solutii pentru executarea circuitelor imprimate

[mosu20]

@adicontact:nu o fi ce spui dar daca ar fi un pormoneu burtos? Sa vezi atunci alintari!Buna treaba cu acidul azotic dar rezervele mele s-au terminat de mult si nu prea mai am de unde sa iau.

[E-1]

Referitor la chestia neagra care se desprinde de pe cablaj, este normal sa fie asa. Este exact produsul de reactie. Din cauza acestui produs se inegreste, pe masura utilizarii, solutia de clorura si tot el va di acela care se depune sub forma de cupru pe orice obiect din fier introdus in clorura ferica utilizata. Posibil sa se accelereze procesul de corodare prin inlaturarea acestui produs dar nu cred ca timpul se reduce de la 15 minute la 30 secunde. In concluzie, voi incerca si daca se adevereste, chiar este un lucru grozav care pune pe moate creierii chimistilor.

Exact, CuCl, si indepartandu-l de pe suprafata se asigura contactul direct al FeCl3 si produsului intermediar CuCl2 cu stratul de cupru curat - ceea ce grabeste lucrurile.Nu se afecteaza chimia reactiei, doar se imbunatatesc conditiile de interactiune intre substante.Jumatea aia de minut a fost durata aproximativa perceputa pentru un cablaj foarte mic - probabil timpul de lucru va creste in vreun fel de proportie odata cu suprafata.Bashca eram euforic si subiectiv datorita vitezei si lipsei vaporilor. Dar chiar am sa cronometrez la urmatorul.

[E-1]

Mergeee !

 

200 x 39 mm, trasee 0.8mm.

Zonele mari au fost "ranforsate" cu vopsea deoarece tonerul e pe terminate, dar traseele nu - liniile subtiri inca se printeaza bine.

 

 

Cum sunt un ametit de fel, am uitat sa scot telefonu' si sa dau drumul la timer inainte sa bag mainile in clorura - asa ca m-am apucat sa numar, incepand de la 100 ca parasutistii, sa nu scurtez secundele.

Pe la 160 au inceput sa apara primele zone mari dezbracate de cupru, iar procesul s-a incheiat undeva dupa 300 (320-360) cand am pierdut sirul numaratorii concentrandu-ma pe detectarea ultimelor zone necorodate si rezistand tentatiei de a apasa mai tare pe burete.

Sa zic vreo 5 minute in total, cu clorura rece.

 

Comparativ, cablajul la care corodarea anterioara a durat aproximativ juma' de minut era doar cat bucatica mica ce apare mai "singuratica" in dreapta imaginii

[mosu20]

Este o treaba foarte buna si din cite se vede produsul final este foarte bun de folosit. In mod cert merge sa faci si trasee de 0,5mm. Asa este, indepartarea CuCl-ului mentine o maximul de suprafata de contact aflata in reactie. Reactia este ceva mai complexa dar nu cred ca teoretizarea este problema ci realizarea scopului propus. In revista cu numae de retea telefonica exista citeva articole detaliate atit despre chimia procesului cit si citeva procedee practice de lucru. Din nefericire, autorul (nu aparuse ciocolata dragastoasa), a uitat sa pomeneasca acest procedeu tandru si a gasit de cuviinta sa introduca placa in clorura dintr-un vas de sticla adecvat (ceva gen acvariu sau, mai practic, vas de sticla de la acumulatorii cu plumb de la centralele telefonice Penta sau Rotary). In loc de frecare cu burete el a introdus un aerator de acvariu care sa trimita bule de aer spre placa si cu ajutorul acestui a reusit sa creeze un curent ascendent care sa mentina o reactie maximala. Este valabil la corodarea cu orice fel de substanta si la orice gen de acoperire. Tot acolo se indica si modul de termostatare a solutiei pentru a obtine o corodare relativ uniforma, pentru cine este preocupat de perfectiune. Cam asta ar fi, una peste alta. Oricum, procedeul este perfect valabil la un timp rezonabil ameliorat.Pentru a veni si eu cu o idee ciudata, ce ar fi sa incercam sa bagam o bucata de cablaj garnisita cu tot ce trebuie intr-un prajitor de piine? S-ar obtine un transfer termic eficient? Cred ca le-am rupe gura nemtilor....

[Stefan]

Pentru a veni si eu cu o idee ciudata, ce ar fi sa incercam sa bagam o bucata de cablaj garnisita cu tot ce trebuie intr-un prajitor de piine? S-ar obtine un transfer termic eficient? Cred ca le-am rupe gura nemtilor....

daca mananci cablaje e o solutie buna atfel nu vad logica. nu se face nici un trasfer termic in prajitorul de paine, laminatorul e mult mai eficient.Le rupem gura nemtilor dar tot rupti in fund ramanem

[mosu20]

Pai la foamea care este, nu ar fi de mirare sa mincem si cablaj prajit. Doara de scovergi prajite oferite de cei care se perinda prin Victoria am ajuns sa ne uitam in oglinda si sa ne intrebam "noi pe unde suntem?... "Chestia cu pantalonii rupti in fund nu prea tine, au patentat-o baietii de dincolo de girla si au zis ca asa este cool. Nu de alta dar se dedulcisera tugulanii la trai bun, slujbe, case si se molipseau si altii de asemenea obiceiuri proaste asa ca i-au lamurit ca este cu mult mai cusher sa dormi pe sub poduri si sa maninci din tomberon.Referitor la laminor, eu unul nu prea stiu de unde se poate procura (desi mi-am dorit-o) si exact asta a fost motivul pentru care m-am gindit la prajitor. Tot romanul are cite un prajitor prin casa, doar ne-am fript de atitea ori!Serios vorbind, de ce nu ar merge? Eu ma refeream la chestiile alea care se deschid ca o carte, bagi acolo piinea cu salamul de soia omologat drept salam de Sibiu si rontai ce mai ramine dupa ce se scrumeste. Nu am un senzor de temperatura sa vad cam ce temperatura este acolo asa ca am dubii.

[Stefan]

e mult de munca sa faci din sandwitch maker o presa pentru cablaje, mult mai simplu e sa gaseti un cutpor de imprimanta sau un laminator sh.

 

[mosu20]

Eee, s-a invatat el romanul sa traga sania pe pamint uscat daramite sa modifice o scula gata facuta. Stiu ca ar fi mai comoda metoda gasirii unui cuptor sau unui laminor dar din pacate sunt obligat sa stau in casa si singure nu vin la mine. Uneori trebuie sa te multumesti cu ce poti sa faci. Voi incerca, dupa ce termin de taiat, pilit, gaurit, etc. o carcasa pentru o sursa sa vad cum merge metoda formulata in gluma. Am pe aici 2 placi de aluminiu gros care il voi pune pe post de sandwitch cu cablaj imprimat si sunt curios sa vad ce va iesi in final. In cel mai rau caz va fi un rateu. Varianta fericita ar fi sa mearga...

[Vizitator mariusik10]

Salut!Am o intrebare. Care fata a foliei transparente se pune peste cablajul cu fotorezistiv? Cea pe care s-a printat desenul sau cealalta? Multumesc.P.S. Imi cer scuze daca s-a mai pus intrebarea asta.

[wally_gatter]

Ideal e ca partea cu cerneala/toner sa fie in contact cu lacul fotorezist. Ai grija si la cum e desenat cablajul , sa nut-i iasa in oglinda din greseala.

[Vizitator mariusik10]

Asta inseamna ca pe fata printata, desenul trebuie sa fie in oglinda, iar cand intorc folia am desenul cum trebuie sa fie pe cablaj. Daca gresesc, va rog sa ma corectati.

[Ionut Remus]

am facut eu test cu hartie foto!ba chiar cu mai multe tipuri pentru diferite tipuri de tipar, nu doar pentru imprimare laser, si concluzia a fost ca nu e buna pentru asa ceva! exact cum spunea colegul de mai sus stratul ala de gelatina e problema, dar nu e vorba de toner ca intra in ea la tipar, ci mai degraba ca stratul acela se inmoaie la caldura fosrte repede fata de cat trebuie la toner pentru transfer si se face in loc de traseu un fel de pata de toner si nu se poate utiliza! o hartie care a fost mai ok a fost hartia foto pentru plotter dar datorita grosimii ei transferul de temperatura de la fierul de calcat (in cazul meu un laminator pentru productie) nu va incalzi bine hatia si se va ramane cu multe trasee pe jumatate si iar nu e bine!O metoda mai ok este hartia offset ( hartia de tipografie) cu care am reusit sa fac cablaj cu 0,3mm trasee, mai exact aveam la lucru ceva cataloage promotionale tiparite offset (adika in jet de cerneala tipografica) pe hartie semilucioasa, si chiar atunci aveam nevoie sa fac ceva cablaje. Nu stiu cum m-am gandit sau cum mi-a trecut prin cap dar am rupt o pagina din acel tip de catalog am tiparit pe laser cablajul si supriza a fost ca atunci cand sa iau hartia inmuiata in apa, aproape ca sa desfacut singura fara prea mult efort, am dat cu periuta de dinti pana a ramas doar tonerul si uite asa am ramas cu trasee intacte fara acele scame care mai ramane de la hartie! La inceput nici nu credeam ca imi va iesi avand in vedere ca hartia era deja tiparita inainte s-o prelucrez eu, si am crezut ca imi va famane pe cablaj si culoarea de la tiparul offset si se pare ca acel tipar nu a avut nici un efect asupra probelor mele. Pot spune ca am incercat pe irma si alte tipuri de hartie din diferite cataloage de acelasi fel si desi este acelasi tip de hartie nu a iesit bine cu toate, in concluzie nu orice hartie offset va functiona si trebuie facut test cu hartia din mai multe tipuri de cataloage, ca un tip e mai subtire, altul are hartie mai ieftina....etc. Eu am de la lucru vreo 3 cataloage din alea care vroiau sa le arunce, deci am ceva "stoc".Incercati si voi mai multe tipuri si poate aveti noroc!

[E-1]

Ultimele succese super-low-budget in domeniul transferului de toner le-am obtinut prin vandalizarea "colectiei" de reviste Xtrem PC, dupa ce imprimanta a inceput sa se innece cu hartia (subtire si neglijent impaturita in vederea inghesuirii) pliantelor spam din cutia postala.Sper sa nu se considere reclama, ci referinta de comparatie. E bun la ceva si suportul informatiei perimate din domeniul IT (vechituri de acu' 5-10 ani).Un rezumat al concluziilor personale de pana acum:- Hartia sa fie cat mai lucioasa, astfel ramane "expus" mai mult toner.- Hartia sa aiba oarece grosime, foitele de tigara sau paginile din Biblie nu sunt prietenoase cu mecanica de transport relativ grosolana a imprimantelor laser.- La reciclarea diverselor materiale tiparite e bine sa se aleaga materiale ce nu contin tipar digital, care in esenta este tot o imprimare laser si va fi de asemenea transferat.- Hartia siliconata (ex: hartia de pe spatele autocolantului) poate da rezultate excelente (curate, lucioase), se desprinde imediat fara apa, poate fi reutilizata, dar procesul de transfer necesita foarte multa indemanare si experimentare, implicand chiar si asa destule esecuri - posibila solutie un laminator, inca nu detin asa ca n-am incercat; de asemenea aderenta tonerului fiind slaba poate duce la desprinderea sa in "cuptorul" imprimantei si contaminarea rolelor din acesta. Implica prea multe variabile greu de controlat ce tin pana la urma de noroc. Merita incercata, dar o standardizare a procedeului e dificila.- In eventualitatea utilizarii hartiei cu gelatina (foto) trebuie verificat comportamentul termic al acesteia - gelatina propriu-zisa avand punctul de topire destul de jos (<35 grade celsius); alte substante cu proprietati asemanatoare pot da rezultate favorabile. Doua care imi trec prin cap si ar trebui sa poata fi procurate / preparate: - carboximetil celuloza - (aditiv alimentar de ingrosare) punct de topire 300 grade celsius, inlocuieste partial gelatina ca proprietati fizice - dextrina (compus zaharos usor solubil in apa) punct de topire 240 celsius - cu asta am citit ceva tutorial de preparare a foilor de hartie in vederea transferului de toner pentru PCB, n-am testat inca si nici nu-mi amintesc link sau detalii de preparare a dextrinei din amidon (Googu ar trebui sa stie cate ceva despre asta, mai ales daca-l intrebati in engleza)

[Vizitator tyc]

Un material super ok despre metoda p&p .La partea cu mecanica deficitara

- Hartia sa aiba oarece grosime, foitele de tigara sau paginile din Biblie nu sunt prietenoase cu mecanica de transport relativ grosolana a imprimantelor laser.

cauza blocarii hartiei e alta: depunerea ,in timp, a tonerului pe rolele antrenoare /de ghidaj care sant din cauciuc inclusiv a celei din cuptor (daca e cu fuser film e acela murdar) ; solutia e curatarea cu spirt a acestora ,acolo unde exista ambreiaje ,aceste trebuie curatate ( suflate ) . Cartusul cu toner se lasa in pace .

[E-1]

In cazul personal (HP LaserJet 1320) hartia foarte subtire ramane agatata prin cartus pe parcursul depunerii tonerului, n-apuca sa treaca mai departe.Pana acolo trece doar prin rolele de la locasul de "hranire manuala" :limb:Pare ca se lipeste de tamburul fotosensibil si este ridicata astfel incat capatul se impiedica de clapeta de protectie a acestuia, "impaturindu-se" in loc sa avanseze civilizat si orizontal catre restul de role si cuptor.Ciudat ar fi ca a mers o vreme, deci e posibil sa aiba vreo cauza fizica aparuta pe parcurs. Ii fac o disectie cand se mai elibereaza masa de lucru, nu-i graba ca am destule reviste degeaba.