Defazor Willi Studer

[simson]

Am deschis acest topic intrucat mi s-a parut o configuratie interesanta care merita a fi testat.Defazorul propriu format din Ecc83 cere la intrare 16V ef iar generatorul meu scoate doar 6,5V m-am decis sa realizez complect ampliful pana la etajul final.

Am inceput cu etajul de intrare cu EF80 dar cu valorile R12, R14, R15 din schema originala iesea un dezastru...tensiunile originale nu se potriveau , THD enorm.Cu valorile din schema am potrivit un PF cu THD<1%.

Prin R41 se poate regla o simetrie perfecta care se mentine in toata banda de frecventa masurat.Sinusul este perfect nelimitat pana la 30v la iesire dar si distorsiunile urca la 7,2 si 8%.Ptr. acest caz la intrare am injectat 100mV la 1250Hz.Concluziile le trageti dvs.

[gheo23]

Se intampla ceva ciudat cu raspunsul la frecvente sub 300Hz,Poate fi pus pe seama C12, C13 care au valori mici sau C41, C51 ???

Caderea amplitudinii ar trebui sa inceapa mult mai jos , spre 80-100Hz, urmand ca la 20 de Hz sa scada la 12Vef , asta urmand sa fie ameliorata prin aplicarea reactiei negative globale , daca exista.Cred ca mai e de lucrat la acest defazor.

[Vizitator viobio]

Mai postez odată schema cu pricina.W.S. va asigur ca nu a fost prost sau nebun,amplificatorul funcționează bine merci cu valorile din schema.De ce va da cu virgulă testind doar partea de amplificare + defazor ? Pentru că nu aveți partea finala si ....... cuplată !

[THOMAS]

  Defazorul luat ca atare are un raspuns in frevente foarte bun,insa etajul de intrare a fost gandit pentru normele din acei ani (zic si eu!!),iar raspunsul in frecventa pentru pentoda din etajul de intrare este dat in primul rand de valoarea condensatorului de decuplare a G2 si bineinteles de valoarea condensatorului de decuplare a catodului.

  Cu modificarile postate de mine pe schema,puteti constata de aceasta data un raspuns in frecventa normal,atentie!...este vorba doar de analiza etajelor de intrare si defazor in lipsa NFB care poate imbunatati radical raspunsul in frecventa al intregului amplificator.

  Cat priveste tensiunile marcate pe schema originala,am rezerve in ceea ce priveste corectitudinea lor in sensul ca ar fi mai greu de crezut ca o firma de tipul REVOX sa greseasca in acest mod.In simulare am utilizat modele de tuburi reale generate pe uTracer,iar tensiunile par a fi extrem de apropiate de cele originale...(!!!).

 

windows 7 print screen

 

[adigh]

Nu vad defazorul lui Willi Studer cel mai performant tip de defazor. Un defazor catodina facut cu exact acelasi tub, ca sa aibe relevanta comparatia, il vad superior.

Esenta defazorului parafaza consta in a furniza o a doua cale de semnal defazata cu 180 grade si de aceeasi amplitudine cu semnalul original printr-un amplificator inversor. Cum aici avem semnalul luat din catod amplificatorul inversor are amplificare unitara. Alte versiuni ce iau semnal din anod folosesc un potentiometru iar inversorul are amplificare.

 

Il vad inferior unei catodine bine facute pentru ca indroduce o intirziere suplimentara pe cea de a doua cale de semnal datorata celui de al doilea tub (amplificator inversor). Avem un etaj in plus pe cea de a doua cale. Iar defazajul de 180 grade are de suferit. Iar asta nu face bine la distorsiuni, ca sa parafrazez o reclama.

Editat Octombrie 14, 2016 de adigh

[Vizitator viobio]

Nu vad defazorul lui Willi Studer cel mai performant tip de defazor. Un defazor catodina facut cu exact acelasi tub, ca sa aibe relevanta comparatia, il vad superior.Esenta defazorului parafaza consta in a furniza o a doua cale de semnal defazata cu 180 grade si de aceeasi amplitudine cu semnalul original printr-un amplificator inversor. Cum aici avem semnalul luat din catod amplificatorul inversor are amplificare unitara. Alte versiuni ce iau semnal din anod folosesc un potentiometru iar inversorul are amplificare. Il vad inferior unei catodine bine facute pentru ca indroduce o intirziere suplimentara pe cea de a doua cale de semnal datorata celui de al doilea tub (amplificator inversor). Avem un etaj in plus pe cea de a doua cale. Iar defazajul de 180 grade are de suferit. Iar asta nu face bine la distorsiuni, ca sa parafrazez o reclama.

Nu am văzut pe aici ca cineva să susțină ca defazorul folosit de W.S. este genial,cel mai bun,etc...Pînă la urmă contează ce se aude în difuzor ,nu ?Cui ii place bine ,cui nu ...asta este....

[romicap]

Citez adigh,,Il vad inferior unei catodine bine facute pentru ca indroduce o intirziere suplimentara pe cea de a doua cale de semnal datorata celui de al doilea tub '' 

.............................................................................

Asa este dar unora chiar  le place !

Si ca fapt divers ,postez si parerea unui amic . verso  

defazorul aflat in discutia din acest topic :

     

     Dennis Ostrowski But it's so stupid!

The cathode driven EL34 is fine.
The plate driven one is not.
It would have been so easy to pull the drive for V3 from the plate of V2 and do the same thing; except they would then be able to take the output of V3 from it's cathode also.
Then both EL34's would be driven by the same low impedance drivers.......
And would not have two phase shifts and a time delay on one drive tube and only one phase shift and no extra delay on the other.

Editat Octombrie 14, 2016 de romicap

[Vizitator]

Il vad inferior unei catodine bine facute pentru ca indroduce o intirziere suplimentara pe cea de a doua cale de semnal datorata celui de al doilea tub (amplificator inversor). Avem un etaj in plus pe cea de a doua cale. Iar defazajul de 180 grade are de suferit. Iar asta nu face bine la distorsiuni, ca sa parafrazez o reclama.

Care este deosebirea intre intarziere si defazaj?

Pe tubul 2 ai intarziere/defazaj 180 grade ca doar de aceea se numeste etaj defazor! Poti veni cu un calcul/simulare unde se vede efectul capacitatior interne ale tubului si cat % contribuie la diferenta de faza. Altfel sunt discutii de dragul discutiilor.

[hpavictor]

Diferenta este fix in unitati de masura , adica intarzierea este in secunde sau submultipli , iar defazajul este in grade sau submultipli  ...

Hai , ca este foarte simplu sa lucram cu aceste notiuni ,  exista chiar si  o formula de interdependenta intre ele si va las placerea de a o gasi singuri   .

Stiu ca majoritatea stiti acest lucru , dar trebuie precizat in mod expres pentru cei aflati la nivelul electronistilor inchipuiti . 

[adigh]

Nu am văzut pe aici ca cineva să susțină ca defazorul folosit de W.S. este genial,cel mai bun,etc...Pînă la urmă contează ce se aude în difuzor ,nu ?Cui ii place bine ,cui nu ...asta este....

 

Bineinteles ca fiecare asculta ce ii place.

De sustinut s-a sustinut ca e un defazor deosebit iar eu am avut o alta parere.

Citat LMOlimpiu: "Cu tot respectul fata de colegi de forum,dar este vorba de unul dintre cele mai performante defazoare utilizat in special la amplificatoarele cu pretentii........in cazul de fata pentru un semnal la cele doue iesiri defazate de  25Veff THD<0.05% in banda 10Hz...100KHz "   #14

 

Nu zic ca e prost dar dupa parerea mea nu e cine stie ce grozav. Parerea mea.

[gheo23]

Amplificatorul Revox, prezentat la postul#3, are performante demne de invidiat.Priviti cu atentie : 0,2Db atenuare in banda 20-20000 ! K o fi klirfaktor? 0,002 ? 2 la mie.Asa e trecut acolo.Asta ar fi fantastik pentru un amplificator cu lampi.

@simson: concluzia este , dupa cum cred eu, ca defazorul prezentat de tine este -asa cum spunea si viobio-cam "singurel" si nu se poate evalua corect functionarea in "context".

Totusi cred ca aceste incercari ale lui Studer sunt , ca sa fiu cat mai exact, studii asupra unui caz. Intotdeauna cararile batatorite sunt cele mai sigure dar evolutia nu are loc decat accidental ! Asa ca merita cateodata sa te mai impiedici daca obtii ceea ce Revox poate. Stima !

[adigh]

Amplificatorul Revox, prezentat la postul#3, are performante demne de invidiat.Priviti cu atentie : 0,2Db atenuare in banda 20-20000 ! K o fi klirfaktor? 0,002 ? 2 la mie.Asa e trecut acolo.Asta ar fi fantastik pentru un amplificator cu lampi.

 

Nu rezulta de niciunde ca amplificatorul are performante de invidiat. Rezulta doar ca autorul declara performante de invidiat.

E o diferenta uriasa intre ce declara schema originala si rezultatul simularii. In cazul de fata prefer sa cred simularea 

 

Editat Octombrie 15, 2016 de adigh

[simson]

Eu prin acest test am vrut doar sa vad performantele acestui defazor.Subliniez inca odata ca am realizat prima data conform schemei originale cu valorile pieselor din schema si care in acest fel s-a prezentat sub orice critica ma refer la partea cu EF80.Ca nu va place imi pare rau,eu am expus doar realitatea fizica care se poate verifica.Am fost nevoit sa modific PF-ul tubului EF80 modificand Ra, Rc si Rg2 ca sa am 16v la iesire cu distorsiuni minime.Ia vedeti si voi la valoarea condensatorului din g2: 50nF!!. Normal ca scade amplificarea drastic la frecvente joase. Colegul @gheo23 relata raspunsul amplifului 20-20000Hz cu 0,2dB atenuare- cu 50nF in g2!!.Stimati colegi, nu tot ce zboara se mananca, pe hartie se poate scrie orice. A da, si faptul ca e scos din context fara reactie negativa globala nu schimba cu nimic situatia reala...reactia negativa nu face minuni.

In concluzie eu presupun ca partea cu EF80 din schema are niste greseli voit facute, alta explicatie nu gasesc.Sant sigur ca amplifurile facute de Willi Studer sant exceptionale dar nu cu schemahttp://www.elforum.info/uploads/monthly_10_2016/post-176980-0-22917200-1476431053.png.

In alta ordine de idei azi am inlocuit condensatorul din grila ecran la EF80 din 50nF in 470nF si raspunsul la joase a crescut spectaculos.

De asemenea banuiesc ca nici condensatorul de cuplaj C5 nu are ce cauta acolo cuplajul dintre etaje se face galvanic, si astfel gasesc utilitate grupul C11+R19 cu C10 ceea ce am si verificat.

[gheo23]

Si care a fost testul? Ati realizat fizic acest amplificator cap-coada? Faceti un test doar cu etajul EF80 asa cum este in schema originala si reveniti cu detalii. S-ar putea sa fie interesanta...si pentru dv. Asa cum e...cu 50nf!

Puteti prezenta deasemenea si oscilograme pentru edificare.Va multumesc. Stima !

@adigh.Cu siguranta , ai dreptate , dar nu eu am declarat acele performante.Trage-l pe neamt de mustati.Salutari!

[Depanatoru]

Numai niste simulari comparative versus catodina ne pot lamuri daca e util la ceva sa se foloseasca trioda in plus sau s-a inventat numai ca sa fie ...

Amplificarea este 1 ca si la catodina , nu se comporta nicidecum ca un defazor "paraphase" care macar amplifica zdravan , cum il compara careva . Etajul cu iesirea pe anod are reactie negativa puternica prin R6 , aici ar putea fi ceva interesant din perspectiva impedantei de iesire sigur mult mai mica decat a catodinei in anod .

Orice etaj cu amplificare 1 , adica repetor , se presupune ca e predispus sa aiba distorsiuni mici din principiu ... cele mai mici ... nu e o mare virtute .

Editat Octombrie 15, 2016 de Depanatoru