mila Postat Septembrie 12, 2018 Partajează Postat Septembrie 12, 2018 Nu, nu pe dvs. va intrebam ci pe colegul@VAX Voiam sa subliniez ca este greu de lucrat cu acest tub (EF184) in receptoare cu reactie.Are panta mare si e greu de stapanit. Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 12, 2018 Partajează Postat Septembrie 12, 2018 (editat) Multumesc pentru raspuns . E politicos si sa intrebi , si sa raspunzi , cand sant dubii in conversatie . Altfel , e bine ca tuburile sa fie folosite cam pentru ce le - a gandit fabricantul . Cele de uz general , cu scaderea performantelor . Practica de a folosi un tub la altceva ( drastic diferit , sau mai putin ) decat a fost destinat , duce la performante in cel mai bun caz mediocre ... sau la esecuri . Pe vremea ( imemoriala ) cand am avut de lucru la echipamente cu tuburi , la o instalatie cu sute de exemplare ... blocuri , rame , dulapuri , sertare etc . , numai pentode de RF de mica putere erau 7 ( sapte ) tipuri . Asa a gandit - o fabricantul ... statie de radiolocatie ruseasca . Si acelea sortate , si permutate in pozitiile din schema cu acelasi tub , pana ieseau parametrii ... sensibillitate , zgomot , stabilitate , timpi de raspuns , etc . " Rasolul " era exclus , se preda la beneficiar intr - un proces indelung , cu verificari dublate de cei care urmau sa opereze statia ... fiecare la postul lui . Durata minima de functionare dupa revizie - reparatie capitala , minim 2 ani , 24 de ore din 24 . Statia nu se oprea ( total ) nici la defectiuni , se actiona punctual , unde se putea se foloseau blocuri de rezerva pe durata interventiei . In fine , alta gasca - n alta traista . Acasa , in linistea mesei de lucru , se poate incerca orice ( cine mai lucreaza , eventual cu tuburi ) . Pe forum am vazut mai putin de 10 radiouri ( demne de numele acesta ) construite de useri , nu stiu daca mai mult de 3 dintre ele cu tuburi . Cate ceva cu unul , maxim 2 tuburi ... au mai fost . Ma rog , asta este . E si un indicator al interesului pe care - l prezinta constructii de genul ... Cam atat , nu doresc sa mai intru in polemici lipsite de subiect si finalitate constructiva cu nimeni . Editat Septembrie 12, 2018 de gauss Link spre comentariu
VAX Postat Septembrie 12, 2018 Autor Partajează Postat Septembrie 12, 2018 (editat) La 12.09.2018 la 3:17, mila a spus: Nu, nu pe dvs. va intrebam ci pe colegul@VAX Voiam sa subliniez ca este greu de lucrat cu acest tub (EF184) in receptoare cu reactie.Are panta mare si e greu de stapanit. Extinde Nu se lucreaza greu cu tuburile electronice cu panta mare, insa trebuie sa fie adaptate circuitele (cuplajul - numarul de spire la bobina de reactie). Se ajusteaza si tensiunea pe grila ecran, care variaza (valoarea optima) de la un tub la altul. Conteaza mult dupa ce schema se realizeaza montajul si cum este construit (ecranarile, punctele de masa, etc). Editat Septembrie 12, 2018 de VAX Link spre comentariu
franzm Postat Septembrie 12, 2018 Partajează Postat Septembrie 12, 2018 (editat) La 11.09.2018 la 15:59, VAX a spus: Eu am simulat o varianta usor modificata, cu bobina de reactie separata, nu cu bobina principala cu priza pe ea. Aceasta configuratie ... Extinde ...nu mai este Polyakov ci Meißner, contemporan cu Armstrong. Editat Septembrie 12, 2018 de franzm Link spre comentariu
VAX Postat Septembrie 12, 2018 Autor Partajează Postat Septembrie 12, 2018 La 12.09.2018 la 8:08, franzm a spus: ...nu mai este Polyakov ci Meißner, contemporan cu Armstrong. Extinde Nu stiu cine a inventat circuitul respectiv (schema initiala, cu lampi sau cum o fi fost), insa Polyakov a proiectat (asa se zice) montajul cu un tranzistor, in varianta simpla care circula pe net. Sunt mici diferente intre cele doua variante (Meißner, respectiv Polyakov). Link spre comentariu
VAX Postat Octombrie 15, 2018 Autor Partajează Postat Octombrie 15, 2018 (editat) Le reamintesc celor care construiesc receptoare cu reactie sau preselectoare cu Q-multipier, ca frecventa de rezonanta a circuitului RLC depinde si de rezistenta de pierderi a circuitului rezonant. Explicatiile le gasiti pe Wikipedia. Cititi cu atentie, treceti prin calcule. R este rezistenta totala din circuitul RLC si este alcatuita din rezistenta de pierderi a bobinei plus rezistenta dinamica negativa introdusa de amplificatorul cu reactie pozitiva. Cand se creste gradul reactiei pozitive, se micsoreaza R si frecventa de rezonanta creste putin, chiar daca elementele reactive din circuit nu se modifica. Frecventa de rezonanta maxima este atinsa in pragul oscilatiei, cand R=0. unde Q este factorul de calitate al circuitului, dat in principal de pierderile din bobina, pentru ca pierderile prin condensator sunt mult mai mici. Daca se creste reactia si montajul intra in oscilatie (adica R<0), frecventa de rezonanta scade, pentru ca in formula R apare la puterea a doua si nu conteaza daca este pozitiva sau negativa. Atunci cand se receptioneaza emisiuni CW sau SSB modificarea reactiei duce la o usoara deplasare a frecventei de receptie. In situatiile reale modificarea frecventei se produce si ca urmare a variatiei reactantelor din circuit, atunci cand se regleaza reactia pozitiva. RLC circuit - Wikipedia.pdfPotrivire informație... Editat Octombrie 15, 2018 de VAX Link spre comentariu
Marele Savant Postat Octombrie 15, 2018 Partajează Postat Octombrie 15, 2018 Cred că cel mai bine ar convinge dacă ați posta și fotografii cu realizările dv, așa cum de altfel facem toți! Link spre comentariu
VAX Postat Octombrie 15, 2018 Autor Partajează Postat Octombrie 15, 2018 Nu intentionez sa-i conving pe cei care ma contreaza pe forum. Ei nu conteaza. Sunt alti pasionati de electronica, eventual din alte tari, interesati de ideile prezentate de mine. Link spre comentariu
yo9hrb Postat Octombrie 16, 2018 Partajează Postat Octombrie 16, 2018 La 15.10.2018 la 9:47, VAX a spus: Le reamintesc celor care construiesc receptoare cu reactie sau preselectoare cu Q-multipier, ca frecventa de rezonanta a circuitului RLC depinde si de rezistenta de pierderi a circuitului rezonant. Explicatiile le gasiti pe Wikipedia. Cititi cu atentie, treceti prin calcule. R este rezistenta totala din circuitul RLC si este alcatuita din rezistenta de pierderi a bobinei plus rezistenta dinamica negativa introdusa de amplificatorul cu reactie pozitiva. Cand se creste gradul reactiei pozitive, se micsoreaza R si frecventa de rezonanta creste putin, chiar daca elementele reactive din circuit nu se modifica. Frecventa de rezonanta maxima este atinsa in pragul oscilatiei, cand R=0. unde Q este factorul de calitate al circuitului, dat in principal de pierderile din bobina, pentru ca pierderile prin condensator sunt mult mai mici. Daca se creste reactia si montajul intra in oscilatie (adica R<0), frecventa de rezonanta scade, pentru ca in formula R apare la puterea a doua si nu conteaza daca este pozitiva sau negativa. Atunci cand se receptioneaza emisiuni CW sau SSB modificarea reactiei duce la o usoara deplasare a frecventei de receptie. In situatiile reale modificarea frecventei se produce si ca urmare a variatiei reactantelor din circuit, atunci cand se regleaza reactia pozitiva. RLC circuit - Wikipedia.pdfPotrivire informație... Extinde Cum masuram aceasta rezistenta? Amatoriceste, asa, adica fara a avea nevoie de un institut de cercetari. Link spre comentariu
VAX Postat Octombrie 17, 2018 Autor Partajează Postat Octombrie 17, 2018 Cu Q-metrul, care este relativ usor de construit. http://archive.siliconchip.com.au/cms/A_112075/article.html https://seekplan.info/q-meter-diagram/39354/q-meter-diagram-beautiful-rf-inductance-meter/ https://circuitglobe.com/q-meter.html http://www.angelfire.com/electronic/funwithtubes/Q_meter.html https://engineeringwrittennotes.blogspot.com/2016/07/q-factor-engineering-notes.html http://www.agder.net/la8ak/m1.htm http://pioneer.netserv.chula.ac.th/~tarporn/311/HandOut/LandCPPT.pdf https://nvlpubs.nist.gov/nistpubs/jres/68C/jresv68Cn4p243_A1b.pdf https://www.researchgate.net/figure/Schematic-diagram-of-the-Q-meter-operating-at-300-MHz-Q-1-Q-2-aee341Ae-D-1_fig1_225335861 http://www.heathkit-museum.com/test/hvmqm-1.shtml https://elektrotanya.com/heathkit_qm-1_q-meter_sm.pdf/download.html https://www.rsp-italy.it/Electronics/Kits/_contents/Heathkit/Kits/Heathkit QM-1 Q meter.pdf https://elektrotanya.com/tesla_bm560_q-meter_ru.pdf/download.html https://elektrotanya.com/ferisol_m5_q-meter_sch.pdf/download.html https://pdfs.semanticscholar.org/0f99/48ecfca7014459760ff5a89ab4c8953d869d.pdf https://http://hparchive.com/Boonton/BRC-The-Notebook-13.pdf/tesla_bm560_q-meter_ru.pdf/download.html Link spre comentariu
yo9hrb Postat Octombrie 17, 2018 Partajează Postat Octombrie 17, 2018 Si nu la fel de usor de etalonat... Link spre comentariu
yo2mhj Postat Octombrie 17, 2018 Partajează Postat Octombrie 17, 2018 La 17.10.2018 la 17:01, yo9hrb a spus: Si nu la fel de usor de etalonat... Extinde Si daca ar fi numai asta,Q-metrele profesionale folosesc caapacitori variabili speciali cu un Q foarte mare...noi,amaratii,nu avem acces la asa ceva...si daca am avea acces,cum am putea etalona...si verifica.Acum sunt metode mai rapide...si mai moderne,VNA,simulari soft...e.t.c....si apropo,receptorul cu reactie este sublim,dar lipseste cu desavarsire...a fost inlocuit de banala superheterodina,iar mai nou de SDR...care este extrem de facil,si chiar ar putea atrage,cred eu,mai mult pe tineri! 1 Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 18, 2018 Partajează Postat Octombrie 18, 2018 ... si chiar daca ar avea cineva posibilitatea sa masoare Q-ul fie si cu 6 zecimale exacte... la ce anume ar folosi? Ce sa facem daca am sti ca bobina pe care o avem pentru a fi utilizata intr-un receptor cu reactie dat are de exemplu un Q de 152... , ce s-ar schimba astfel fata de cazul in care nu am masura Q-ul ei? Daca i-am masurat Q-ul, trebuie sa o descantam, sa o trecem pe sub icoana, sau sa incingem letconul mai tare cand o lipim? Nu de alta, dar deja avem o contradictie aici, deoarece din zecile de pagini alergate pe tema receptorului cu reactie, nu am citit ca cineva sa fi facut vreodata ceva in acest sens, ci din contra... dom'le ce receptoare bune si ce selectivitati si sensibilitati bune au iesit DEJA din receptoarele acestea descrise pe 30 de pagini... fara a avea inductante masurate in privinta Q-ului. Link spre comentariu
gauss Postat Octombrie 18, 2018 Partajează Postat Octombrie 18, 2018 http://etc.unitbv.ro/~olteanu/tmtc_lab/TMTC-L3.pdf Unii zic cum ca Q depinde si de frecventa la care lucreaza inductanta . Atunci ? ... qui prodest ? Link spre comentariu
VAX Postat Octombrie 18, 2018 Autor Partajează Postat Octombrie 18, 2018 Vad ca "autoritatile" forumului iar bat apa in piua cu prostii, doar ca sa spamuiasca topicul. Domnilor, daca nu va intereseaza circuitele cu reactie pozitiva, atunci de ce nu va vedeti de treburi ? Domnul @yo9hrb a intrebat cum s-ar putea determina rezistenta de pierderi a bobinei si i-am sugerat care ar fi metoda clasica, cea cu Q-metrul. Eu masuram Q-ul cu wobblerul improvizat in scop didactic. Pe curba de rezonanta se determina frecventa centrala F si cele doua frecvente F1 (<F), respectiv F2 (>F) la care nivelul pe curba scade la 0,707 din maxim. De aici rezulta banda de trecere la 3 dB, ca fiind B=F2-F1, respectiv Q=F/B. Orice condensator variabil cu aer are Q-ul (mii) cu mult peste cel al bobinelor obisnuite (sute). Nu exista condensator variabil special pentru Q-metru, decat cel mult in privinta legii de variatie a capacitatii cu unghiul de rotatie a axului.. Asta ca sa nu va luati dupa prostiile debitate de unii sau de altii. Iar discutia a pornit de fapt de la teoria circuitelor RLC, in care se arata ca frecventa de rezonanta este influentata putin si de rezistenta de pierderi, adica de Q-ul circuitului, dat de Q-ul bobinei (elementul cu pierderile cele mai mari). Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum