu care trebuia să fiu atent la fiecare step. Setarea pe nivele intermediare celor presetate e oricum rară. Am renunțat și la buzer, nu-i mai văd rostul, deja zic din experiența utilizării letconulu JBC cu care am făcut pînă acum un singur montaj, acesta.

Montajul cuprinde: Arduino Nano, LCD-PCD8544, modul conversie 5V-3V3, etaj amplificare termocuplă cu MCP6022, etaj comandă rezistență vîrf după schema lui sparkybg de pe dangerous prototype (2 feți P în paralel, 2 bipolari, discrete), etaj alimentare cu MC34063 din intrarea de +24. Am pus și un BC pentru comanda luminii LCD. Rămîne să mă apuc de soft, cel mai sigur în săptămîne 13-17 cînd am concediu.

Acum că vreau să fac teste cu acest montaj văd cît de problematică este sursa CC la acest montaj, am doar sursa atx modificată de pe birou pentru teste, că o altă sursă smps de 24V la minim 200W nu am.

[Dxxx]

Ziceam ca fac un thread separat, si asa voi face, cand am date coerente, dar hai sa lamurim.

 

A. Pai hai sa vedem de ce am zis termocuplu tip E, ala care da multi uV pe grad.

1. Randament

<In primul rand multe masuratoiri sunt raportate la experienta mea cu letconul tip Gordak, pe care il cunosc, unde am masurat loturi de zeci de bucati>

- cu un letcon Gordak , ajuns la echilibru termic poti in incepe sa topesti fludor la ceva pe la 8W injectati continuu.

- cu JBC nu am masurat decat aproximativ si numai un cartridge, dar incepe sa topeasca fludorul pe la 5W injectati continuu.

Cu riscul de a ma precipita pot spune ca randamentul la JBC este mai mare.

Asteptarea la un randament mai mare este ca diferenta intre temperatura in rezistenta si cea pe varf sa fie mai mica.

Adica ma astept ca la aceeasi temperatura a varfului rezistenta de la JBC sa fie putin mai rece ca cea de la Hakko.

Deci ar trebui ca daca termocuplul este identic sa am valoare mai mica.

2. Tensiunea pe termocuplu

- la Gordak / 200 grade pe varf am pe termocupla approximativ 11mV. Cam pe aici incepe sa topeasca fludor.

- la JBC ma astept sa am tensiune mai mica, pentru ca am zis ca rezistenta ar trebui sa fie mai rece, asta daca este termocuplu K. Insa in momentul topirii fludorului am tensiune pe termocuplu mai mare decat la Gordak deci termocuplul este mult mai sensibil.

Concluzie: este un termocuplu mai sensibil, posibil tip E. In nici un caz nu este termocuplu mai putin sensibil decat K

Mare atentie: nu am reusit sa notez valoarea respectiva a tensiunii, pentru ca urmam sa revin, insa intre timp am intrerupt experimentul din cauza ca un multimetru indica aiurea datorita bateriei descarcate. Pana nu trec multimetrul pe li-ion nu ma reapuc de masuratori. Deci sunt doar date preliminare, posibil ca cele finale sa contrazica prima impresie...

 

B. "am văzut că erai în eroare cînd ziceai de variația termică pronunțată"

Pai bine, omule, de ce nu mi-ai atras atentia...? Eu doar presupuneam, nu era nici macar eroare, doar o presupunere gresita...

 

Ce ma asteptam eu era un comportamment ca la Hakko: cu letconul cald lasa sa treaca 6A apoi pe masura incalzirii curentul scade spre 2A.

Eu prefer comportamentul mai "simplu" de la Gordak, unde trec 2A si rece dar si la temperatura de functionare.

 

Pai si la JBC se pare (din nou, vorbesc doar de observatii preliminare) ca rezistenta de 2,38 Ohmi ramane aproape constanta indiferent de temperatura. Deci:

- cand trece curent prin JBC, daca tensiunea sta la 24V discutam de 10A.

- adica puterea in conductie este de 240W.

- asta inseamna ca daca manufacturezi coada letconului trebuie sa te asiguri ca rezistenta de contact este foarte mica, pentru ca si la 10 miliOhmi ai deja disipatie pe contact de 1W, ceea ce este cam prea mult.

- firul letconului trebuie sa nu produca cadere semnificativa la 10A. Asta ma face sa recomand fire pe contactul de masa si rezistenta cu sectiune peste 0,5mm²

- sursa de alimentare trebuie sa fie capabila repetitiv de 10A, deci daca alimentam in curent continuu / SMPS discutam de una cu capabilitate peste 6A, poate chiar 8A in functie de cat de "staransa" este protectia

[kinderu56]

monteaza la apararatu de masur 2 bateri in serie de nokiav1100 , de 1A si nu mai ai treaba 1 an de zile cu bateria nu de alta ca sa nu mai ai erori in masuratori , sa fie totul prfect

[Dxxx]

Montez 2 baterii li-ion tip cilindru, de 200mAh, arhisuficeinte. Din pacate mai am 2 aparate de masura ce necesita baterii dreptunghiulare de 9V, asta cu problema fiind unul din ele.

Ce imi place este ca avertizarea de baterie descarcata survine la 6,6V deci nu mai trebuie sa ma complic cu montaj de protejare la supradescarcare.

 

Dar ne abatem de la subiect.

 

Mai sunt doua idei:

- poate ca - daca alimentam in CC cu o sursa tip SMPS care in mod normal nu prezinta cadere de tensiune semnificativa in sarcina - este preferabil sa folosim o sursa de 19V, ca sa ne suprapunem pe caderea tensiunii, normala in cazul unei alimentari prin transformator clasic.

- dinamica puterii de care pare sa fie capabil JBC este intre 5-7W/repaus - 125W probabil in solicitare maxima, desigur dependent de geometria varfului. Adica cel putin 1:20.

Aste comparand cu Gordak unde limitele sunt intre 8-10W si 25W adica 1:3 maxim.

[XAN77]

Concluzie: este un termocuplu mai sensibil, posibil tip E. In nici un caz nu este termocuplu mai putin sensibil decat K

concluzia ta este greșită, nu știu exact cum ai măsurat și cu ce, dar dacă citeai topicul bulgarului aflai cam ce scoate termocupla, dacă pe mine nu mă crezi. Am măsurat și eu în prealabil, doar aveam de configurat un amplificator operațional ca să știu plaja de tensiuni de lucru în care să mă încadrez cu ADC-ul, să am și rezoluție acceptabilă. Am amplificare de 148 la AO cu capăt de scală 2,5V la ADC și totuși măsor și 400 grade.

[Dxxx]

Posibil sa ai dreptate, sa vedem cand fac masuratorile complete, cum spuneam, deocamdata este numai estimarea prealabila si se bazeaza pe o comparatie cu Gordak.

O sa clarific, desigur, numai ca momentan am alte prioritati.

 

Sunt de acord sa-i cred pe altii, inclusiv pe respectivul bulgar, (desi eu nu am vazut ceva coerent) insa numai daca datele lor concorda cu realitatea.

Eu cand masuram letrcoane Gordak am pus aici pe forum un tabel destul de clar, de aia ma astept sa gasesc ceva comparabil...Am incercat sa gasesc continutul insa vad ca este limitata in timp cautarea si nu pot gasi ceva datat cu cativa ani in urma...

Asa, pe forumuri, am vazut si "interpretari" gresite ale conexiunilor cartridgeurilor JBC.

 

Ceea ce pot fi sigur este ca JBC este o firma serioasa si ma astept ca masuratoarea pe un singur exemplar (pe care il am momentan) sa dea rezultate care pot fi generalizate cu erori sub 5%.

 

 

Am folosit Google si am gasit threadul la care faceam referinta (credeam ca am si pierdut datele respective, pentru ca nu le-am salvat special undeva...) este din 2014.

Uite aici , tabelul final fiind cel relevant, mai este unul foarte muncit al lui Marin1960, cu o pagina in urma.

 

 

Acum ca am si setul de date pentru Gordak - in momentul cand voi face masuratorile de o maniera coerenta si finala pe JBC - voi putea sa imi exprim o parere clara si sustinuta de date asupra tipului de termocuplu si randamentului JBC.

[kinderu56]

asta nu este Gordak este JBC JBC nu mai incrca sa faci comparati

[Dxxx]

Si fara a compara cu ceva cunoscut cum poti tu sa determini daca este termocuplu K sau alt tip mai sensibil / sau mai putin sensibil???

 

Eu nu cred un bulgar pentru ca pur si simplu "a zi el", nu o sa-l cred decat cand ceea ce spune este confirmat de masuratori.

 

Maniera de a construi o statie de lipit este fie de a copia ceva / fie de a investiga mai intai componentele cu care lucrezi, incat mai apoi sa concepi ceva care sa functioneze. Si nu am nici o problema ca tu preferi prima varianta, insa eu in mod cert nu voi merge decat pe varianta doi.

 

Deci mai intai trebuie sa stiu exact ce folosesc, iar a face comparatii nu poate decat sa ma ajute; in momentul cand ai o referinta este pacat sa nu o folosesti. Asta nu imseamna nici pe departe ca insinuez ca JBC si Gordak sunt pe picior de egalitate - dar cu exceptia performantelor principiul unui letcon termostatat cu rezistenta in interiorul varfului este acelas pentru cele doua, deci comparatia randamentelor este chiar necesara

In plus comparatia este in mute directii favorabila pentru JBC, asa ca nu inteleg de ce te deranjeaza.

[XAN77]

Nu vreau să nasc o discuție nedorită, dar s-au strecurat niște erori în topicul meu și cu asta nu pot fi de acord.

Dxxx dacă nu ai făcut încă măsurători corecte, mai bine te abțineai. Vi și spui:

 

 

deocamdata este numai estimarea prealabila si se bazeaza pe o comparatie cu Gordak

după ce înainte de asta ai zis:

 

 

Concluzie: este un termocuplu mai sensibil, posibil tip E. In nici un caz nu este termocuplu mai putin sensibil decat K

Deci fi constant.

O eroare de aici din topic este că termocupla de la JBC ar fi ceva tip E sau asemănător și mai ales că ar genera tensiuni peste cea tip K.

Nu știu de ce te tot raportezi la gordak, bine semnalat de kinderu, pentru că nu au în comun mai nimic. Te tot raportezi la gordak și faci referire totuși la termocuple K, aici apare altă eroare, induci ideea că gordakul ar avea termocuplă K și nu este adevărat, este de tip J. Letconul Solomon are termocuplă tip K.

Cît despre bulgar, nu că vreau eu să-i țin partea dar nu are un topic cu teorie pe acel sait, el a făcut două stații universale, pentru cît mai multe tipuri de letconuri, pentru care a pus la dispoziție tot ce este necesar schemă, pcb, cod sursă etc jos pălăria.

După ce îți schimbi bateriile la multimetre și faci măsurători, dacă ai date concrete și sunt contrare a ce spun eu, te rog frumos să le prezinți.

[Dxxx]

Nu vreau sa starnesc nici o polemica. Ce am experimentat imi indica clar ceea ce am spus, insa erau masuratori preliminare, drept care nu le-am notat in mod coerent si atunci cand ar fi urmat sa o fac am ramas in pana - cum as putea sa afirm ceva cu tarie fara sa am date concrete? Probabil ca m-am grabit si voi reveni cu toate datele complete si coerente cand le voi avea.

 

Daca pe AVOmetru unde se specifica termocuplu K eu am termocuplu J posibil sa ai dreptate...

Din ce am experimentat termocuplul din letcoanele compatibile Hakko este identic cu cel din AVO metru deci pentru mine este termocuplu K si pentru Gordak si pentru no-name si pentru Aoyue si pentru Atten - pentru ca este aceeasi corelatie intre tensiunea pe termocuplu si temperatura in varf. Vorbesc de date statistic semnificative, zeci de exemplare, deci nu fac afirmatii gratuite.

Nu ma consider insa specialist in termocuple.

Aici daca ai tu date contrare, nu ma deranjeaza sa-mi explici de unde compatibilele Hakko au termocupla J - sau a spus-o cineva?

 

Momentan ma retrag din discutie, va las o nota cand am datele gata.

[XAN77]

Se găsesc pe net tabele cu tensiunile scoase de diferitele tipuri de termocuple pentru fiecare temperatură.

După cum ști și eu am făcut o stație pentru letcon Gordak dar și Solomon și am văzut diferențele. La mine Solomon a fost primul letocn cu care m-am jucat și despre care am citit peste tot că ar avea termocuplă K și așa pare a fi. La gordak am avut surpriza să constat că generează o tensiune considerabil mai mare decît solomon.

Cum tu ai zis, și ai zis bine, ai aproape 11mV la 200 grade, e corect, termocupla J are 10,78mV la 200 grade Celsius, pe cît K are ceva peste 8mV.

Uitați un tabel făcut de mine după tabelele ce se găsesc pe net:

[Dxxx]

Ma vad nevoit sa mai postez o data, pentru ca m-am uitat pe un tabel standardizat de termocuple.

 

Hai sa analizam ce am scris in postul vechi spre care am pus link mai sus, si sa vedem si concluzia mea si de ce am ajuns la ea.

- temperatura pe varf = 350 grade

- pe rezistenta Gordak= 465 grade, luata din tabel = 19,1mV

- no-name =450 grade, luata din tabel = 18,5mV

 

Deci aveam pe termocupla 18,5/19,1mV cand pe varf aveam 350 grade.

 

Metoda:

- ca sa fie clar, am masurat mai multe letcoane

- temperatura de pe varf era la data respectiva masurata direct cu sonda din avometru, iar mai apoi cu termometru dedicat Hakko a fost confirmata ca destul de exacta

- temperatura pe rezistenta a fost luata (la data scrierii tabelului) din tabelul pentru termocuplu K, deci daca acum fac trecerea inapoi, cu acelas tabel, voi avea acei milivolti pe care i-am scris mai sus

 

Daca ar fi cum zici tu, termocuplu tip J atunci pe rezistenta Gordak ar fi fix 350 grade si pe cea no-name ar fi 340 grade (in tabelul de termocuplu J 350 grade corespunde la 19,1mV si 340 grade corespund la 18,5mV).

 

Pai nu se poate deloc, pentru ca acolo este un circuit termic unde rezistenta produce caldura, deci ea este si trebuie sa fie cea mai calda, iar senzorul letconului este chiar in rezistenta, deci el masoara temperatura rezistentei.

Masuratoarea pe varf este la distanta de sursa de caldura, deci varful trebuie sa fie mult mai rece.

Poate aici este problema ta - temperatura varfului este fundamental diferita de cea a senzorului !!! sa nu fi presupus gresit ca ele sunt egale!!!

 

Deci datele mele luate pe un numar semnificativ de letrcoane arata ca termocupla pe compatibile Hakko este K

 

 

PS - vad ca tabelul tau este muncit, insa nu vad decat o temperatura.

Si sunt doua temperaturi: 1. cea masurata pe varf / 2 cea masurata de termocupla care nu este in varf ci in rezistenta.

Daca masuratorile tale au fost facute pe varf nu este de mirare ca sari la gatul meu zicand ca eu gresesc - insa greseala este ca tu consideri ca termocupla ar citi cumva temperatura varfului... pana acolo se interpune un circuit termic care depinde foarte mult de randamentul letconului, difera sigur intre Solomon si compatibile Hakko - si tu de acolo ai diferentele, nu de la tipul de termocuplu, deci trebuie sa reconsideri tot...

 

Uita-te si la tabelul din linkul meu de mai sus.

Am in rezistenta 500 grade, asa imi zice termocuplul/senzorul letconului - dar pe varf am numai 375 de grade - este normal si de asteptat. Cu cat valorile sunt mai apropiate letconul are randament mai bun, dar o diferenta semnificativa va exista totdeauna chiar cu cel mai mare randament imaginabil...

Poate citesti acel topic vechi...

[XAN77]

Da, cum zici, aici este ”problema mea”. Eu nu sunt de acord că la echilibru, după cîteva minute, fără să fie folosit letconul, am 100 grade diferență între rezistență-vîrf, și dacă ar fi așa, deși nu cred, termocupla ar fi oarecum poziționată (chiar nu știu cum e) încît să perceapă o temperatură similară cu a vîrfului. În fond producătorii urmăresc să facă un letcon cu vîrf termostatat nu o rezistență termostatată.

Teoretic posibil să ai dreptate, dar eu nu cred. În plus de asta dacă hakko, gordak ar avea întradevăr termocuplă K, atunci ce specie bizară de termocuplă ar mâavea solomonul care în mod sigur dă tensiune mai mică decît gordakul? Știu toți posesorii de stație Gordak că nu pot pun eletocn Solomon la stație fără modificare hardware. Iar despre Solomon cred că în mult prea multe locuri se specifică tipul termocuplei ca fiind K. iar Solomon și Gordak au în mod cert termocuple diferite.

Tu probabil o să spui că diferit e doar transferul termic. Dar atît timp cît tu nu ai introdus o sondă în rezistența letconului, permite-mi să nu fiu de acord.

Mai mult, dacă termocupla ar fi așa strîns conectată la rezistență, i-ar varia rapid și mai mult ieșirea la alimentarea/oprirea alimentării rezistenței, ceea ce nu se întîmplă.

Cun ziceam în topicul meu cu stația pentru gordak/solomon, la gordak termocupla răspunde oarecum rapid la alimentarea rezistenței, datorită contactului termic prost, (termocuplă apropiată de rezistență), dar la solomon răspunde mult mai greu ceea ce contrazice ce spui tu, numai lîngă rezistență nu se află termocupla.