Receptorul cu reactie "perfect" - discutie

[+_Florin_+]

Daca calitatea rezistoarelor si a condensatoarelor electrolitice/ceramice era discutabila, nu acelasi lucru se poate spune despre tranzistorii IPRS. Cel putin la modul general.

Nu am avut niciodata experiente neplacute. Nici in audio nici in RF.

De-a lungul timpului am folosit sute de tranzistori autohtoni in constructii, experimente, uneori depanare. De provenienta diversa - comertul socialist, bisnitarii de pe Str, Academiei, targuri, recuperari diverse.

Ce-i drept, am evitat rebuturile de genul SN 100, GP, GN ori alte minuni.

Nu contrazic pe cei ce au lucrat in domeniul industrial, posibil sa fi fost si loturi ce nu corespundeau parametrilor de catalog, dar ca idee generala, calitatea tranzistorilor IPRS era destul de buna.

 

...........................

In ce priveste receptorul cu reactie, el merita construit doar de dragul experimentului. Indiferent ce artificii moderne i s-ar adauga, nu va echivala niciodata o superheterodina - chiar simpla - dar bine reglata, din motive ce nu mai necesita comentarii.

Editat Decembrie 22, 2016 de +_Florin_+

[franzm]

@Marele Savant: Odata ce un proces de fabricatie a dipozitivelor semiconductoare a ajuns la maturitate, încapsularea devine una din operatiunile cele mai costisitoare ale procesului. Asa ca este normal ca tipul de capsula sa dicteze pretul.

Tehnologia de fabricatie a fost importata, la noi se faceau doar difuziile de impuritati, aluminizarea si incapsularea (+ testarile). Si utilajele si siliciul erau importate, asa ca nu ii inteleg pe cei care denigreaza tranzistoarele romanesti.

Pe lânga diversele solutii pentru îndeplinirea sarcinilor de economisire si recuperare de energie si materiale, una din marile probleme în economie a fost indisciplina tehnologica. Adica las' ca merge si asa. Si pot confirma cele spuse de colegul referitor la calitatea componentelor de înalta frecventa. Idem pentru aparatura fabricata cu aceste componente (radiotelefoane, etc),

[VAX]

Din ce stiu eu, RTP-urile nu foloseau BF180, BF181, BF200, ci BF115, BFX89, BFY90, 2N2369, asta pe partea de receptie. ICCE producea in serie mica BLY-uri cu dispersie mai mare a parametrilor (uneori cu beta mic), dar si astea mergeau daca erau excitate suficient. Daca ati fi avut aparatura de masura corespunzatoare (macar un caracteriscop de tranzistoare), va puteati da seama care era situatia reala.

Am cumparat recent BF200 fabricate in Polonia, la care beta scade puternic la curent de colector peste 1 mA, adica sunt putin diferite de ce stiam eu. Scaderea amplificarii trebuia sa se observe la peste 5 mA. Dispersie a parametrilor este si la loturile de tranzistoare fabricate in Vest. Dintr-un calculator FELIX am recuperat 2N709 si 2N2369 facute de Motorola, cu beta mic de tot, cam "aciupalitice".

 

Daca tot discutam despre tranzistoarele de RF, va spun ca am incercat BF214 (215, 254, 255) la frecventa de 200 MHz (in amplificatoare de antena, cu baza la masa). Mergeau la Ic > 5 mA, cu zgomot mai mare ca BF200. Tranzistorul BF173 (199) amplifica la nivelul lui BF200, la Ic peste 3 mA. Mi-a placut cum mergeau BF245 si BF256, dar numai in montaj cu sursa comuna si neutrodinate (cu inductanta intre drena si sursa, inseriata cu un condensator ceramic de 470 pF). In acelasi montaj am incercat si JFET-uri de comutatie (2N4091, 4092, 4093), care amplificau la 200 MHz, dar mai putin ca BF200. Am pus in montaj si MOSFET ROS-02, care si asta amplifica la 200 MHz (nu grozav). In unde scurte 2N4091, 4092, 4093 merg chiar bine. Acum se gasesc mai usor 2N4191, 4192, 4193. Avand capsula metalica costa mai mult (luxul se plateste).

 

@franzm

Eu nu am intalnit tranzistoare romanesti de RF care sa fie cu probleme. Insa am lucrat cu componente fabricate in anii '70, cand se facea treaba serioasa. Le scoteam din aparatura casata, adica erau verificate in timp. Piese noi aveam numai de la bisnita. Un BF256 il luam la pretul de 34 lei. Cel care mi le vindea le cumpara din Bucuresti la pret pe jumatate. Un BFY90 sau BF960 (961) costa 75 lei.

Editat Decembrie 22, 2016 de VAX

[Marele Savant]

Bine ca a mai intilnit cineva acesta problema, altfel credeam ca avea Baneasa ceva cu mine, desi nu prea m-am dus niciodata cu mina goala!

 

Apropo, am avut lot de BM324, selectionati pentru regim naval, la care lipsea unul din cele 4 AO, la tot lotul de citeva sute de bucati! Au fost special comandate pentru a fi montate in niste chestii destepte care trebuiau sa mearga neoprite cu anii si pina la urma tot cu cele normale s-a lucrat. In compensatie, am primit diode redresoare si tiristoare de putere fara repartitie si fara aburelile ca nu au cupru pentru capsule!

Din ce stiu eu, RTP-urile nu foloseau BF180, BF181, BF200, ci BF115, BFX89, BFY90, 2N2369, asta pe partea de receptie. ICCE producea in serie mica BLY-uri cu dispersie mai mare a parametrilor (uneori cu beta mic), dar si astea mergeau daca erau excitate suficient. Daca ati fi avut aparatura de masura corespunzatoare (macar un caracteriscop de tranzistoare), va puteati da seama care era situatia reala.

Am cumparat recent BF200 fabricate in Polonia, la care beta scade puternic la curent de colector peste 1 mA, adica sunt putin diferite de ce stiam eu. Scaderea amplificarii trebuia sa se observe la peste 5 mA. Dispersie a parametrilor este si la loturile de tranzistoare fabricate in Vest. Dintr-un calculator FELIX am recuperat 2N709 si 2N2369 facute de Motorola, cu beta mic de tot, cam "aciupalitice".

 

Daca tot discutam despre tranzistoarele de RF, va spun ca am incercat BF214 (215, 254, 255) la frecventa de 200 MHz (in amplificatoare de antena). Mergeau la Ic > 5 mA, cu zgomot mai mare ca BF200. Tranzistorul BF173 (199) amplifica la nivelul lui BF200, la Ic peste 3 mA. Mi-a placut cum mergeau BF245 si BF256, dar numai in montaj cu sursa comuna si neutrodinate (cu inductanta intre drena si sursa, inseriata cu un condensator ceramic de 470 pF). In acelasi montaj am incercat si JFET-uri de comutatie (2N4091, 4092, 4093), care amplificau la 200 MHz, dar mai putin ca BF200. Am pus in montaj si MOSFET ROS-02, care si asta amplifica la 200 MHz (nu grozav). In unde scurte 2N4091, 4092, 4093 merg chiar bine. Acum se gasesc mai usor 2N4191, 4192, 4193. Avand capsula metalica costa mai mult (luxul se plateste).

Stiti foarte bine, eu nu am spus ca le-am folosit in radiotelefoane!

[+_Florin_+]

... Avand capsula metalica costa mai mult (luxul se plateste).

 

Nu cred ca e vorba doar de "lux" ci si de avantaje evidente la frecvente f. inalte, in special cand avem al 4-lea terminal ce permite conectarea capsulei metalice la masa.

[VAX]

Tot lux este, ca daca vrei fiabilitate marita si performante in plus, atunci mai decartezi putin. Tranzistoarele 2N4091, 92, 93 sunt facute in capsula metalica pentru ca lucreaza la curent mare (zeci de mA) si au Pd max = 1,8 W, (pe radiator infinit).

http://datasheet.datasheetarchive.com/originals/distributors/Databooks-4/Book-3512.pdf

Sunt foarte bune la preselectoare de unde scurte cu intermodulatii si zgomot reduse, in montaj cascoda, impreuna cu tranzistoare bipolare de putere medie (2N5109). Trebuie sa fie puse pe radiator (de la AC180 defecte + tabla de aluminiu). Eu prefer variantele clasice, cu circuite acordate si condensator variabil cu multe sectiuni.

[hpavictor]

Fa totusi o superheterodina cinstita, asa cum faceau parintii nostri. Cred ca intoarcerea la receptoare cu reactie si alte asemenea la moda pe vremea bunicilor nu o sa aduca nici un avantaj. Acum sint disponibile componenete moderne si la pret decent cam pe toate gardurile car comercializeaza piese. Eu daca mai apuc pensia, ceea ce e indoielnic, imi tot propun sa fac un receptor unde cel putin toata partea de RF si FI sa fie cu tranzistoare pe germaniu!

Eu cochetez cu o idee asemănătoare , adică un receptor superheterodina dar având în FI doar un etaj detector cu reacție .Ca să aibă farmec , va fi cu lămpi .E greu să mă decid între lămpi din seria modernă 6,3 V ( 6i1p + 6f1p + 6f3p ) sau ceva exotic 12 V ( 12j1l în toate etajele ) .Pensia se apropie , am destul timp .De aia sunt interesat de toate fenomenele din detectorul cu reacție , mai am de învățat .

[VAX]

@Marele Savant

 

Tranzistoarele BF180, BF181, BF200 au constructie (profilul de difuzii cu impuritati) speciala, sunt facute pentru amplificatoare cu RAA (AGC) inainte. Ele amplifica bine la Ic = 2 mA si la tensiune colector-emitor mai mare de 8 V. In amplificatoarele de RF au conectat un rezistor in colector, in serie cu circuitul oscilant (sarcina RF), cu condensator de decuplare corespunzator. Cand li se creste curentul de colector, ca urmare a comenzii primita de la circuitul de RAA (AGC), atunci scade si tensiunea colector-emitor (creste caderea de tensiune pe rezistorul din colector) pana la 1-2 V si scade mult frecventa de tranzitie si amplificarea in RF. La tranzistoarele obisnuite (BF214, 254, ..., BFY90, 2N919, etc) amplificarea (Ft) creste cand creste Ic si nu depinde semnificativ de tensiunea colector-emitor. De asta nu se putea inlocui tranzistorul BF200 din selectoarele televizoarelor cu BFY90 (BF173, BF214, etc), pentru ca nu mai functiona circuitul de RAA. Si de asta sunt restrictii la utilizarea tranzistoarelor BF180, 181, 200 in montaje obisnuite ("mor" la frecventa mare cand le pui sa mearga la Ic mai mare de 2,5 mA si Uce<8V). Banuiesc ca nu stiati aceste lucruri si ca ati tras o concluzie gresita in privinta lor. Studiati-le bine foaia de catalog si daca aveti posibilitatea, puneti-le pe caracteriscop sa vedeti cum se modifica caracteristica de iesire la curent mare si tensiune colector- emitor mica. La fel se comporta si BF167, BF198, BF506, BF509, BF272, etc.

 

@Victor

Apucati-va de o superhetrodina simpla, dar cu multi-Q la intrare (elimina frecventa imagine si creste mult sensibilitatea). Cu mixare pe pentoda de la 6F1P si trioda folosita la oscilator, cu 6J1P in AFI, cu BFO si detector de produs (ar merge tot cu o lampa 6F1P), si cu 6F3P in audio.

Alimentarea sa fie la tensiune normala, pentodele nu merg bine la tensiune sub 100V (vedeti in foile de catalog, pe caracteristica de iesire). Pentru multi-Q-ul de la intrare sa folositi schemele date de rusi (postate la inceput), care sunt verificate si merg bine. La multi-Q sa folositi lampi cu rezistenta echivalenta de zgomot redusa (triode sau pentode cu panta mare).

 

Corectare:

intr-o postare anterioara am gresit tipul de tranzistoare.

Era vorba despre JFET-uri 2N4391, 4392, 4393, nu de 2N4191, 4192, 4193, care sunt tiristoare (asa sunt descrise pe net).

http://datasheet.datasheetarchive.com/originals/distributors/Databooks-4/Book-3807.pdf

http://datasheet.datasheetarchive.com/originals/distributors/Datasheets-X1/DSA861000174.pdf

Editat Decembrie 23, 2016 de VAX

[puriu]

Detectorul cu reactie este si trebuie sa fie neliniar, altfel nu detecteaza. Daca se baga si in oscilatie, totul se incurca. Este un chin sa asculti SSB la un receptor cu reactie. Am incercat pe vremuri o solutie inedita: receptor cu reactie fara intrare in oscilatie si BFO cu condensator variabil pe acelasi ax cu cel al detectorului si acord foarte fin al BFO. Receptia CW si SSB mi s-a parut mult mai comoda si stabila, dar un set de bobine si un tub in plus...

[franzm]

Am incercat pe vremuri o solutie inedita: receptor cu reactie fara intrare in oscilatie si BFO cu condensator variabil pe acelasi ax cu cel al detectorului si acord foarte fin al BFO.

N-ati avut probleme din cauza ca semnalul de la oscilator se transmite în circuitele de intrare prin axul condensatorului variabil? Care ax este si nu prea este legat la masa.

Am întâlnit aceasta problema la receptoarele cu conversie directa (mai putin la cele cu mixere armonice gen Poliakov).

[Marele Savant]

Am montat tranzistoarele exact in locul celor de acelas tip, desigur! Si apropo de RAA la selectoare, de multe ori il inlocuiam cu reglaj manual pentru o amplificare optima pe sirbi, canalul 11. In resta, aveti desigur dreptate iar datele de catalog nu erau secrete, le puteam consulta, existau cataloage cu toate graficele posibile pentru produsele iprs.

 

Ziceti ca nu ar merita un receptor superheterodina, clasic, cu germaniu in toata partea de RF, desi chiar si in audio m-ar tenta!?

[+_Florin_+]

De ce sa nu merite?

Cautati schemele de Grundig Satelit 2000 (pe germaniu) si orientati-va dupa ele, aparatele respective erau un vis frumos, cu precadere pe unde scurte !

[VAX]

@puriu

Asta voiam sa inteleaga forumistii, ca elementul activ din amplificatorul cu reactie pozitiva trebuie sa lucreze liniar (la curent ceva mai mare), ca sa nu aiba histerezis la intrarea-iesirea din oscilatie si sa poata fi adus cat mai aproape de punctul de amorsare a oscilatiilor, iar detectia cere element cat mai neliniar. Nu poti sa satisfaci ambele cerinte cu un circuit cu un singur tub (tranzistor) si cele doua functii rebuie sa fie separate. Daca analizati functionarea cu atentie, rezulta ca de fapt circuitul regenerator trebuie sa fie in asa fel incat amplificarea sa fie maxima in absenta semnalului si sa scada (cat mai lent) pe masura ce creste semnalul. La montajele clasice amplificarea creste odata cu semnalul si imediat se sare peste punctul (critic) de intrare in oscilatie. Cand circuitul oscileaza si se doreste reducerea reactiei si apropierea de punctul critic, brusc inceteaza oscilatiile si scade si amplificarea (Q-ul circuitului LC).

Am citit la radioclub (anii '90) intr-o revista QST mai veche (nu-mi amintesc numarul si anul), ca un radioamator american reusise sa imbunatateasca functionarea regeneratorului prin introducerea in paralel cu circuitul oscilant a unei diode punctiforme inseriata cu un rezistor (sute de kohmi) si prepolarizata. Cand crestea semnalul si tubul (pentoda) amplifica putin mai mult, intra in conductie dioda si amortiza suplimentar circuitul LC, astfel incat se evita fenomenul de "ambalare" si functionarea cu histerezis. Insa era ceva pe potriveala.

Mai trebuie sa inteleaga forumistii ca dupa intrarea in oscilatie, receptorul cu reactie lucreaza practic ca un receptor cu conversie directa (mixaj pe dispozitivul amplificator). Adica selectivitatea este data strict de filtrajul in joasa frecventa (pe circuitul RC) si nu se mai beneficiaza practic de multiplicarea factorului de calitate al circuitului LC. Putem spune ca receptoarele cu reactie au selectivitatea marita prin cresterea factorului de calitate al circuitului oscilat doar la receptia AM.

@Marele Savant

Poate ca merita sa construiti un radio numai cu tranzistoare cu germaniu, dar numai din motive de nostalgie. Si eu am in gand sa construiesc o superheterodina mai complicata numai cu tranzistoare rusesti (P403, P416, P422, etc) din seriile vechi, de cand eram copil si imi doream asa ceva. Adica sa ne jucam la batranete. Dar tehnic vorbind, este mai eficienta constructia cu cascode hibride (JFET si bipolar) si reglajul RAA cu elemente absolut liniare, cu atenuator cu fotorezistoare comandate optic prin LED.

 

@Florin

Poate ca este mai bine sa faca rost de un Grundig Satelit 2000 si sa-l repare, decat sa se chinuie sa-i copieze cablajul si mai ales cu bobinele. Placerea consta in experimentare, reglaje prin bobine, etc. Este hobby, ceva mai bun si mai sanatos decat carciuma. Problema ar fi ce mai ascultam de acum inainte cu radiourile analogice ? Doar in benzile de radioamatori ?

Editat Decembrie 23, 2016 de VAX

[+_Florin_+]

Deocamdata benzile de radioamatori. si viitoarele transmisiuni digitale.

Putem construi un tuner analogic clasic, (eventual pe germaniu ) care va avea, dupa ultimul etaj AFI pe 455 kHz inca o schimbare de frecventa, din care va rezulta ultima frecventa intermediara pe 12 kHz ce va contine, evident, toata "informatia" necesara decodarii semnalelor digitale.

Mai departe semnalul intra intr-un decodor, existau (inca de cativa ani buni) kit-uri de decodor.

Asa s-ar obtine un receptor hibrid all-mode, inclusiv digital.

Editat Decembrie 24, 2016 de +_Florin_+

[AFCtin]

Sarbatori fericite tuturor,

 

Astept ca dvs cei care va pricepeti la scheme sa publicati o schema realizabila si de incepatori ca mine.

Acum se pot procura piese ce inainte nu erau accesibile. La reglaje mai complicate se poate apela eventual la un radioculb su la in radioamator bineviotor care are dotarea necesara.

 

Suna super: "..........Asa s-ar obtine un receptor hibrid all-mode, inclusiv digital.........." Daca este realizabil, un astfel de radioreceptor at fi foarte util mai ales in zonele izolate ale tarii, unde numai undele radio ajung.

 

Daca e vorba de drepturi de autor vis a vis de scheme se poate discuta. O astfel de investitie merita facuta.

 

Dumneavoastra ce parere aveti?

 

Cu stima,

Antonio

Editat Decembrie 24, 2016 de AFCtin