Defazor Willi Studer

[Vizitator]

încerc să traduc ce înseamnă în buclă închisă comparativ(valori iniţiale versus valori modificate)

 

"ghiciţi" cine va urmări mai bine în buclă închisă( -13db) un sqw  20Hz sau 10khz

 

evident mai puteţi "ghici" pentru buclă închisă(-13db) indiferent de frecvenţa fundamentalei cine stă mai bine,  thd raportat numai la fundamentala 1khz ?!, pentru fundamentale 200hz 300hz nu se poate determina thd ? (nivele armonice pe maximum de percepţie acustică).

 

Editat Octombrie 15, 2016 de Vizitator

[simson]

Iata cum se manifesta rolul grupului C14+R21.180pF+15K.In prima oscilograma SQW este fara C14,R21 la 1,25kHz cu sonda pe o iesire.Pe cealalta iesire este simetrica.Acelasi forma de unda apare si la 12kHz.In urmatoarele doua oscilograme semnalele sant cu grupul C14,R21.

Am lucrat pe schema modificata..

[gheo23]

Da este efectul scontat insa C14 are valoare prea mare si rotunjeste frontul anterior al semnalului.Cred ca puteti incerca o valoare mai mica , sa zicem 47pf.Veti observa si o imbunatatire la 12khz care arata rau!

Am avut azi putin timp si am incercat o simulare numai a etajului cu EF80 in ambele variante.Nu e mare diferenta ca procent de distorsiuni, cam 1% pentru 16Vef in anod.In schimb in varianta dv. pe care inteleg ca ati construit-o , daca renuntati la condensatorul din K si micsorati Rg2 la 430k obtineti o injumatatire THD!Acum ramane de vazut cum afecteaza performantele globale.Cum am mai spus , mai e de lucru dar poate iese ceva bun!Succes.

L.E. Cat e tensiunea in anod EF80?

Editat Octombrie 16, 2016 de gheo23

[simson]

Asa este, C14 trebuie tatonat, totusi am vrut sa verific cum apare conform schemei originale.La urma urmei orice etaj de amplificare se poate adapta in fata defazorului, ca-i pentoda sau SRPP conteaza sa poata livra 16Vef cu distorsiuni mici.

Deja mi s-au umplut sosonii cu acest defazor, esentialul ce m-a interesat am aflat, daca cineva mai este interesat poate continua testele.

[THOMAS]

O analiza Spice pentru intreaga schema a amplificatorului REVOX S-59E.

Modelele pentru tuburi sunt "scoase" cu uTracer pe tuburi reale,iar modelul de OT este un EDCOR.

  Nu trebuie sa scoatem din context nicio partica dintr-o schema,oricare ar fi pentru ca proiectarea a fost facuta in ideea unui intreg in cazul de fata un amplificator pentru care proiectantul a declarat in final anumite performante,performante sigur masurate intr-un laborator.

  In poze sunt cateva rezultate din aceasta simulare,concluziile le trageti dv.:

image hosting site

[Vizitator]

ai o greşeală de editare ai marcat pe schemă tuburi finale EL84(EL84 nu necesită 16Vef atac gc sau evident el84 suportă disipaţie anodică mai mică)

 

prima concluzie fizic-material nu vei avea un răspuns la sute de kiloherţi(400khz-500khz) cu atenuare de numai -4db(pentru puterea dată în sarcină 20W) aşa cum prezintă bode în simulare.

 un aspect important pentru schema dată(Willi Studer) puterea utilă în sarcină este obţinută preponderent în clasa-A(desigur tuburi finale EL34)

să vedem ce înseamnă în această situaţie preponderent luăm ca referinţă 10W ca reprezentând 0db clar/evident +3db înseamnă 20W

 

concluzia finală Willi Studer a proiectat/construit/realizat un amplificator preponderent în clasa-A(tuburi finale EL34)

 

Editat Octombrie 17, 2016 de Vizitator

[gheo23]

Clar , niciun transformator de iesire audio nu cred ca poate urca la aceste frcvente si daca privim cu atentie chiar urca putin pe la 700khz ! 

O alta concluzie o reprezinta procentul de distorsiuni care in simulare arata mai adevarat...mai de pe pamant.Am remarcat o crestere de cca. 5Db la 12 hz care nu stiu de unde ar putea sa apara.Nu cred ca e rezonanta a transformatorului . Ce poate fi ?

[adigh]

Care simulare e buna ?

In prima simulare a schemei originale rezulta un amplificator execrabil iar in a 2-a simulare rezulta un amplificator exceptional.

 

Undeva in simulare s-a strecurat o greseala. Rezonanta la 12Hz pe a doua diagrama Bode nu are nici-un sens. Capata sens doar daca inversam curba stinga-dreapta. Cu toate ca si asa nu stiu daca traful Edcor e chiar atit de bun.

Logaritmicitatea graficului vine invers pe graficul rotit dar nu am vrut sa pierd mult timp in Paint. Sper ca ati prins ideea.

Editat Octombrie 17, 2016 de adigh

[Vizitator]

dacă urmărim fuga fazei la 12Hz(120°) în raport cu 1khz posibil realizăm de ce apare cocoaşa la 12Hz(ne aflăm în buclă închisă)

 

de asemeni dacă ne uitam atent în diagrama bode aceeaşi tendinţă/cocoaşă se vede şi la aproximativ 700Khz(120°) chiar dacă în realitate nu aşa va arata răspunsul la 700Khz discutăm pe diagrama bode dată.

 

la capetele benzi (12hz, 700khz) reprezentarea bode arată fugă a fazei de +_120° în raport cu 1khz

 

dacă nu este cablat corect amplificatorul poate deveni uşor instabil(în buclă închisă).

Editat Octombrie 17, 2016 de Vizitator

[adigh]

Chiar cu reactii pozitive imi vine greu sa cred ca amplificatorul va merge atit de mult in frecventa. Presupunem ca nu intra in oscilatie cu asa defazaj.

 

Ramine intrebarea, care simulare e buna. In prima simulare a schemei originale rezulta un amplificator slab iar in a 2-a rezulta un amplificator excelent.

De unde asa mari diferente in simulari ?

Editat Octombrie 17, 2016 de adigh

[THOMAS]

Chiar cu reactii pozitive imi vine greu sa cred ca amplificatorul va merge atit de mult in frecventa. Presupunem ca nu intra in oscilatie cu asa defazaj.

 

Ramine intrebarea, care simulare e buna. In prima simulare a schemei originale rezulta un amplificator slab iar in a 2-a rezulta un amplificator excelent.

De unde asa mari diferente in simulari ?

Daca ati fost atent,prima simulare reprezinta o simulare NUMAI pentru etajul de atac si defazor,FARA etajul final deci fara NFB total.Categoric,amplificatorul nu va raspunde in practica la 700KHz.Cred ca in practica se poate "jongla" cu valoarea condensatorului din reteaua NFB,daca vom mari valoarea acelui condensator la 6.8nF banda de frecventa se va limita drastic la 30KHz (teoretic).In esenta eu am vrut sa subliniez faptul ca aceasta configuratie nu a fost aleasa la intamplare ci reprezinta un studiu desul de avansat la acei ani.

  @valderama; corect,tuburile finale sunt EL34,a fost o greseala de editare la importul in Paint,cine a salvat schema poate face aceasta rectificare: in loc de EL84 se va marca EL34.

 

 Chesti cu ; "care simulare este buna...",este o treaba simpla,oricine poate verifica orice simulare,modele de tuburi se gasesc pe net,modele de trafuri se gasesc tot pe net,deci sunt chestiuni controlabile/verificabile.Cine va dori mai mult de la LTspice,poate plati un abonament si va primi modele sigure si/sau foarte multe informatii de la LT divizia simulari,dar si foarte multe raspunsuri la unele probleme care ne framanta uneori.

[sebi_c]

Care este deosebirea intre intarziere si defazaj?

Pe tubul 2 ai intarziere/defazaj 180 grade ca doar de aceea se numeste etaj defazor! Poti veni cu un calcul/simulare unde se vede efectul capacitatior interne ale tubului si cat % contribuie la diferenta de faza. Altfel sunt discutii de dragul discutiilor.

 

https://en.wikipedia.org/wiki/Group_delay_and_phase_delay

Care simulare e buna ?

In prima simulare a schemei originale rezulta un amplificator execrabil iar in a 2-a simulare rezulta un amplificator exceptional.

defazor ws.jpg

defazor ws2.jpg

 

...

La inceputul meu in simulare obtineam rezultate care ma incantau! Dupa niste teste reale, la nivelul meu, am observat ca cea mai mare discrepanta in simulare fata de real, este transformatorul de iesire, prost modelat!

 

Ca sa observi imediat cum sta treaba, iei amplificatorul fara reactie negativa, aplici o tensiune la intrare pentru amplificare inainte de clipping. Cauti frecventa unde defazajul este 90grade(Pi/2). O data gasita frecventa asta, poti spune daca ai un transformator bun.

Daca gasesti aceasta frecventa la 25..30Khz, ai un transformator foarte bun, astfel ca utilizand reactia negativa, poti ajunge cu banda la 3dB la 60..100KHz, functie de schema. Daca ai acest rezultat la 10..15KHz, amplificatorul e mediu ca performante.

 

Defazajul la 90grade se poate estima cu figuri Lissajous (pe x si y la osciloscop, semnal de intrae si semnal de iesire), sau pur si simplu prin vizualizarea celor doua semnale, intrare si iesire, bine scalate si urmarind intersectia cu axa ox.

 

In simulare se mai poate imbunatati ceva umbland la coeficientul de cuplaj, K, care introduce o inductanta de pierderi (uneori suntem tentati sa spunem ca acest coeficient ar reprezenta cat de bun este cuplajul, dar nu e asa!).

[sebi_c]

Clar , niciun transformator de iesire audio nu cred ca poate urca la aceste frcvente si daca privim cu atentie chiar urca putin pe la 700khz ! 

O alta concluzie o reprezinta procentul de distorsiuni care in simulare arata mai adevarat...mai de pe pamant.Am remarcat o crestere de cca. 5Db la 12 hz care nu stiu de unde ar putea sa apara.Nu cred ca e rezonanta a transformatorului . Ce poate fi ?

 

Asa cum arata simularea cu reactia negativa conectata, prezinta tendinte de instabilitate la frecvente joase. Astea se manifesta practic prin miscari ale membranei, neaudibile, cu frecvente pe care nu le percepe urechea. Lumina in chestiune poate fi adusa prin studiul amplificatorului fara reactie negativa luand in considerare faza si amplitudinea astfel incat sa putem socoti daca amplificatorul se afla in marginea de stabilitate. Bineinteles ca se pot lua masuri pentru a aduce amplificatorul in zona stabila.

 

Pentru aprofundare, ca de obicei, recomand:

http://www.tubebooks.org/Books/Atwood/Crowhurst%20Cooper%201956%20High%20Fidelity%20Circuit%20Design.pdf

Editat Octombrie 27, 2016 de sebi_c

[simson]

Am gasit acest amplificator care foloseste defazorul Willi Studer.De remarcat tubul preamplificator este EF86...

[gheo23]

Inca o data se reamarca reactia negativa puternica, vezi R2-R5 C5, care da efectul semnalat mai sus dar si instabilitate la frecvente joase.Cred ca era necesara pentru a liniariza fuga fazei .Mutumesc sebi_c pentru "luminare" !