Tehnica sudurii TIG/WIG (tungsten inert gas / wolfram inert gas)

[T.Sorin]

Incept acest topic din dorinta de a creea un loc unde sa poata fi gasite in mod facil informtii si sfaturi (oferite de catre cunoscatori) cu privire la acest procedeu de sudare . Totodata aici se pot atasa si descrierile cu privire la tematica topicului ( de preferat in romana ) pentru a face posibila o mai buna intelegere a subiectului si a videoclipurilor ce ilustreaza modul de lucru si diferite tehnici specifice . Cu sigurata exista cunoscatori ai acestei activitati , care doresc mai mult sau mai putin sa impartaseasca din experianta lor si celor aflati la inceput de drum si sa ofere astfel un punct de plecare . Spunea cineva si bine o facea , ca Sa fii sudor argonist , nu are nici o treaba cu lipitorii de fiare.


Descriere a procedeului de sudura TIG :
 

,,7.2 - Avantaje si dezavantaje

 

7.2.1. Avantaje;

  -se sudeaza orice metal sau aliaj, obtin

[Adrian Pruna]

Tot ce ai scris este complet adevarat.O completare la Dezavantaje: este cel mai costisitor procedeu, (aparate scumpe, gaz scump, consumabile la fel).Ce mai pot spune din proprie experienta este ca toate conditiile trebuie sa fie excelente, si asta nu doar pentru avea cele mai bune rezultate, ci pentru a putea suda: curatare (piese, vergele, electrod), fara curenti de aer, puritate argon minim 99,995 la orice tip de material (multi spun ca la otel nu e musai, dar e obligatoriu, altfel una doua face pori, fierbe), la aluminiu si inox, perie de sarma de inox.Alte aspecte importante (chiar obligatorii): directia de ascutire a electrodului, o buna corelare intre diametrul electrodului-marimea duzei de gaz-debitul de gaz. Un debit prea mare nu inseamna mai bine, dimpotriva, face turbulente, misca haotic arcul electric.

[nickrvl]

Procedeul Tig nu inseamna doar manual, sant si istalatii automate mecanizate, implicit cu productivitate ridicata https://www.youtube.com/watch?v=3h8C3inwtUA

 

De asemenea exista si instalatii semiautomate, pistol manevrat manual si aductiune de sarma mecanizata https://www.youtube.com/watch?v=1iS8YvElWBw

 

Am dat cateva exemple la intamplare.

[spik]

La materiale groase e mai usor, sa vezi distractie la table si tevi de 1-2 mm grosime!Sau la materiale de grosimi diferite, teava de 1,5 mm in perete sudata in capul unei bucse cu perete de 15-40 mm!

[T.Sorin]

Tot din literatura de specialitate de pe wikipedia am gasit asta : https://en.wikipedia.org/wiki/Gas_tungsten_arc_welding
 

Ceea ce se afla in link-ul de mai sus in lb. engleza a fost tradus aici in romana .

Editat Octombrie 21, 2016 de T.Sorin

[T.Sorin]

Doresc sa va prezint un calculator realizat de mine si un coleg de-al meu , in C++ , ce va ajuta pe oricine sa calculeze parametrii ai sudurii tig .Aici se afla calculatorul : http://cpp.sh/5uyeiar ghidul de utilizare il gasiti aici : https://drive.google.com/file/d/0B11Lv8LBH8yCS2Jtc1o5Vk9Sa3c/view ( recomand citirea acestui ghid intocmit pentru a facilita utilizarea programului ). Utilizare folositoare ! Astept intrebari daca se intampina greutate in utilizarea calculatorului , sau idei de imbunatatire ! Numai bine !

[yo9hrb]

Interesant programelul. M-am jucat putin cu el, dar rezultatele nu sunt ceea ce ar trebui sa fie.

O viteza de 254 mm/min (4.23 mm/sec) este cam mare. Cel putin asa mi se pare mie. De curiozitate am calculat energia liniara, din cifrele obtinute si mi-a iesit ceva de genul 0.33 Kj/mm, care este foarte mica.

Nu se specifica nicaieri numarul de straturi. Parametrii pentru stratul de radacina difera de parametrii straturilor de umplere.

Deasemenea, pozitia de sudare este foarte importanta. Curentul pentru pozitia PA este total diferit de cel pentru pozitia PF.

In loc de presiunea gazului de protectie, mai util ar fi debitul acestuia. De fapt asta regleaza sudorul, presiunea nu-I da foarte multe informatii. Oricum aia o masori dupa regulator, iar debitul depinde de multe alte variabile, inclusiv de pistolet.

 

Ceva este in neregula acolo. Inclusiv clasificarea materialelor este prea generala. Ar fi o idee clasificarea dupa EN 15608. Sunt o gramajoara de restrictii pentru diverse grupe de material, inclusiv limitarea temperaturii intre straturi la anumite tipuri de oteluri. Si ar fi foarte interesant ca programul dvs. sa emita macar o avertizare in acest sens.

 

Oricum, felicitari ca ati realizat ceva functional. Se poate imbunatati.

Sper sa nu-mi luati in nume de rau aceste observatii.

Daca va pot ajuta cu ceva... nu ezitati. Programare sa nu fie

[Adrian Pruna]

La materiale groase e mai usor, sa vezi distractie la table si tevi de 1-2 mm grosime!

Sau la materiale de grosimi diferite, teava de 1,5 mm in perete sudata in capul unei bucse cu perete de 15-40 mm!

 

Asa-i, materialul subtire se prea topeste, iar cel gros disipa caldura si cere mai mult curent.

 

 

Sudura teava de cupru cu perete de 0,8. Te astepti sa ii dai cu 50-55A, dar de fapt abia la 110A incepe sa se formeze baia. Foarte bun conducator.

Mai exact teava de legatura dintre cazan si serpentina de formare a licorii.

[T.Sorin]

Gazul de protectie

Argonul pur este in mod obisnuit utilizat ca gaz protector pentru sudura TIG si este potrivit atat pentru sudura otelului cat si a aluminiului . Gazul protector trebuie sa fie complet inert. Gazele protectoare pentru procedeul MIG nu pot fi fi folosite , precum CO2-ul (dioxid de carbon ) ce ar cauza oxidarea electrodului de tungsten.

 

Debitul gazului protector

Debitul va fi in general de 6-7 L/min. Acesta poate fi marit usor pentru a compensa curentii de aer. Procedeul TIG utilizeaza o multime de tipuri de gaze de protectie , astfel ca poti incepe prin a seta cu precizie debitul de gaz. Un debitmetru atasat la regulator va oferi informatii mai precise decat manometrul de pe regualtor ->

 

sau un debitmetru (Peashooter) ce poate fi folosit pentru a masura debitul de la torta (pistolet) . ->

 

Debitul gazului de inchidere

 

Gazul de inchidere protejeaza electrodul de tungsten si sudura ca acestea sa se raceasca . ( se foloseste pentru a preveni oxidarea ). Electrodului de tungsten ii va lua un timp mai indelungat sa se raceasca de la un amperaj mai ridicat , si o regula importanta cu degetul mare este sa cresti durata gazului de inchidere cu o secunda pentru fiecare 10 amperi.

Biografie :

Text tradus personal dupa : http://www.mig-welding.co.uk/tig-setup.htm ( nu cred ca am tradus perfect , nu detin avansate cunostinte de limba engleza , am incercat ca intreg continutul sa fie cat mai bine adaptat in limba noastra si cat mai corect din punct de vedere tehnic , si pentru cei care nu cunosc engleza dar vor sa invete despre sudura TIG) . Multumesc.

Imagini : http://www.jiweld.com/Uploads/56629bb098667.JPG & http://www.mig-welding.co.uk/tig-setup/peashooter-large.jpg

Editat Noiembrie 3, 2016 de T.Sorin

[T.Sorin]

Miscarea specifica a mainii ce face posibila inaintarea baghetei TIG : http://www.mig-welding.co.uk/tig-technique/feeding-wire.mp4sursa : http://www.mig-welding.co.uk/tig-technique.htm

Editat Noiembrie 4, 2016 de T.Sorin

[Adrian Pruna]

Sudarea TIG a fontei.

Din prima, fara nicio crapatura, fara preincalzire, adaos 99% Ni - rest Ag.

[nickrvl]

Foarte interesant, de mentionat e si calitatea fontei din acel grup.

[Adrian Pruna]

Banuiesc fonta cenusie. S-a spart de la un soc puternic care in mers a blocat tot ansamblul si a facut inutilizabile trei roti dintate.

[nickrvl]

Exact, calitatea si tipul materialului influenteaza major rezultatul....

[spik]

Eu am sudat fonta wig-tig cu adaos din electrod invelit,NiFe55, curatat de pasta.Dar rezistenta...nu se stie!

Editat Noiembrie 15, 2016 de spik