Receptorul cu reactie "perfect" - discutie

[franzm]

De remarcat sasiul modular folosit.

[hpavictor]

O altă variantă :

[hpavictor]

 

Varianta asta are toate etajele bine dimensionate ?

[VAX]

Nici pe departe.

Are multi-Q separat (cu tetroda MOSFET) si detectie pe JFET, dar lucreaza cu histerezis (amplificarea elemetului activ din multi-Q creste cand creste semnalul). Schema este incarcata cu componente care nu isi au rostul (R7, R10, grupuri RC care introduc constante de timp si contribuie la aparitia oscilatiilor de JF). Lucreaza ca majoritatea schemelor cu reactie, modest in AM (multiplicare scazuta a Q) si practic ca receptor cu conversie directa in SSB/CW (cu multiplicare Q si mai scazuta decat la receptia in AM). Detectia pe JFET are eficacitate scazuta. Mai bine JFET-ul este folosit ca repetor de semnal pe sursa (pentru ca are impedanta mare la intrare si nu sunteaza circuitul oscilant), urmat de un amplificator de RF (aperiodic - banda larga) cu unul sau doua tranzistoare, plus detector cu dioda prepolarizata si termocompensata, plus preamplificator audio.

Secretul este sa stii cum sa faci multi-Q care sa mearga cu grad mare de reactie si fara histerezis.

Insa si asa amplificarea prin reactie pozitiva nu sare de 1000 si daca semnalul nu este amplificat suplimentar inainte de a ajunge la detector, sensibilitatea este scazuta.

Trebuie sa retineti ca MAJORITATEA receptoarelor cu reactie lucreaza in SSB/CW ca receptor cu conversie directa, cu selectivitatea asigurata de filtrul trece-jos (RC) de dupa detector. Contributia circuitului oscilant (cu Q marit prin reactie) la selectivitatea receptorului este minora, pentru ca peste pragul de intrare in oscilatie Q-ul scade mult sub valoarea avuta sub prag.

Editat Decembrie 21, 2016 de VAX

[hpavictor]

Cum se procedeaza astfel ca etajul MultiQ sa functioneze fara histerezis ?

[VAX]

Asta nu vreau sa spun. Aici este clenciul pe care sper sa-l brevetez. Pe moment stau prost cu finantele si va intarzia depunerea cererii de brevetare. Mai am si alte idei, unele cu potential mai mare de castig, care sunt in stand-by din acelasi motiv.

La un multi-Q pentru receptie trebuie ca circuitul sa aiba zgomot minim si reglarea reactiei sa afecteze cat mai putin frecventa de rezonanta, asta pe langa functionarea fara histerezis.

Deja am spus prea mult si unii, mai isteti, ar putea sa se prinda de smecherie.

Editat Decembrie 21, 2016 de VAX

[hpavictor]

Nu înțeleg ce scrieți decât dacă o să pricep vreodată la ce va referiți cu subînțeles , dar cu siguranță nu am brevetat nimic în viața asta și nu cred că voi breveta vreodată ceva legat de audio sau radioamatorism sau de orice altceva . Eu doresc să realizez pentru uz personal un receptor " all band HF " ( să spunem până la 60 MHz ) , fără interese materiale ascunse sau la vedere .Sper că m-am făcut înțeles ...

[Marele Savant]

Fa totusi o superheterodina cinstita, asa cum faceau parintii nostri. Cred ca intoarcerea la receptoare cu reactie si alte asemenea la moda pe vremea bunicilor nu o sa aduca nici un avantaj. Acum sint disponibile componenete moderne si la pret decent cam pe toate gardurile car comercializeaza piese.

Eu daca mai apuc pensia, ceea ce e indoielnic, imi tot propun sa fac un receptor unde cel putin toata partea de RF si FI sa fie cu tranzistoare pe germaniu!

[puriu]

Nu este simplu sa fii inventator de orice. Este o mare greseala brevetarea "in gol" a unei inventii. Daca are valoare, va fi copiata si folosita imediat de cineva. Trebuie gasit un producator interesat care sa faca toate pregatirile necesare lansarii in fabricatie. In ultimul moment acesta trebuie sa ceara, in calitate de titular, brevetarea in tarile si teritoriile in care concurenta ar putea sa foloseasca inventia, precum si sa plateasaca taxele anuale de mentinere a brevetelor. Tot producatorul trebuie sa-si apere brevetele pe banii lui si cu propria armata de avocati. Relatia autorului inventiei cu producatorul trebuie sa fie prealabila, contractuala si batuta in cuie.

[VAX]

@puriu

La popa la poarta e o matza moarta. Cui nu-i place, s-o manance. Oricum ai da-o, tot nu-i bine.

 

Ca sa gasesc un producator care sa-mi suporte taxele de brevetare, trebuie sa-i spun secretul inventiei, ca altfel nu se baga. Si dupa ce fac asta, raman ca prostul. Corect este sa brevetezi si sa folosesti inventia pe firma proprie.

Am pus anunt pe un forum pentru colaborare in domeniu fabricarii unui preparat utilizabil la distrugerea microbilor anaerobi din intestinul gros, care prin toxinele produse duc la diabet, hipertensiune arteriala si la unele boli psihice grave. Toti cei care m-au contactat imi cereau sa le dau detalii foarte precise, ca sa-si faca un calcul. As fi putut sa fac asta daca veam protectia ideii, prin brevetare "in gol". Protejarea la nivel international costa multi bani. Costa si protejarea pe plan local.

Un inginer mi-a spus ca a citit pe un forum din Anglia, ca si acolo se plangeau oamenii de taxele cerute cand brevetezi ceva.

Ramane sa faci publica ideea, sa te dai destept.

S-ar putea sa ma enervez si sa fac publica (pe forum) ideea cu multi-Q-ul, pentru hobby. Am vazut pe forumuri din strainatate ca si alti s-au apropiat destul de mult de solutia corecta. Este vorba de un artificiu care face ca circuitul sa mearga lin, cu grad mare de reactie (sub pragul de intrare in oscilatie), fara histerezis.

 

@Marele Savant

Si eu am cumparat multe (100 bucati) tranzistoare AF106, cu care sa construiesc un receptor de performanta (frustrare ramasa din tinerete, cand nu dispuneam de bani pentru componente). Am folosit doar cateva (selectionate, cu beta peste 100 - masurate pe caracteriscop), sa inlocuiesc tranzistoarele GT122A de la un receptor Selena. Nu am constatat o diferenta evidenta in functionare si am tras concluzia ca la frecventa de 10,7 MHz (in AFI) si tranzistoarele rusesti merg bine.

Sunt bijuterii tehnice si BF-urile facute pe vremuri la IPRS. Le prefer pe cele in capsula metalica nichelata, dar si cele in plastic merg la fel de bine. Tranzistoarele cu siliciu nu sunt mai proaste decat cele cu germaniu. Au Ft mai mare si din cauza asta uneori baga mai multe produse de intermodulatie. Si au capacitatea colector-baza putin mai mare ca la tranzistoare mesa pe baza de germaniu (de ex. AF239).

Va recomand sa va schimbati planul si sa construiti un receptor cu structuri cascoda hibride, cu JFET la "parter" si bipolar la "etaj" (BF256 + BF214, sau alte combinatii), care se comporta ca pentodele (capacitate de reactie mica si impedanta mare la intrare, efect Miller inexistent). Insa un astfel de montaj cere tensiune de alimentare mai mare (minim 5 V pentru JFET + alti 4-5 V pentru bipolar), sdica ar merge bine cu o tensiune de alimentare de 12 V. Se pot folosi cascode pliate JFET cu un bipolar PNP (BF256 + BF450), care merg la tensiuni mai mici. Dar este nevoie de cuplaj intre ele prin tranformator pe ferita. La cascodele pliate curentul prin cele doua tranzistoare poate fi diferit (uzual este mai mare la JFET decat prin bipolar), ceea ce optimizeaza performantele.

 

Construirea de receptoare cu reactie are scop pur didactic. Este o faza prin care trebuie sa treaca toti incepatorii. Multi-Q-urile sunt bune si la receptoarele moderne si chiar in fata SDR-urilor (preselector). Cu multi-Q-uri se mai lucreaza in unele domenii tehnice (fizica experimentala).

Editat Decembrie 22, 2016 de VAX

[franzm]

https://en.wikipedia.org/wiki/Provisional_application

https://www.uspto.gov/patents-getting-started/patent-basics/types-patent-applications/provisional-application-patent

[Marele Savant]

Am aruncat pe vremuri la job sute si sute de BF-uri de toate felurile care se puteau folosi cel mult in FI la RR. Sigur erau incapsulate la plesneala ca sa se faca planul si sa se respecte repartitiile. Apropo, pentru Baneasa repartitiile le primeam pe tipuri de capsule, nu de componente. Dupa care pentru o capsula anume ceream ce tip de tranyistor doream, deci va dati seama cit de stiintific se lucra. Ciudat este bca tranyistoarele luate de la bisnitari de pe academiei sau pitesti nu puneau niciodata probleme.

 

Prin 1988-1989, au aparut BF-uri dual gate care se spunea ca sint facute absolut pe sestache la IPRS, ceea ce nu este imposibil tinind cont ca tiganii aveau cu kilogramele si pretul era foarte mic. Explicatia era ca erau sustrase de la productia de selectoare tv, dar piata era efectiv inundata de ele, am gasit si in tirg in craiova, unde de obicei nu ajungeau semiconductoare.

[VAX]

Am sute de BF-uri romanesti, de toate tipurile, masurate bucata cu bucata pe caracteriscop. Am si lucrat cu BF-uri romanesti (amplificatoare de antena - FIF, etc), le-am studiat cipul la microscop, si n-am remarcat ca ar fi inferioare cu ceva tranzistoarelor facute de alte firme. Pe vremuri adunam tranzistoare de import (le inlocuiam cu de-ale noastre), pana m-am lamurit ca era o prostie. De exemplu integratul TDA440P romanesc era net mai bun ca A240D facut in RDG. Nemtii nu faceau bine tranzistoarele pnp laterale din cipuri (aveau beta prea mic) si circuitul de RAA care comanda selectorul nu mergea bine. Singura prostie pe care au facut-o romanii a fost renuntarea la nichelarea capsulelor si trecerea la stanare (cu efectele negative cunoscute):

https://nepp.nasa.gov/Whisker/anecdote/af114-transistor/2005-Brusse-tin-whiskers-AF114-transistors.pdf

Cred ca un sabotor i-a bagat in cap lui Ceasca ca prin stanarea capsulelor se facea mare economie de nichel si crom.

Tehnologia de fabricatie a fost importata, la noi se faceau doar difuziile de impuritati, aluminizarea si incapsularea (+ testarile). Si utilajele si siliciul erau importate, asa ca nu ii inteleg pe cei care denigreaza tranzistoarele romanesti.

 

Poate a fost un sabotaj (frecvente in ultimii ani de domnie ai lui Ceausescu, ca sa-l dea jos) si v-au trimis "stifturi".

Am cumparat de la bisnitari zeci de BF316A, BF272, BF506, BF509, etc, etc, in anii '80 si n-au fost probleme cu ele. Multe le am si acum.

Editat Decembrie 22, 2016 de VAX

[gica70]

Mi-a placut BF200 cum lucra la un Rx (superreactie)-Tx in 70 cm si in amplificatoarele de antena.

[Marele Savant]

Am sute de BF-uri romanesti, de toate tipurile, masurate bucata cu bucata pe caracteriscop. Am si lucrat cu BF-uri romanesti (amplificatoare de antena - FIF, etc), le-am studiat cipul la microscop, si n-am remarcat ca ar fi inferioare cu ceva tranzistoarelor facute de alte firme. Pe vremuri adunam tranzistoare de import (le inlocuiam cu de-ale noastre), pana m-am lamurit ca era o prostie. De exemplu integratul TDA440P romanesc era net mai bun ca A240D facut in RDG. Nemtii nu faceau bine tranzistoarele pnp laterale din cipuri (aveau beta prea mic) si circuitul de RAA care comanda selectorul nu mergea bine. Singura prostie pe care au facut-o romanii a fost renuntarea la nichelarea capsulelor si trecerea la stanare (cu efectele negative cunoscute):

https://nepp.nasa.gov/Whisker/anecdote/af114-transistor/2005-Brusse-tin-whiskers-AF114-transistors.pdf

Cred ca un sabotor i-a bagat in cap lui Ceasca ca prin stanarea capsulelor se facea mare economie de nichel si crom.

Tehnologia de fabricatie a fost importata, la noi se faceau doar difuziile de impuritati, aluminizarea si incapsularea (+ testarile). Si utilajele si siliciul erau importate, asa ca nu ii inteleg pe cei care denigreaza tranzistoarele romanesti.

 

Poate a fost un sabotaj (frecvente in ultimii ani de domnie ai lui Ceausescu, ca sa-l dea jos) si v-au trimis "stifturi".

Am cumparat de la bisnitari zeci de BF316A, BF272, BF506, BF509, etc, etc, in anii '80 si n-au fost probleme cu ele. Multe le am si acum.

Aia am zis si eu, cele de la bisnitari au fost OK, aia nu riscau sa vinda marfa proasta, erau privati nu de stat.

 

Si eu am construit doua radiotelefoane in 70 de cm cu BF214 recuperate din RR.

 

Si nu denigrez nimic! Afirm cu tot simtul raspunderii ca am avut loturi de tranzistori de RF (mai exact bf180, 181 si 200) care isi dadeau duhu la frecvente mai mari de citeva zeci de megaherti! Asa cum tranzistorii de emisie de la ICCE rar ajungeau sa scoata puterile din catalog. Tot ce le iesea cit de cit ajungeau la IEMI si mai putin la IIRUC. De multe ori si iemi folosea import. De fapt s-a observat scadera brutala a calitatii statiilor radio iemi dupa inceperea folosirii componentelor romanesti. Mai ales incercarea penibila de a folosi condensatoarele ceramice rominesti in RTP. Din proiectare, o parte din cond. intrau in blindajul bobinelor din u200 si u400, ceea ce la cei de ipee era aproape imposibil, fara a cracana carcasa ceea ce duce la scurturi cu alte componenete sau intre armaturi. Imi mai amintesc ca ultimul lot de rtp din 1989 (adica 100 de buc) l-am returnat integral in service deoarece din citeva zeci testate au functionat mai putin de 5 bucati. Si acolo au ramas, ca s-au schimbat vremurile...