Receptorul cu reactie "perfect" - discutie

[VAX]

On 10/17/2018 at 8:01 PM, yo9hrb said:

Si nu la fel de usor de etalonat...

 

Daca veti face efortul sa cititi cu atentie si sa intelegeti cum functioneaza Q-metrul, veti vedea ca nu ai ce sa etalonezi. Q-ul este dat de raportul a doua tensiuni care se masoara cu un voltmetru de RF, sau chiar cu un osciloscop de banda larga. 

 

Nu vad la ce v-ar fi util sa masurati Q-ul la circuitele cu reactie pozitiva. Faptul ca reactia mareste Q-ul, rezulta clar din ingustarea benzii de trecere.

[Ion_Bumbu]

55 minutes ago, VAX said:

 Eu masuram Q-ul cu wobblerul improvizat in scop didactic. Pe curba de rezonanta se determina frecventa centrala F si cele doua frecvente F1 (<F), respectiv F2 (>F) la care nivelul pe curba scade la 0,707 din maxim. De aici rezulta banda de trecere la 3 dB, ca fiind B=F2-F1, respectiv Q=F/B.

 Domnule, cu multa umilinta si pracimonie va atentionez, sinteti din nou in eroare, cu "wobblerul"( evident este vorba despre un vobulator) doar estimati factorul de calitate al unui circuit.

A`l masura este un obiectiv de o alta magnitudine.

 

[VAX]

Lasa domnule parcimonia in pace si foloseste cuvinte uzuale, sa pricepem ce vrei matale sa zici. 

Asa cum am precizat anterior, determinarea Q-ului unui circuit oscilant LC prin ridicarea curbei de rezonanta si stabilirea benzii de frecventa la 3 dB este metoda optima de stabilire a Q-ului pe intregul circuit, nu numai al bobinei. Insa trebuie sa ai scule adecvate. Trebuie sonda de detectie cu amplificator cu FET la intrare (Ri>10Mohmi si Ci<1pF), cu dioda punctiforma (sau Schottky) polarizata la cativa uA, pentru liniarizare. Iar cuplajul intre vobulator (sweep generator) si circuitul LC sa se faca prin montaj cu tranzistor RF cu Cc<1pF (de ex. un BF451) in conexiune cu baza la masa. Am postat la un alt topic o astfel de schema.

[VAX]

Aveti aici schema celui mai simplu Q-metru, luata de pe o pagina de net de la rusi.

V1 si V2 pot fi voltmetre de RF, sau mai bine intrarile de la un osciloscop cu doua canale, care merge bine la frecventa de testare a bobinei. Trebuie ca intrarea lui V2 (sau canalului de osciloscop) sa aiba impedanta mare (sonda activa) ca sa nu amortizeze circuitul oscilant. Adica Ri > 10Megohm si Ci de ordinul pF. Condensatorul C este variabil cu aer.

Se regleaza generatorul pe frecventa dorita, se acordeaza circuitul L-C la rezonanta serie (adica la maximul tensiunii alternative pe condensator) si se citesc cele doua tensiuni, V1 si V2. Q se calculeaza cu formula respectiva.

 

Editat Octombrie 30, 2018 de VAX

[puriu]

Metoda rezonantei serie este simpla si relativ precisa pentru orice bobina. La o bobina Q este, teoretic, proportional cu frecventa. Miezul magnetic si pierderile variabile cu frecventa afecteaza proportionalitatea. Q se poate masura si fara generator reglabil, la o frecventa fixa, si se calculeaza pentru alte frecvente apropiate. 

[VAX]

Pierderile in bobina fara miez magnetic depind puternic de frecventa, din cauza efectului pelicular (skin effect). La cele cu miez de ferita trebuie sa se tina seama si de pierderile prin miez. Nu este indicata calcularea (estimarea) Q-ului la frecvente mult diferite de cea la care s-a facut determinarea initiala.

 

https://www.allaboutcircuits.com/textbook/alternating-current/chpt-3/more-on-the-skin-effect/

http://alignment.hep.brandeis.edu/Lab/Derivations/Skin_Effect.html

http://www.nessengr.com/technical-data/skin-depth/

https://www.belden.com/blog/broadcast/understanding-skin-effect-and-frequency

http://www.rfcafe.com/references/electrical/skin-depth.htm

http://www.phys.ufl.edu/~tanner/Skin.pdf

[VAX]

Detalii despre functionarea si utilizarea unui Q-metru puteti citi de la adresa asta.

Autorul articolului sugereaza utilizarea unui generator de semnal cu rezistenta interna (Rsh) de zece ori mai mica decat la schema data de rusi, adica de 0,02 ohmi, in loc de 0,2 ohmi.  Scade de zece ori si tensiunea aplicata (prin divizorul rezistiv - R1,R2 - Rsh=R1R2/(R1+R2)) circuitului LC serie si trebuie sa se mareasca tensiunea furnizata de generatorul RF.

Valoarea lui Rsh depinde de Q-ul maxim masurat cu erori mici. Bobinele cu Q foarte mare necesita un Rsh cat mai mic.

 

Metoda optima de masurare a tensiunilor RF din circuit este cea cu osciloscopul, cu sonda activa. Trebuie ca sonda activa sa aiba intrarea protejata, pentru ca la rezonanta apare tensiune mare (varf la varf) pe condensatorul variabil.

 

[Ion_Bumbu]

Domnule, din ceata memoriei indepartate apare o aproximare, tensiunea este aprox de Q ori mai mare pe Cv decit cea indusa in circuit deoarece este un circuit clasic Γ.

[VAX]

La circuitul RLC serie, la frecventa de rezonanta tensiunile pe elementele reactive (L,C) oscileaza in antifaza si sunt de Q ori mai mari decat tensiunea pe intregul circuit (de la generator). Asta se stie din ce se invata la fizica,  la liceu, in anii '70, nu din ceata. Din nefericire nu toti elevii au beneficiat de profesor bine pregatit si pasionat de profesia aleasa. 

https://www.4shared.com/office/DWzsy7x7ba/Fizica_IX-X_Titus_Filipas_1972.html

https://blogideologic.wordpress.com

https://ioncoja.ro/titus-filipas-in-memoriam/

 

Tensiunea generata la rezonanta este periculoasa in special pentru tranzistoarele MOSFET cu poarta neprotejata si in mod deosebit la anumite tipuri de oscilatoare cu XT. Q-ul rezonatoarelor cu cristal de cuart poate sa depaseasca valoarea de un milion.

 

 

Editat Noiembrie 4, 2018 de VAX

[Ion_Bumbu]

Domnule, ne plictisiti cu lucruri evidente, chiar nu mai stiu de unde am aflat prima data de acea relatie, poate din revista Radioamatorul, poate Stiinta si Tehnica dar oricum inainte de anii de care faceti dumneavoastra amintire.

Din acea evaluare rezulta ca in nici un caz nu se ajunge sa distruga ceva, se stie cam la ce valoare se poate ajunge deoarece rezistenta de intrare a circuitului este mica, mai mica decit ati prezentat dumneavoastra.

La cele profesionale se foloseste o banda de manganina si un nivel de excitatie a divizorului de nivelul zecilor de volti, evident puterea fiind de ordinul Watt-ilor in Rf.

Editat Noiembrie 4, 2018 de Ion_Bumbu

[VAX]

Daca nu puteti sa contribuiti cu ceva util la discutia despre amplificatoarele regeneratoare, ar fi bine sa fiti mai retinut. Nu ati studiat cu atentie schemele prezentate de mine, nu ati simulat cu Circuit Maker sau cu alt program de tip SPICE, nu ati inteles despre ce este vorba. Pur si simplu vreti sa va aflati in treaba.

 

Era vorba despre distrugerea tranzistorului de la intrarea sondei active, din cauza tensiunii mari rezultata ca urmare a amplificarii de Q ori (ca la bobina Tesla). Nici vorba de ce povestiti. Se vede ca nu va ganditi cand postati la sectiunea tehnica.

[yo9hrb]

Va rog sa nu va bateti pe forum.

Cat despre amaratul de receptor cu reactie, chiar ma intreb cum mama naibii prin clasa a IV-a reuseam sa construiesc asa ceva, fara simulari in circuit maker, LT spice sau alte minunatii. Nu credeti ca exageram pe undeva?

O seara buna tuturor.

[VAX]

Aici este vorba de analiza cauzelor care limiteaza performantelor regeneratoarelor clasice, nu de schemele dupa care se construiau receptoare cu reactie. Nu se mai utilizeaza industrial detectoarele cu reactie, dar amplificatoarele regeneratoare (Q-multiplier) pot fi utile si in prezent, la aparatura de cercetare (filtre de banda ingusta acordabile. etc) si chiar de telecomunicatii. Mai postez cateva scheme de Q-multiplier (variante ale celor discutate anterior) si una sau doua scheme de detector cu superreactie. Dupa asta nu mai intervin.

 

Va rog sa stergeti toate comentariile care nu se refera strict la subiectul pus in discutie (patetismele unora sau altora, vorbele aiurea).

Editat Noiembrie 4, 2018 de VAX

[Ion_Bumbu]

Domnule, cel mai mare factor Q pe care l`am masurat a fost in jurul frecventei de 3,6MHz cu o valoare de aprox 300-330 tot din ceata memoriei, cu un Q-metru industrial si o bobina cu sirma de 2mm diametru.

La valoarea aceea tensiunea pe bobina era de ordinul voltilor deoarece tensiunea de atac era spre milivolti.

Este calcul banal si simplu pentru orice inteligenta umana normala, de ce sa supralicitam la Pspice si altceva cind acele calcule se fac simplu de tot si cu rigla de calcul.

 

P.S.

Nimeni nu mai ia in seama demult reactia  si multi Q in domeniul profesional datorita instabilitatii si a limitarilor ei.

DSP-ul acopera cerintele formulate de dumneavoastra cu brio!

 

Editat Noiembrie 4, 2018 de Ion_Bumbu

[VAX]

Circuitele multi Q ridica Q-ul de la sute la cateva mii. Discutia era despre arderea tranzistorului cu efect de camp de la intrarea sondei active cu care se masoara tensiunea pe condensator la Q-metru. Acolo amplitudinea tensiunii RF poate sa depaseasca valoare de 40V, la cat sunt garantate majoritatea FET-urilor de RF si mica putere. La oscilatoarele cu cuart in regim inductiv (nu serie) tensiunea poate sa sara de 100V. Eu am ars un BSV81 (MOSFET canal n cu poarta neprotejata) intr-un oscilator cu XT. Alimentat la 9V a mers perfect si cand l-am alimentat la 12V tranzistorul s-a dus. Asta din cauza supratensiunii de pe XT (Q-ul peste un milion).

 

Simularea cu Circuit Maker este necesara ca sa vedeti cum merg schemele gandite de mine, nu pentru alte motive. Este instructiv sa urmaresti cat de mult se modifica amplificarea si banda de trecere in pragul intrarii in oscilatie. Se mai vede ca oscilatiile se pot stabiliza la tensiune mica (amplitudinea de zeci sau sute de mV), ca urmare a neliniaritatii etajului diferential. La schemele clasice de Q-multiplier sau de detector cu reactie amplitudinea oscilatiei se stabilizeaza la valori de volti, prin intrarea in taiere/saturatie a elementului activ. Utilizarea multi Q cu etaj diferential este avantajoasa la receptia SSB/CW, pentru ca pe langa oscilatia de refacere a purtatoarei, se obtine si amplificare (prin regenerare). La detectoarele clasice dupa intrarea in oscilatie Q-ul circuitului LC scade brusc si circuitul functioneaza ca un receptor cu conversie directa (selectivitate doar din JF).

 

Reactia pozitiva se foloseste destul de mult la aparatura de cercetare, unde lucreaza personal calificat. Nu este practica la echipamentele industriale sau militare, date pe mainile unor indivizi oarecare.

 

http://www.cco.caltech.edu/~derose/labs/exp5.html

https://accelconf.web.cern.ch/accelconf/r10/papers/tupsa036.pdf

http://www.phys.ufl.edu/REU/2009/reports/AntonioLorenzo.pdf

http://www.phys.ufl.edu/~majewski/nqr/reference2015/nqr_detection_papers/On_matching _nuclear_resonance circuit to an ampliser with an application to pure quadrupole resonanc.pdf