Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

RIC...


feri.visky

Postări Recomandate

Acum am analizat mai in detaliu etajul audio prezentat.

Curentul de polarizare al trz final (curentul prin jonctiunea baza-emitor T3 in serie cu 5k6) e de aproximativ 150 microamperi, ceea ce implica un curent de colector de cca 22.5 mA daca luam in calcul un factor de amplificare in curent de 150 (cum au de obicei, ca medie generala, trz BC 171B). Ar fi aproximativ corect pentru un etaj final clasa A si o microcasca de tip RIC (curentul din emitor, unde e casca, este aproximativ acelasi, doar putin mai mare Ie = Ic + Ib).

E adevarat ca, curentul prin rezistenta 5k6 este de fapt suma dintre curentul ce strabate jonctiunea baza-emitor a lui T3 si curentul de colector al lui T2. Dar aceasta din urma fiind de 7 ... 10 ori mai mic decat primul, poate fi considerat neglijabil ca influenta. Deci estimarea polarizarii finalului T3 este corecta.

 

Problema e de fapt tot rezistenta de 1.2M ce va determina un curent de colector al T2 mult prea mic (deci variatii prea mici in regim dinamic), comparativ cu sarcina pe care trebuie sa o conduca T2 in regim dinamic. Adica rezistenta 5k6 in paralel cu rezistenta echivalenta a jonctiunii B-E a T3.

Amplificarea in tensiune a T2 va fi foarte mica in conditiile astea, iar T3 este repetor pe emitor. Amplificarea in curent a T3 va fi tot foarte mica.

 

Da, purtatoarea nemodulata redresata de dioda si filtrata cu 4.7 nF ar mari teoretic curentul de colector al lui T2, dar nu pot sa ma estimez cantitativ daca va fi o influenta majora sau neglijabila.

Apropo de 4.7 nF, corecta ar fi fost conectarea sa la masa, nu la plus.

Sau daca vrem sa nu conteze unde, trebuia deculpata sursa cu 20 ... 100nF.

Desigur, montajul necesita si experimentare practica pentru a trage concluzii clare in ce priveste valorile.

Eu mi-am spus parerea la modul general ...

Link spre comentariu

Mulţumim Florin pentru analiză. Aş mai adăuga faptul că detecţia are nevoie de rezistenţă de sarcină şi un o capacitate pentru a se forma componenta continuă (o fi condensatorul către plusul alimentării?). Deasemenea al doilea tranzistor ar trebui să funcţioneze la un UCE în jur de 0.6 V ceea ce nu ştiu cum poate fi obţinut în codiţile date. Probabil cu ceva tranzistoare adecvate, în nici un caz, sau foarte greu cu tranzistoare IPRS...

 

@VAX, aştept răspus cu privire la BU1014N, sper să nu fie o... diversiune!

Link spre comentariu

Da, rezistenta de sarcina a detectorului lipseste iar acel "artificiu" cu condensatorul la plus nu vad cum ar functiona.

Oricum era necesara si decuplarea bateriei din punct de vedere al radiofrecventei cu un condensator ceramic sau styroflex de macar 20 nF. Vad ca in domeniul audio e decuplata cu 100 uF.

Folosirea tranzistoarelor cu siliciu la tensiuni atat de mici e cam problematica, dar nu imposibila. Ma refer la configuratia de polarizare a lui T2.

Ideea e ca Uce sa fie macar 1 ... 1.2 V, adica ceva mai mare decat Ube ce e poate fi intre 0.5 ... 0.75 V, functie de curentul baza-emitor pe care-l primeste prin rezistentele de polarizare.

Trebuie vazute caracteristicile de intrare ale tranzistorului, adica graficul Ube functie de Ib.

 

Pe vremuri facusem un preamplificator de microfon alimentat la 1,5 V. doua etaje identice in cascada, pe configuratia de polarizare respectiva. Tranzistoare IPRS, BC 173 C. Intre plus si colector aveau 1.5 k iar intre colector si baza 100k. Intre etaje, precum si la intrare si iesire aveam 2.2 uF. Preul functiona excelent (calitate buna a sunetului), cu un difuzor pe post de microfon. Cred ca-l mai am pe undeva ...

 

Desigur, la alimentari de gen 1.5 V cea mai comoda e folosirea trz cu germaniu selectionate pentru factor mare de amplificare. AC125 (pnp) e foarte potrivit pentru astfel de aplicatii, iar din grupa npn am remarcat EFT 373, erau anumite exemplare cu factor mare de amplificare, ce ieseau din ecartul dat de catalog. Si nu erau defecte, asa cum s-ar putea presupune.

Link spre comentariu

Tensiunea din colectorul lui T2 e de 1.01V, curentul prin rezistenta de 5,6k e de 87uA, iar curentulprin casti de 18mA.Simulare cu semnal de intrare de 5mV/1MHz/10.000Hz.Semnal de iesire de 200mVv-v/16R.Singura modificare e la sugestia Dl. VAX, care din pacate a disparut de pe radarele NATO (regretam):100k intre colectorul si baza T1, pentru o amplificare mai mare in tensiune (felicitari calduroase).Dl. Florin si Dl. VAX au (cam)avut dreptate... calcule laborioase, etc.

Editat de lukeme
Link spre comentariu

Nu e nimic laborios in a calcula valorile/tensiunile/curentii intr-un montaj de gradinita cu doi tranzistori si doua rezistente. Dureaza trei minute.

Diferentele de valori intre calculul meu si simularea respectiva exista ca urmare a faptului ca "simulatorul" a luat in calcul alti factori de amplificare. Aici e cu "dus si intors", pentru ca tranzistorii, chiar de acelasi tip si litera din coada (ex BC 171 B) au o dispersie a factorului de amplificare destul de generoasa.

Simularea a luat in calcul un singur factor (pe care l-a considerat mediu), ca si mine, deci realitatea poate fi ... diversa, functie de exemplarul de tranzistor.

Apoi eu n-am stat sa studiez caracteristici de intrare, am si spus, calculul este estimativ.

Link spre comentariu

Aveti dreptate.Simularea dureaza ceva mai mult, dar odata facuta corect, permite optimizarea foarte rapidaa performantelor prin ajustarea valorilor unor componente sau inlocuirea lor.Modificand rezistenta de 1,2M la 220k, asa cum ati sugerat, tensiunea de iesire creste la 300mVv-v.Iar inlocuind tranzistorii cu BC 547C, se duce la aproape 400mVv-v.

Editat de lukeme
Link spre comentariu

Sper că ați înțeles , discutăm despre schema unui prototip , nu despre o schemă finală , pentru a fi gata de producție , trebuiau făcute multe simulări pe hârtie , în principiu mă refer simularea cu o variabilă numită Monte Carlo , care se referă la dispersia tolerantei valorilor componentelor electronice .

Link spre comentariu

Intentia mea e doar sa arat acelora care se mai indoiesc de utilitatea si acuratetea simularilor, ca se inseala .

Ca, chiar si simularea unui receptor MA, e drept simplu, da rezultate plauzibile si utile, apropiate de cele rezultate din "calculul hartiei".

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări