Receptorul cu reactie "perfect" - discutie

[VAX]

La receptorul cu reactie clasic atat functia de amplificare cu reactie pozitiva, cat si cea de detectie, sunt realizate cu acelasi element activ (lampa sau tranzistor). Pentru amplificare stabila cu reactie pozitiva trebuiue ca elementul activ sa fie cat mai liniar si sa nu aiba in bucla de reactie circuite cu constanta de tip (cum ar fi grupul RC necesar pentru detectie). Iar pentru detectie (AM - de anvelopa) trebuie ca elementul utilizat sa fie cat mai neliniar. Cele doua cerinte se bat cap in cap si din acest motiv detectorul clasic nu functioneaza grozav de bine. Daca se separa functiile (multi-q + detector), atunci se poate optimiza circuitul pentru realizarea corecta atat a amplificarii cu reactie, cat si a detectiei. 

Mai intervine un aspect, acela ca trebuie ca amplificatorul cu reactie sa aiba factorul de zgomot cat mai mic, conditie care elimina din start unele metode de liniarizare a elementului activ, care ar duce la functionarea stabila cu grad mare de reactie, apropiat de intrarea in oscilatie. De exemplu, circuitele multi-q comercializate de firma Heathkit sunt liniarizate prin reactie negativa cu rezistor de valoare mare (kohmi) pus in catodul triodelor utilizate. Merg stabil, dar sunt zgomotoase si nu se pot pune la intrarea receptorului, doar la etajul amplificator de frecventa intermediara, unde semnalul este deja de nivel mai mare si zgomotul circuitului multi-q nu mai conteaza. 

 

 

 

http://www.w6ze.org/Heathkit/Heathkit_024_QF1.pdf

 

Daca vrei sa proiectezi un multi-q care sa mearga stabil si cu zgomot mic sunt niste constrangeri in plus, nu ai multe optiuni la alegere.

Varianta cu JFET in regim liniar, dupa schema Hartley, asigura functionarea stabila si cu zgomot mic. Este mai liniara decat cea de care v-ati apucat dumneavoastra (cu cascoda JFET + bipolar). Singurul dezavantaj ar fi acela despre care am vorbit deja, reglajul reactiei prea abrupt (brusc - trebuie al doilea potentiometru pentru reglare fina a reactiei). Majoritatea radioamatorilor care au folosit montajul Hartley la receptoarele cu reactie (in special cu pentoda) s-au obisnuit repede cu modul de lucru. La schema Hartley se poate merge cu reactia mai aproape de punctul de declansare a oscilatiilor, pentru ca utilizeaza doar JFET-ul in regim liniarizat.

Incercati ambele variante si ramaneti la cea care va satisface. Puneti si circuitul de detectie si initial sa-l testati pe US (in benzile de radioamatori). 

Pentru VLF sunt optime circuitele fara reactie pozitiva, pentru ca frecventa este joasa si reactia ingusteaza prea mult banda de trecere (afecteaza decodarea semnalului digital). Eventual cu un amplificator RF cu doua sau trei etaje acordate (cu condensator variabil de la radio Selena - cu trei sectiuni) inainte de detector, cu circuit AGC si cu indicator pentru nivelul semnalului. Vorba aia, dai un ban in plus, da' stii ca nu-l mai ai.

Multi-Q merge la DCF77 ca intensificator de semnal pus langa ceas. Capteaza semnalul cu bara de ferita proprie, il amplifica prin reactie pozitiva si il radiaza pe distanta de cel mult 0,5 metri.

Editat Iunie 7, 2019 de VAX

[VAX]

Acum 4 ore, franzm a spus:

Tot pe-atunci ar mai fi fost RTTY, AMTOR, SITOR. Totusi ar fi bine sa definim ce întelegem prin "semnale digitale".

Spuneti dumneavoastra, ca stiti mai bine. Pe mine nu m-a interesat domeniul asta, initial pentru ca nu-mi permiteam sa am asemenea scule, iar ulterior pentru ca am depasit momentul. Nici de DCF77 n-as fi stiut (il ignoram), dar am cautat un ceas cu desteptator care sa-l trezeasca pe baiatul meu si am cumparat de la germanelectronics.

 

Am vrut sa va zic mai demult, de ce nu postati ceva scheme (tutoriale, etc) gandite de dumneavoastra, daca sunteti evoluat in domeniul electronicii ? Ca parca ati supraveghea forumul, doar ne luati la intrebari din cand in cand. De exemplu, cu ce fel de programe avansate de simulare lucrati (cum le cheama, cat costa) si ce stiu sa faca ? Asa v-ati laudat, ca nu pierdeti timpul cu Circuit Maker pentru ca aveti la serviciu programe adevarate.

[yo3fhm]

Acum 4 ore, VAX a spus:

La receptorul cu reactie clasic atat functia de amplificare cu reactie pozitiva, cat si cea de detectie, sunt realizate cu acelasi element activ (lampa sau tranzistor). Pentru amplificare stabila cu reactie pozitiva trebuiue ca elementul activ sa fie cat mai liniar si sa nu aiba in bucla de reactie circuite cu constanta de tip (cum ar fi grupul RC necesar pentru detectie). Iar pentru detectie (AM - de anvelopa) trebuie ca elementul utilizat sa fie cat mai neliniar. Cele doua cerinte se bat cap in cap si din acest motiv detectorul clasic nu functioneaza grozav de bine. Daca se separa functiile (multi-q + detector), atunci se poate optimiza circuitul pentru realizarea corecta atat a amplificarii cu reactie, cat si a detectiei. 

Mai intervine un aspect, acela ca trebuie ca amplificatorul cu reactie sa aiba factorul de zgomot cat mai mic, conditie care elimina din start unele metode de liniarizare a elementului activ, care ar duce la functionarea stabila cu grad mare de reactie, apropiat de intrarea in oscilatie. De exemplu, circuitele multi-q comercializate de firma Heathkit sunt liniarizate prin reactie negativa cu rezistor de valoare mare (kohmi) pus in catodul triodelor utilizate. Merg stabil, dar sunt zgomotoase si nu se pot pune la intrarea receptorului, doar la etajul amplificator de frecventa intermediara, unde semnalul este deja de nivel mai mare si zgomotul circuitului multi-q nu mai conteaza. 

 

Ne-am mai impuns noi pe forum, dar dupa cum am spus, nu-s vreun ranchiunos. Asadar, felicitari pentru faptul ca ati demonstrat ca puteti avea rabdarea necesara de a explica celor interesati modul de functionare al unor montaje publicate de dvs. !  Si sincer, mi-a placut explicatia.  Ma bucur cand vad astfel de situatii, pentru ca asa e frumos si colegial pe un forum - sa impartasesti cunostiinte si sa ajuti.

 

Acum 4 ore, VAX a spus:

Pentru VLF sunt optime circuitele fara reactie pozitiva, pentru ca frecventa este joasa si reactia ingusteaza prea mult banda de trecere (afecteaza decodarea semnalului digital). Eventual cu un amplificator RF cu doua sau trei etaje acordate (cu condensator variabil de la radio Selena - cu trei sectiuni) inainte de detector, cu circuit AGC si cu indicator pentru nivelul semnalului. 

 

Aici, cu tot respectul, sunt doar partial de acord. De ce? In cazul lui DCF77, nu se transmite AFSK (Audio Frequency Shift Keying). In cazul AFSK, ingustarea benzii ar fi condus la erori la decodare, mai ales daca filtrele utilizate ar afecta si liniaritatea fazei semnalelor care le traverseaza. La AFSK e necesara o anumita banda (de obicei, se foloseste un canal SSB, adica 2.4 KHz). Daca ingustezi banda, "decupezi" din semnale. In cazul DCF77 acesta emite atat cu ASK (Amplitude Shift Keying), cat si cu modulatie de faza. Ultima e cuprinsa in benzile laterale si reprezinta doar o optiune suplimentara:

 

https://en.wikipedia.org/wiki/DCF77#Phase_modulation

Citat

 

Phase modulation is however not used by many DCF77 receivers. The reason for this is the worldwide availability of the (precise time reference) signals transmitted by global navigation satellite systems like the Global Positioning System (GPS) and GLONASS. Due to the GPS signal structure and the larger bandwidth available, the GPS reception would, in principle, achieve an uncertainty of the time transmission that is lower by at least one order of magnitude than the uncertainty that can be achieved with DCF77 phase modulation receiving hardware (GPS time is accurate to about ± 10 to 30 nanoseconds^[16][17]).

 

 

Asadar, in acest caz special (DCF77) ingustarea benzii va imbunatati receptia semnalului si bineinteles ca si decodarea lui. 

O buna proba in acest sens se poate face folosind aplicatia SpectrumLab , care include si un modul de decodare a emisiunilor DCF77. Eu am incercat inclusiv preluand semnalul de la un receptor SDR online (oricare dintre cele care pot receptiona DCF77) si aducandu-l printr-un pipe virtual in lantul DSP folosit de SpectrumLab. Si functioneaza ! Banda de trecere a filtrului digital folosit in aplicatie a fost de ... 50Hz !! 

Iata si doua probe in acest sens (pe care le-am mai publcat si in topicul legat de receptia DCF77):

 

(click pe poze ptr marire)

 

 

Sunt foarte curios sa vad ce rezulta in final, ca teste de receptie cu configuratia de "reactor" la care va ajunge colegul Oroles, fie Hartley sau alta. 

Mi se pare interesanta abordarea receptiei DCF77 prin metode mai putin folosite in mod curent si ma astept ca una dintre configuratiile care s-au discutat sa functioneze optim. 

Daca am timp, in seara asta voi incerca sa simulez functionarea amplificatorului de dupa etajul multi-Q sugerat de dl. Vax. 

 

Acum 4 ore, VAX a spus:

Multi-Q merge la DCF77 ca intensificator de semnal pus langa ceas.

Capteaza semnalul cu bara de ferita proprie, il amplifica prin reactie pozitiva si il radiaza pe distanta de cel mult 0,5 metri.

Da, cam asa ar trebui sa se intample. Ar fi interesant ca Oroles sa incerce si asta, daca are cumva vreun ceas cu DCF77. 

 

Week-end placut tuturor si spor la mestereala colegului Oroles!

Cezar

 

 

Editat Iunie 7, 2019 de yo3fhm

[oroles]

Acum 8 ore, VAX a spus:

La receptorul cu reactie clasic atat functia de amplificare cu reactie pozitiva, cat si cea de detectie, sunt realizate cu acelasi element activ (lampa sau tranzistor). Pentru amplificare stabila cu reactie pozitiva trebuiue ca elementul activ sa fie cat mai liniar si sa nu aiba in bucla de reactie circuite cu constanta de tip (cum ar fi grupul RC necesar pentru detectie). Iar pentru detectie (AM - de anvelopa) trebuie ca elementul utilizat sa fie cat mai neliniar. Cele doua cerinte se bat cap in cap si din acest motiv detectorul clasic nu functioneaza grozav de bine. Daca se separa functiile (multi-q + detector), atunci se poate optimiza circuitul pentru realizarea corecta atat a amplificarii cu reactie, cat si a detectiei. 

 

Varianta cu JFET in regim liniar, dupa schema Hartley, asigura functionarea stabila si cu zgomot mic. Este mai liniara decat cea de care v-ati apucat dumneavoastra (cu cascoda JFET + bipolar). Singurul dezavantaj ar fi acela despre care am vorbit deja, reglajul reactiei prea abrupt (brusc - trebuie al doilea potentiometru pentru reglare fina a reactiei). Majoritatea radioamatorilor care au folosit montajul Hartley la receptoarele cu reactie (in special cu pentoda) s-au obisnuit repede cu modul de lucru. La schema Hartley se poate merge cu reactia mai aproape de punctul de declansare a oscilatiilor, pentru ca utilizeaza doar JFET-ul in regim liniarizat.

 

Seara buna! Acum lucrurile s-au mai asezat, e destul de clar. Multumesc pentru explicatii, mi-au fost utile .

Voi incerca Hartley , ca sa vad cum se regleaza regimul de intrare si iesire din oscilatie. Totusi, daca dupa etajul multi-Q cu Hartley voi adauga amplificatorul conceput de dvs. (cel cu intrare pe emitor), atunci ce am de facut ca sa extrag direct semnal audio, fara a mai trece printr-un detector MA ? (asta ca sa pot receptiona CW). 

 

Multumesc anticipat,

Oroles

[yo3fhm]

Acum 5 ore, oroles a spus:

Voi incerca Hartley , ca sa vad cum se regleaza regimul de intrare si iesire din oscilatie. Totusi, daca dupa etajul multi-Q cu Hartley voi adauga amplificatorul conceput de dvs. (cel cu intrare pe emitor), atunci ce am de facut ca sa extrag direct semnal audio, fara a mai trece printr-un detector MA ? (asta ca sa pot receptiona CW). 

 

Daca vreti sa experimentati conceptul dlui. Vax, nu uitati ca e un proiect simulat.

De aceea cred ca v-a recomandat sa incercati mai intai in unde scurte sa vedeti ce se intampla. Si eu v-as recomanda sa montati etajul de detectie.

Cel mai probabil e ca la receptia CW, veti fi nevoit sa aduceti etajul multi-Q in stare de oscilatie. Semnalul RF receptionat se va combina cu oscilatia locala, va fi amplificat de etajul cu Q3-Q4 si apoi va fi trecut prin detector. Nu va avea ce sa detecteze, dar ma astept ca filtrele de la iesire vor selecta componenta AF, pe care ulterior sa o puteti amplifica.

Nu stiu daca e cea mai buna solutie de extragere a componentei AF, sa vedem daca dl. Vax sau alti colegi vor sugera alte solutii. 

 

73 de Cezar

[VAX]

Proiectul actual este simulat, dar in trecut (anii '80) am experimentat variantele astea de multi-q. Nu aveam osciloscop sa vad ce se intampla in circuit, doar ascultam intr-un radio. Ulterior (anii '90) am construit pentru serviciu oscilatoare cu stabilizarea amplitudinii oscilatiilor la nivel de mV, pe baza unor scheme asemanatoare. Pentru o lucrare de laborator la care studiam dependenta capacitatii de bariera a unei jonctiuni p-n functie de tensiunea inversa aplicata pe ea. Nu este doar simulare.

 

@oroles

 

V-am dat schema completa, cu detectorul. Detectia se face pe jonctiunea baza-emitor a lui Q4 (tranzistor de RF - BF... sau BFR...). O realizati practic, nu este ceva complicat. La iesirea circuitului detector puneti un amplificator audio cu difuzor.

Doar bobinele necesita mai multe incercari. La bobina de reactie micsorati numarul de spire si cuplajul magnetic cu bobina de acord pentru functionare in pragul oscilatiei, cu cele doua potentiometre puse la mijloc. Puteti sa incercati numai partea de multi-q prin cuplare la intrarea unui radio. Lucrati in US, ca mai sunt ceva posturi de radio. Cu VLF-ul nu va dati seama de cum merge, mai ales daca nu aveti aparatura (osciloscop) cu care sa verificati frecventa pe care lucreaza circuitul.

[VAX]

In general etajele de amplificare din circuitele cu reactie pozitiva sunt neliniare si transconductanta lor medie (pe o perioada a semnalului RF) creste cand creste semnalul. Am mai spus de cateva ori, sa priceapa toata lumea.

Din acest motiv circuitele cu reactie pozitiv functioneaza cu histerezis. Crestem amplificarea din butonul de reglare (potentiometru, condensator variabil) si la un moment dat montajul intra in oscilatie. Ca sa-l scoatem din oscilatie trebuie sa aducem butonul de reglare la o pozitie diferita de cea la care s-au amorsat oscilatiile. Aceasta comportare este enervanta, pentru ca nu permite reglarea amplificarii la valori mari. Ba mai mult, daca reusim sa facem sa functioneze montajul, cand la intrare soseste un impuls, imediat circuitul trece in regim de oscilator. 

Daca elementul activ ar fi perfect liniar, atunci n-ar mai fi diferenta intre cele doua praguri, de intrare si de iesire din oscilatie, si s-ar putea folosi circuitul la valori mari ale amplificarii cu reactie. 

Cum am precizat anterior, de mai multe ori, etajul diferential perfect simetric (la intrare si iesire) are amplificarea maxima in absenta semnalului si amplificarea scade treptat pe masura ce creste semnalul. Este potrivit pentru circuitele cu reactie pozitiva pentru ca "nu se ambaleaza de la sine" si functioneaza fara histerezis. Puteti sa cititi despre etajul diferential in acest document (tutorial) dat de firma RCA (la pg. 36).

 

 

In cazul multi-q-ului cu JFET in regim liniar (la Vds de cel mult 2 V - depinde de parametrii tranzistorului) functionarea este fara histerezis, aproape ca la circuitul diferential. Cu cat tensiunea drena-sursa este mai mica, cu atat tranzistorul se comporta mai liniar. Tensiunea drena-sursa poate fi scazuta chiar la 0,1V, dar cand scade Vds, se miscoreaza si transconductanta (Gm) si este posibil ca la valori prea mici ale Vds montajul sa nu mai amplifice suficient pentru functionarea corecta cu reactie pozitiva.

Tot ce se mai poate face la acest gen de circuit cu reactie pozitiva este sa se introduca tranzistorul bipolar de la "etaj" intr-o bucla cu reactie negativa, cu amplificator operational cu zgomot mic, astfel incat tensiunea in drena JFET-ului sa fie independenta de curentul prin tranzistor. Astea sunt limitele fizice, mai mult nu se poate scoate din aceste circuite.

 

 

Editat Iunie 8, 2019 de VAX

[+_Florin_+]

La 01.06.2019 la 9:58, VAX a spus:

Receptorul cu Q-multiplier urmat de detector AM a fost inventat de Charles S Franklin, inca din anul 1913. Ma mir ca nu s-a utilizat la scara mare si s-a preferat varianta de detector care realizeaza atat detectia, cat si regenerarea semnalului, cu acelasi tub electronic.

 

 

Spuneți că receptorul de mai sus funcționează fără fluierături datorită absenței grupului RC din grilă. Bănuiesc că va referiți la recepția AM.

Eu am experimentat  detectorul clasic cu pentodă (și grup RC in g1). Acele fluierături apăreau doar la recepția posturilor slabe AM, atunci când măream gradul de reacție.

Eu le-am interpretat ca fiind diferența dintre purtătoarea transmisă continuu (specifică AM) și frecvența de oscilație a regeneratorului, diferență ce pica in spectrul audio și apărea, evident, sub formă de fluierătura/piuitură. 

Totul ca urmare a acordului "nu chiar perfect".

Nu văd ce legătură are asta cu grupul RC din grilă.

 

Nu incerc să contrazic cele afirmate de dvs, doar să lămurim împreună acest aspect. 

 

Sincer, pe mine mă interesează receptorul cu reacție doar ca aparat "minimal" pentru recepția semnalelor SSB și aici am vrut să ajung.

Intrebarea este :

Credeți că are vreun avantaj absența grupului RC din grilă in cazul recepției semnalelor cu bandă laterală unică fară purtătoare?

[VAX]

Acum 2 ore, +_Florin_+ a spus:

Eu le-am interpretat ca fiind diferența dintre purtătoarea transmisă continuu (specifică AM) și frecvența de oscilație a regeneratorului, diferență ce pica in spectrul audio și apărea, evident, sub formă de fluierătura/piuitură. 

Totul ca urmare a acordului "nu chiar perfect".

Nu văd ce legătură are asta cu grupul RC din grilă.

Daca ar fi cum spuneti dumneavoastra, atunci s-ar auzi un ton continuu si care "nu zgarie urechile". Sunt oscilatii de relaxare, ca la receptorul cu superreactie, cu frecventa de repetitie dependenta de gradul de reactie. Nu am oscilografiat acele oscilatii, dar la ureche asa par sa fie.

Ascultati aici:

 

 

Acum 2 ore, +_Florin_+ a spus:

Sincer, pe mine mă interesează receptorul cu reacție doar ca aparat "minimal" pentru recepția semnalelor SSB și aici am vrut să ajung.

Intrebarea este :

Credeți că are vreun avantaj absența grupului RC din grilă in cazul recepției semnalelor cu bandă laterală unică fară purtătoare?

Pe mine ma intereseaza utilizarea ca multi-q la intrarea unui radioreceptor (eventual si in AFI). Insa daca muncesti sa construiesti multi-q-ul, nu este mare complicatie in plus sa adaugi si detectorul plus un amplificator cu un TBA820M (sau alt integrat audio) si sa ai posibilitatea sa asculti ce amplifica multi-q-ul.

 

Absenta grupului RC elimina acele oscilatii de joasa frecventa, insa pot sa ramana altele de frecventa mult mai mare, datorate constantelor de timp de tip RL. Imbunatatire se obtine daca circuitul poate sa oscileze RF la nivel mic (mV), adica daca nu apare fenomenul de "ambalare" si de salt la oscilatii de mare amplitudine (volti). In acest caz circuitul inca merge ca multi-q, dar genereaza si purtatoarea necesara demodularii SSB. Receptoarele cu reactie obisnuite functioneaza ca cele cu conversie directa, dupa ce intra in oscilatie. Cresterea selectivitatii prin reactie este compromisa dupa intrarea in oscilatie. 

[oroles]

Acum 21 ore, VAX a spus:

V-am dat schema completa, cu detectorul. Detectia se face pe jonctiunea baza-emitor a lui Q4 (tranzistor de RF - BF... sau BFR...). O realizati practic, nu este ceva complicat. La iesirea circuitului detector puneti un amplificator audio cu difuzor.

 

Doar bobinele necesita mai multe incercari. La bobina de reactie micsorati numarul de spire si cuplajul magnetic cu bobina de acord pentru functionare in pragul oscilatiei, cu cele doua potentiometre puse la mijloc. Puteti sa incercati numai partea de multi-q prin cuplare la intrarea unui radio. Lucrati in US, ca mai sunt ceva posturi de radio. Cu VLF-ul nu va dati seama de cum merge, mai ales daca nu aveti aparatura (osciloscop) cu care sa verificati frecventa pe care lucreaza circuitul.

Buna seara,

Am citit toate postarile dvs. precum si ale celorlalti, va multumesc pentru explicatii si amabilitate!

Voi incerca si intr-un fel si in celalalt, o sa vad ce iese. Cand o sa am un rezultat, voi reveni sa-l anunt; cat despre osciloscop, nu detin unul, dar ma pot folosi de cel al unui amic, la nevoie.

Pana atunci, insa, trebuie sa ajung intr-o faza relativ functionala, in functie de timpul pe care il voi avea la dispozitie (din pacate, prea putin in ultima vreme!).

Oricum, voi citi tot ceea ce se va posta, subiectul ma intereseaza si imi place sa invat.

 

Va doresc un sfarsit de saptamana cat mai placut si numai bine!

Oroles

[VAX]

Cei care detin tranzistoare MOSFET cu canal initial (n), fara protectie pe poarta, pot sa incerce cu ele varianta Hartey de multi-q. Se comporta foarte bine in regim de rezistor controlat prin tensiune (VCR - voltage controlled resistor) si in plus suporta la intrare (pe poarta) tensiuni mari (chiar 10V) si nu taie (limiteaza) semnalul RF, pentru ca au poarta izolata de substrat cu SiO2 (cuart).

Aveti aici caracteristica Id=f(Vds) a unui tranzistor de acest tip (3N138 - RCA):

 

Din grafic se vede ca se comporta liniar la tensiune Vds sub 120mV. Insa din ce stiu, domeniul liniar pentru Vds este mai mare, ajungand aproape de 1V.

Tranzistoare din seria 3N... se gasesc greu, probabil doar pe ebay, dar in US se pot utiliza si tranzistoare romanesti de tipul ROS-02. Unii le au pe acasa si nu stiu ce sa faca cu ele. ATENTIE ! - se distrug foarte usor pentru ca au poarta neprotejata cu dioda Zener. Se pastreaza cu inel de scurtcircuitare a terminalelor, care se da jos dupa lipirea in montaj. Vedeti sa nu lasati poarta flotanta (neconectata) in timpul comutarii bobinelor (cand se schimba gama de frecventa).

 

La frecventa mai mica (sub 20MHz) se pot folosi si tranzistoare V-MOS de putere mica (BS170, etc). Astea sunt cu canal indus, necesita polarizare pe poarta in intervalul +2,5-4 V, deci se modifica puntin schema. Pot sa va arat cum, daca sunt forumisti interesati sa experimenteze.

BS170 se gaseste la pret mic, se poate recupera de pe multe placi cu componente, care se vand in targ (de la imprimante casate, din monitoare vechi, etc). Problema acestor tranzistoare este ca au capacitatea la intrare destul de mare.

[puriu]

Exista si MOS-uri cu canal initial, fara protectie, foarte rezistente la tensiune. Mai am si acum cateva KF520 din carte faceam electrometre in anii '70. Rezistau la 75 V si le protejam cu tuburi cu neon (pentru surubelnite de control) care se aprindeau la 70 V. Pe atunci mai exista retea de 110 V si tuburile erau chiar cu neon.

[VAX]

Stiam de ele, dintr-un catalog Tesla luat in vara anului 1975 dintr-un magazin de componente electronice din Praga. Si ati mai spus cu alta ocazie. MOS-urile alea sunt bune pentru ca pot fi protejate cu becuri cu Ne. Majoritatea MOSFET-urilor neprotejate nu suporta Ugs>40V. Insa astea care suporta tensiune mai mare pe poarta au transconductanta mica (de la stratul de SiO2 mai gros). Sunt ideale pentru amplificatoare electrometrice (electrometre), care se utilizeaza la masurarea radiatiilor (cu camera de ionizare), la pH-metre, la terraohmetre, etc.

Eu am doar ROS-02 (20-30 bucati, nu mai stiu exact) si BSV81 (numai 3 bucati). BSV81 sunt mult peste ROS-02, la frecventa mare. La electrometre ROS-02 si BSV81 merg la fel.

Editat Iunie 9, 2019 de VAX

[VAX]

Aveti aici un film de pe Youtube, cu un receptor cu reactie construit cu tuburi electronice, dupa schema Hartley. 

 

Montajul functioneaza bine si este foarte bine prezentat, de cineva care are multa experienta in domeniul acesta. In general filmele de pe Youtube, pe tema asta, sunt de calitate slaba si ii descurajeaza pe tinerii care ar dori sa construiasca receptoare cu reactie. 

Daca aveti rabdare sa cautati pe Youtube, sau pe alte website-uri, filme de calitate despre receptoarele cu reactie, sau chiar cu superreactie, va rog sa le postati.

Sa vada toti cei care n-au construit astfel de receptoare si sa prinda curaj, sa bricoleze unul.

 

[VAX]

Pentru pasionatii de circuite din domeniul RF, prezint o schema de amplificator parametric preluata din revista Radio (URSS), nr.5, 1961. 

Circuitul se comporta asemanator cu multi-Q-ul, desi functioneaza dupa cu totul alt principiu.

 

 

In circuitul oscilant de la intrare (antena) se afla o dioda varicap, utilizata ca element neliniar cu capacitatea modulata de tensiunea sinusoidala de pompaj, pe frecventa dubla decat cea de la receptie. Ca urmare a pompajului, in circuitul oscilant L1Cv apare o rezistenta dinamica negativa care compenseaza partial pierderile din circuit. Amplificarea creste cand creste puterea de pompare si la un moment dat rezistenta totala din circuitul L1Cv este zero si circuitul se transforma in oscilator parametric. Dupa cum se vede din grafice, amplificarea poate fi chiar de ordinul 50 dB. Din schema lipseste partea de pompare (un oscilator pe frecventa dubla in raport cu cea de receptie + un amplificator cu posibilitatea reglarii tensiunii RF de la iesire). La fel ca la circuitele cu reactie pozitiva, sau cu dioda tunel, pe masura ce creste amplificarea se ingusteaza banda de trecere (creste Q-ul).

Acest tip de amplificator are factorul de zgomot extrem de mic si este recomandat pentru frecventa de la 28Mhz in sus. Poate fi experimentat la orice frecventa, chiar si in VLF (unde nu sunt probleme cu stabilitatea frecvetei de pompaj). Valorile elementelor de circuit se modifica in functie de frecventa pe care lucreaza amplificatorul.

L2 imreuna cu Dr1 si C2 rezoneaza serie pe frecventa de pompaj. L3 se conecteaza la generatorul de pompaj. Din R2 se acordeaza circuitul L1Cv pe frecventa de receptie, se acodeaza generatorul de pompaj pe frecventa dubla si din potentiometrul acestuia se regleaza puterea (tensiunea RF) aplicata diodei varicap.

Rusii au folosit o jonctiune colector-baza de la un tranzistor P403, pentru ca atunci sa gaseau greu diode varicap (era epoca tuburilor electronice). Puteti utiliza diode varicap BB139 (sau asemanatoare) recuperate din selectoare de canale, sau puteti sa incercati cu jonctiuni colector-baza de la tranzistoare planare cu Si (BC-uri, 2N2219, etc).

Puteti sa folositi montajul si ca receptor independent, daca preluati cu un JFET semnalul amplificat si il duceti la un detector cu dioda punctiforma (de preferat cu polarizare initiala) sau la unul cu tranzistoare. 

Observatie

Factorul de zgomot este mic daca din circuitul de pompaj nu patrunde zgomot de fond, pe frecventa de lucru, in circuitul cu dioda varicap. Din acest motiv este indicat ca amplificatorul RF de dupa oscilator sa aiba ca sarcina un circuit acordat LC, care lasa sa treaca tensiunea de pompaj si elimina zgomotul pe frecventa de lucru. Adica trebuie condensator variabil cu doua sectiuni, una la oscilator si alta la circuitul LC de la iesirea sursei de pompaj.

 

Va astept "la cotitura", pe cei dornici sa experimenteze astfel de circuite. Sa va ghidez, pas cu pas.