Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Gust metalic castron chinezesc de inox


Postări Recomandate

La cate chimicale contin supele instant,cred ca iti faci griji inutile cu ce contributie ar mai putea veni acele castronele... :rade:

Cam ai dreptate.

 

Atata timp cat utilizatorul de oala din "inox chinezesc " mananca regulat supa la plic...e inutil sa iti mai faci probleme pt ambalaj/recipient, continutul e la fel de mediocru.

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 32
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Sa zicem ca utilizatorul e "tufa de Venetia" la gatit iar solutia aleasa este din necesitate si comoditate. Totusi am mai observat ceva... ori laptele de la hipermarchet pe care l-am folosit potenteaza acel gust ori ambalajul e prost executat si nu e sigilat corect (are folie de metal intre plastice). Nu de alta dar fara lapte parca e mai estompat.

Cotrobaind pe net am dat de aceasta discutie (Eng): http://www.shulerent.com/2011/08/28/stainless-steel-forks-and-aluminum-foil/ in care exista ceva care mi-a dat de gandit... Am pus in practica ideea si am aflat ca la un puree instant cu adaos de sare, condimente si pasta de tomate, intre lingura de inox si acel castron apare o diferenta de potential de 10mV (da, am masurat voltajul cu lingura suspendata in puree). Cred ca am un termen de comparatie intre castroane pana la urma, trebuie sa gasesc solutia potrivita pentru baterie.

LATER EDIT: cred ca testul cel mai elocvent este testul cu bicarbonat. (Eng): https://miriamsearthencookware.com/2015/08/11/the-baking-soda-test-a-simple-reliable-method-to-test-cookwares-toxicity-in-your-kitchen/ O sa probez chiar daca trebuie sa fierb apa in castron pe plita electrica.

Editat de The Stressmaker
Link spre comentariu

Aluminiul, inox-ul nealimentar(doar tipul 304 e alimentar), recipientele de plastic de proveninenta dubioasa pe care nu figureaza simbolul furculitei alaturi de un pahar, nu au ce cauta in contact cu alimentele si apa de baut!

Cititi aici;

http://ecology.md/md/page/vesela-din-material-plastic-fiti-atenti-pp-ps-pet-pehd-marcarea-descifrarea

http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/ce-reprezinta-codurile-de-pe-recipientele-de-plastic-si-care-sunt-cele-mai-sigure-66154

 

Mai bine folositi linguri de lemn si blide de lut precum foloseau pe vremuri cei de la sate, sunt mai sanatoase... :rade:

Link spre comentariu

 

 problema este gustul metalic nu chimicalele.

Nu,ambele constituie o problema,doar ca tu constientizezi doar una.Diferenta intre ele este ca gustul metalic nu e placut.N-am sustinut ca acel gust metalic ar fi provocat de ceea ce incarci in castroanele respective,insa daca citesti eticheta unui plic cu supa instant,iti cam piere pofta.Iti doresc sa scapi de trasnaile alea de castroane,si in cele de calitate pe care le vei cumpara,sa incerci sa mananci alimente sanatoase,fara glutamati,nitriti,nitrati si alte bazaconii de coloranti si potentiatori de arome.

Tampeniile astea sunt ca fumatul,nu ucid pe loc,dar lucreaza in timp. 

Link spre comentariu

Aluminiul, inox-ul nealimentar(doar tipul 304 e alimentar), recipientele de plastic de proveninenta dubioasa pe care nu figureaza simbolul furculitei alaturi de un pahar, nu au ce cauta in contact cu alimentele si apa de baut! [...]

Mai bine folositi linguri de lemn si blide de lut precum foloseau pe vremuri cei de la sate, sunt mai sanatoase... :rade:

 

Stiu o persoana din Germania (chimist) care lucreaza in cercetare-dezvoltare si dezvolta tot fel de noi materiale sintetice (plastic) pentru diferite aplicatii. La el insa nu vezi niciodata sticla de plastic sau recipiente de plastic in contact direct cu alimente. Si pentru apa minerala foloseste doar recipiente de sticla, chiar daca are mai mult de carat, la fel face si la alimente (cumpara alimente vandute in recipiente de sticla). Nici tigai cu invelis de teflon nu are in casa si nici nu vrea sa auda de asa ceva... Daca nu as sti ca omul respectiv este chimist (cu o reputatie buna in domeniu), as zice ca ii paranoic, dar pentru ca lucreaza in domeniu si are destui ani experienta, tot ma gandesc ca este mai probabil ca noi suntem prea naivi (sa nu zic prosti) ca avem incredere in toate prostiile care ne sunt puse in fata de marile corporatii care vor doar sa-si vanda produsele... La alimente sanatoase ne gandim multi (adica sa nu consumam supa la plic si chestii asemanatoare), insa cati ne gandim la recipientele folosite de noi pentru depozitarea si incalzirea alimentelor? ...In afara de cazul in care simtim ca mancarea a preluat gustul castronului... Cateodata mai vad si oameni care invelesc si alimente mai acide sau sarate in folie de aluminiu, lucru care nu este deloc recomandat pentru astfel de alimente...

Link spre comentariu

Chiar ieri, in cautarea unei bucati de tabla pe care sa o lustruiesc am testat niste piese din inox cu metoda magnetului. Un capac din inox de la o oala de cantina nu era atras de magnet. O cuva de la masina de spalat era atrasa de magnet.

Referitor la cantitatea de fier din apa (respectiv, gustul metalic) am remarcat cu surprindere ca intr-un cartier din Baia Mare, in vara aceasta, un izvor (borcut) era luat cu asalt de niste localnici care isi umpleau portbagazul masinilor cu pet-uri cu apa de la izvorul respectiv. Am intrebat, curios, ce are apa respectiva asa special. Am fost invitat sa gust. Apa usor carbogazoasa avea un puternic gust metalic.

Am vazut o placuta cu analiza apei din izvorul respectiv. Aveti poza.

 

http://i66.tinypic.com/2myxees.jpg

 

Dupa cum se observa, fierul are o concentratie de 53 miligrame la litru. Or, legea apelor (458 din 2002)  specifica un maxim de 200 micrograme fier la litru de apa potabila!

 

Concentratia fierului in izvorul respectiv depaseste de 265 de ori concentratia maxima admisa.

 

Nu exclud faptul ca aceasta apa, in niste cantitati mici (cativa militri pe zi) ar fi benefica in anumite afectiuni, dar sa prepari hrana zilnica (dupa cum relatau unii care stateau la coada la izvor) si sa mai hranesti si copiii, inseamna lipsa crasa de cunostinte elementare. Chiar bunul-simt dicteaza ca la un gust metalic, nu e in regula ceva in apa respectiva.

 

P.S. Cu termenul de borcut m-am intalnit acum multi ani cand faceam muntii cu rucsacul si cortul in spate. Am coborat din M-tii Rodnei (pentru ca se accidentase partenerul de traseu) in localitatea Romuli (jud. Bistrita-Nasaud). Apa o cam terminasem si un baiat cu o herghelie de cai mi-a indicat un "borcut". Era amenajat, ce-i drept, dar malurile din jurul izvorului erau rosii de la sarurile si/sau oxizii de fier. Am luat o gura si gustul metalic m-a facut sa scuip imediat. Am asteptat si am o baut bere rece la prima crasma.

Link spre comentariu

Mai bine folositi linguri de lemn si blide de lut precum foloseau pe vremuri cei de la sate, sunt mai sanatoase... :rade:

 

Am prezentat odata un preparat unui sicilian care are o retea de restaurante. M-a "rugat" sa-l prepar doar in vase de ceramica. La fel am patit si cu un francez, pentru el vasele din plastic erau un sacrilegiu, doar ceramica la preparate si prezentare.

Link spre comentariu

Dintre sarea de bucatarie (clorura de sodiu) si sarea de lamaie (acid citric) as alege clorura de sodiu, fiind un electrolit tare, disociaza complet. Spre deosebire de acid citric, care disociaza partial.

Altfel fiind spus, la solutii de concentratii egale (dpdv molar) numarul puratorilor de sarcina electrica intr-o solutie de clorura de sodiu va fi de cateva ordine de marime mai mare decat in cazul acidului citric.

Editat de norad
Link spre comentariu

Usor pe linga subiect, dar nu mai deschid alt topic:

 

 am cumparat un aparat care masoara "totalul depunerilor solide" din apa, la fel cum au tipii care fac service la filtrele de apa de la job si testind diversele tipuri de "apa plata" din comert, am constatat ca un singur tip de apa este mai curat decit ce am eu la robinet, adica avea tds de 60-70 fata de 100 cit am eu. Foarte multe ape plate depasesc cu mult orice limita recomandata. Ma refer la apa care este recomandat ca fiind pura, preluata din izvoare verificate. In cazul apei minerale este altceva, de fapt si pe stica este trecut acest tsd.

Link spre comentariu

am cumparat un aparat care masoara "totalul depunerilor solide" din apa, la fel cum au tipii care fac service la filtrele de apa de la job si testind diversele tipuri de "apa plata" din comert, am constatat ca un singur tip de apa este mai curat decit ce am eu la robinet, adica avea tds de 60-70 fata de 100 cit am eu. Foarte multe ape plate depasesc cu mult orice limita recomandata. Ma refer la apa care este recomandat ca fiind pura, preluata din izvoare verificate. In cazul apei minerale este altceva, de fapt si pe stica este trecut acest tsd.

 

Acele TDS-metre masoara conductivitatea apei, deci nu masoara cat de "pura" este apa (la ce ne gandim noi), ci masoara doar concetratia de minerale din apa. Mai nou a aparut si la noi un nou tip de prostire a oamenilor ca sa isi cumpere filtre de apa cu osmoza inversa (destul de scumpe). Oamenilor li se demonstreaza cate "impuritati" sunt in apa de la robinet si apa minerala / plata, folosind pe langa acele TDS-metre si un aparat de electroliza. Insa electroliza nu spune nimic despre contaminarea apei cu chimicale / paraziti / bacterii periculoase (care in realitate sunt adevarata problema), ci are doar un rol de "show" pentru a baga spaima in oameni si pentru a le arata cat de pura este apa din filtrul lor. In apa scoasa din filtrul cu osmoza inversa (care nu isi schimba culoarea la electroliza) ajunge sa bagam o lingurita de sare, rezultatul electrolizei va fi asemanator cu rezultatul obtinut la apele minerale / plate. In majoritatea cazurilor, pentru apa de baut ajunge un filtru de apa multistadic (care nu retine elementele folositoare precum sodiu, potasiu, calciu, etc.), doar rareori este chiar nevoie de un filtru cu osmoza inversa. Apa obtinuta direct dintr-un filtru cu osmoza inversa nu este buna de baut, din acest motiv aceste filtre cu osmoza inversa mai au si un element (dozator) care mineralizeaza apa, ca sa fie buna pentru consum. Comerciantii filtrelor scot insa pentru demonstratie apa direct din filtrul cu osmoza inversa, inca inainte ca aceasta sa treaca prin mineralizator (ce este insa parte componentea a multor filtre cu osmoza inversa), deoarece altfel nu le-ar iesi demonstratia cu electroliza.

 

De cateva saptamani intentionez sa scriu un articol de blog despre asta, fiindca vad multa lume care ia "teapa" de la acei comercianti, in sensul ca sunt speriati cu demonstratiile false prezentate. Puteti cauta si pe YouTube, sunt o gramada de filmari (in limba romana) facute de clienti si de vanzatori de filtre, cu aceste TDS-metre si cu aparatele de electroliza (care nici macar nu au marcajul CE si sunt foarte periculoase). In Germania si restul tarilor mai dezvoltate, cu vreo 10 ani in urma a aparut aceasta inselaciune care intretimp a fost interzisa, la noi abia acum a aparut, la fel ca si intalnirile destinate pensionarilor unde se vand tot fel de saltele magnetice care vindeca orice boala... Din partea autoritatilor noaste nicio reactie...

Link spre comentariu

Alta zi, aceleasi "setari", gust foarte putin sesizabil aproape deloc. Mirosul dupa spalare este sesizabil dar mult mai putin decat inainte. As presupune ca aceasta sensibilitate depinde foarte mult si de ce am mancat inainte si a fost doar efectul uleiurilor de presare (adica dupa producere a fost stivuita direct fara operatiuni de degresare si spalare).

O sa vad cum evolueza situatia.

Link spre comentariu

Unii dintre forumisti au prins (impropriu spus) perioada cand se facea armata obligatoriu.Unii au mancat si in vesela de inox (altii poate in vesela de aluminiu), dar nu stiu sa fi avut un gust metalic sau coclit si nici sa fie magnetica acea vesela. Concluzia este doar una, sa fim atenti ce vesela cumparam si mai ales ce mancare.

Link spre comentariu

Vesela de inox militara ... nu era din inox alimentar !

Era din tabla de otel , placata galvanic cu o acoperire echivalenta cu inoxul alimentar .

Dupa un anume timp de utilizare , in anumite conditii , canile de ceai , lingurile , furculitele  , castroanele sau farfuriile sufereau de " negreala " si cu cat ai fi curatat mai mult negreala cu TIX ,  vedeai cu ochiul liber ca de fapt se subtia stratul de acoperire cu " inox ".

In schimb : lama cutitelor ,  marmitele si oalele pentru gatit sau bucatariile mobile etc erau din inox alimentar 100% .

Din 1982 au inceput retragerea vaselor de aluminiu si s-a permis folosirea lor doar in domenii nealimentare .

Ca o remarca , toate vasele de aluminiu erau stantate cu MFA - RPR ( pentru cunoscatori ) .

" Ovalul " din aluminiu nu se mai folosea la salata sau fripturi cu cartofi prajiti etc , ci la spalat bocancii  sau intetinerea podelelor  ( apa cu detergent ) .

Cel putin eu nu am vazut vreodata oval , tacamuri sau farfurii de aluminiu la popota ci doar castroane si farfurii de portelan / " inox " si doar tacamuri de inox  , inclusiv pentru spalat pe jos se folosea o galeata din tabla zincata ... 

Imi amintesc de SIDOL , o substanta lichida ( polish ) care facea ca nasturii sa devina aurii , luciosi ( nu puteai pleca in invoire duminica dupamiaza daca dupa verificarea tinutei - nu aveai nasturii perfect lustruiti auriu stralucitor si cusuti regulamentar , adica cu steaua de la stema-n  sus :) nu ti se completa carnetul de invoiri ,  ehee , alte vremuri ... ) 

Ataca " inoxul " farfuriilor militare .

Daca lasai peste noapte SIDOL intr-o cana sau farfurie , puteai testa calitatea " inoxului " militar  .

 

 

Dar nu exclud totusi posibilitatea sa fi existat doua tipuri de vesela de inox alimentar : unele din inox alimentar iar altele , mai ieftine , din tabla de otel cu acoperire inoxidabila .

Link spre comentariu



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări