+_Florin_+ Postat Noiembrie 9, 2016 Partajează Postat Noiembrie 9, 2016 RIC 2, amintiri frumoase. Elev fiind la vremea aceea, mai trageam cu urechea la etapele Campionatului National de fotbal. In acele timpuri Maria Sa Sportul chiar exista si prezenta interes. Era usor de strecurat in buzunarul de la piept al uniformei iar firul subtire al castii nu prea se vedea. Nu uitam sa-l iau cu mine in ziua in care "era etapa". Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 9, 2016 Partajează Postat Noiembrie 9, 2016 Tot respectul pentru proiectantul seriei RIC , un tânăr inginer ( evident , în 1984 ) din secția 24 aparținând fostei întreprinderi Electronica Pipera .L-am cunoscut cu porecla de Rică , probabil numele era Aurel ... ? Link spre comentariu
alcon Postat Noiembrie 9, 2016 Partajează Postat Noiembrie 9, 2016 Tot respectul pentru proiectantul seriei RIC , un tânăr inginer ( evident , în 1984 ) din secția 24 aparținând fostei întreprinderi Electronica Pipera .L-am cunoscut cu porecla de Rică , probabil numele era Aurel ... ? In 1984 dvs v-ati desfasurat activitatea in fosta Intreprindere Electronica Pipera? Link spre comentariu
hene Postat Noiembrie 10, 2016 Partajează Postat Noiembrie 10, 2016 Radio Ric era MP3 playerul acelor vremuri. Elev prin clasa a V-a fiind imi curgeau balele dupa un Ric. Intram in magazinul de electronice, ma uitam la pret (costa mai mult de 100 de lei, parca 130) si mi se parea imposibil de avut. Nici cu banii de colindat nu m-as fi descurcat si de la parinti nici vorba sa-i obtin. Acum copiii isi doresc tablete, telefoane... Dar, am pus mana pe unul prin clasa a VII-a si l-am reparat (ceva condensator mare fusese rupt de ciuda ca nu mergea de catre fostul stapan, un coleg de clasa). Am reusit sa-l inlocuiesc si sa-i repar casca (firul intrerupt era boala la castile astea). Tin minte ca aveau membrana decupata din ceva suport magnetic cu un disc mic metalic la mijloc (pentru basi). Asa am invatat sa tin un letcon in mana si sa fac lipituri fine. Chiar copil fiind mi-am dat seama de calitatea indoielnica a acelor aparate, mai ales a castii. Erau niste mizerii produse de nivelul tehnologic de care dispunea societatea de atunci, nivel pe care nici macar nu-l mai avem acum (firmele de import care produc la noi nu se pun, este tehnologie din afara). Link spre comentariu
doru3160 Postat Noiembrie 10, 2016 Partajează Postat Noiembrie 10, 2016 O vreme pe castile alea scria made in japan...pe urma au fost asimilate la productie cu materiale de la noi.Inca mai am pe la zefir cateva in stare perfecta de functionare,deci daca socotim ce varsta au,nu putem spune ca au fost chiar proaste.Probabil durata de viata mai depindea si de modul de folosire. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Noiembrie 10, 2016 Partajează Postat Noiembrie 10, 2016 Pentru acele vremuri erau ok atat aparatele cat si castile. Parerea mea. Inca am o astfel de casca, functioneaza perfect. Chinezismele din ziua de azi (de regula vandute ca accesorii la telefoanele mobile) sunt mult mai proaste, apropo de intreruperea firului dintre mufa si casca propriu-zisa. Discul metalic de la mijloc incastrat in membrana de celuloza nu era in mod expres pentru bass, ci elementul care misca mecanic membrana fiind plasat in campul magnetic al bobinei in care se injecta semnalul de audiofrecventa. Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 10, 2016 Partajează Postat Noiembrie 10, 2016 Cred ca am undeva schema ( redesenata de mine pe un caiet ) a unuia dintre prototipurile funcționale ... Avea un etaj final in clasa A , iar acest fapt epuiza bateria prematur .A fost preferata pana la urma o varianta PP cu finali pe Ge si cuplaj prin condensator . Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Noiembrie 10, 2016 Partajează Postat Noiembrie 10, 2016 Pai a fost preferata varianta cea mai buna dpdv al consumului si al costului de productie. Un traf de iesire (pentru cls A) chiar si "miniatura" costa mai mult decat un tranzistor si un condensator in plus. Din cate imi amintesc, bateria tinea destul de mult. In conditiile in care erau destul de slabe calitativ acele baterii ... Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 10, 2016 Partajează Postat Noiembrie 10, 2016 Varianta reprodusa de mine nu avea trafo out , adică prin cască trecea componenta continuă care demagnetiza in timp casca ... Avea avantajul simplității și al costurilor reduse . Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 12, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 12, 2016 Din câte ştiu, numai RIC (1), primele serii aveau finalul în clasa A cu germaniu din seria ACxxx, repsecteviv cu seria didactică Gxx... Referitor la denumirea aparatului am o versiunea mai puţin romantică de cel al tinărului inginer... Rică. În cea perioadă, directorul uzinei era Roland Ionescu (cel care a coordonat singura monografie a uzinelor Electronica), de aci şi până la Roloand Ionescu Constructor a fost doar un mic pas... Dacă ştie cineva la ce alte circuite s-a folosit integratul BU1014N înafară de rr RIC? Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 12, 2016 Partajează Postat Noiembrie 12, 2016 Nu , nu era vorba de Roland ...Prototipul avea o schemă simplă , cu doar trei tranzistoare cu siliciu . Acordul se realiza prin deplasarea bobinei de-a lungul barei de ferită , iar volumul prin deplasarea bobinei de reactie ... pornit/oprit-ul se realiza prin scoaterea castilor din aparat .Sper să găsesc schema ... Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 12, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 12, 2016 Vă referiţi la alt aparat RIC are 1 FET, 5 tranzistori şi 2 diode... Dacă ştie cineva la ce alte circuite-aparate s-a folosit integratul BU1014N înafară de rr RIC? Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 13, 2016 Partajează Postat Noiembrie 13, 2016 Vă referiţi la alt aparat RIC are 1 FET, 5 tranzistori şi 2 diode... Mai menționez încă o dată : am schema ( desenată de mână ) unui prototip din seria RIC , nu este comună cu schema produselor de serie RIC1 , RIC2 , RIC3 , EVA etc . Probabil a fost un test de producție sau o evaluare a costurilor de fabricație , nimic mai mult . Prin simplitatea ei , schema era de fapt foarte evoluată față de minireceptoarele redegiste sau sovietice echivalente . Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 13, 2016 Autor Partajează Postat Noiembrie 13, 2016 Despre casca RIC: -primele erau japoneze -au fost asimilate în ţară cele de impedanţă mică. Nu am găsit micro cască românească cu impedanţă de 100-200 Ohm cât se cerea la finalul de la RIC2 - inclusiv Electromureş a fabricat căşti de 10 Ohm. Nu pot să afirm că au fost la culmea vârfului etc. Despre montajele cu amplificare directă ale celorlate ţări: -s-au construit modele mult mai economice şi frumoase (lucrate îngrijit) Link spre comentariu
hpavictor Postat Noiembrie 14, 2016 Partajează Postat Noiembrie 14, 2016 Mai menționez încă o dată : am schema ( desenată de mână ) unui prototip din seria RIC , nu este comună cu schema produselor de serie RIC1 , RIC2 , RIC3 , EVA etc . Probabil a fost un test de producție sau o evaluare a costurilor de fabricație , nimic mai mult . Prin simplitatea ei , schema era de fapt foarte evoluată față de minireceptoarele redegiste sau sovietice echivalente . E foarte posibil ca impedanta castii recomandate pentru RIC2 sa fi fost compatibila si cu proiectul initial al miniRIC-ului ... Va reamintesc faptul ca acordul se realiza prin deplasarea barei de ferita ( pe care erau bobinate infasurarea de acord si cea de cuplaj cu ARF ) iar reglajul volumului se realiza prin deplasarea infasurarii de reactie , dispusa langa infasurarea de acord ... O data cu volumul , datorita reactiei pozitive , crestea si selectivitatea . Functia On-Off se realiza prin introducerea / scoaterea castii din aparat . Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum