Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Receptorul cu reactie "perfect" - discutie


VAX

Postări Recomandate

3 hours ago, miticamy said:

CITAT:     Oscilator ECO se poate construi si cu tranzistoare, cu o structura cascoda

 

Nemtii spun (cu rezerva traducerii G):   Din păcate, unele oscilatoare pe bază de tranzistor sunt eliberate ca oscilatoare ECO. Acest lucru este fundamental greșit (de asemenea, cu Wikipedia). Pentru un Oscilator ECO, este întotdeauna necesar un tub multi-rețea.

Crede si nu cerceta.

De tetrode MOSFET (BF960_1, BF998, etc) ati auzit ? Nu se pot construi cu ele oscilatoare Hartley cu iesirea de tip de tip ECO, din drena  ? Nu ati vazut astfel de scheme ? Dar o cascoda cu JFET si tranzistor bipolar la "etaj", sau chiar cu doua JFET-uri nu merge ca o pentoda (aceeasi caracteristica de iesire, etc) ? Cum puteti sa faceti asemenea afirmatie, cu atata convingere ? 

Link spre comentariu
On 9/2/2018 at 3:32 PM, gauss said:

Da ... de acolo e . Cartea am primit - o cadou , am reparat ceva minor unei persoane care se procopsise cu ea " din greseala " . Dupa cum am scris , am dezvoltat - o un pic , am mai umblat pe la valori etc . Cu toata categorisirea ca inferioara , eu am fost multumit . Daca se " auzea " ca SONY dubla conversie , restul " comentariilor " sant balast . Bobinele schimbatoare ( subgame ) , C.V. cu demultiplicare , si acordul fin usurau munca . Chiar si joasa , cu corector pasiv de ton (atenuare inalte ) , echipata cu DL 96 , suna bine . Tuburi se gaseau , Tesla si chiar vestice ... De multe ori magazinele de piese faceau soldari , chestii valoroase se vindeau cu 5 lei ... mai putin de o paine jumate' . D' aia mai populara ...

Sony si receptorul cu reactie lucrau cu acelasi tip de antena ? Adica telescopica, fir pe casa ? Conteaza mult ce prinde antena (cel mai bun amplificator RF). Eu am folosit multi-q-ul cu DL96, dupa schema data de dvs dar fara grupul RC (de detectie) din grila, cu o sarma de un metru in loc de antena.

Link spre comentariu

Nu . Sony l - am folosit cu antena lui telescopica . Schema cu tub la baterie , am completat - o cu un ARF aperiodic ... n - am mai avut carcase de bobine , si nici socluri octal de ceramica pentru culotul bobinelor schimbatoare ... eram pustan , le - am adunat cu greu . Daca aveam ce trebuie , as fi facut schema completa , aveam variabil cu 3 sectiuni , cu demultiplicare . Am adaugat si o " joasa " tot cu DL 96 , pentru difuzor ... desi mergea bine fara , la casti . Am avut casti bune , radio ... 2x2.200 ohmi , rusesti . Le am si acum , am gasit " bureti " de schimb pentru urechi . Doar bara de otel pentru fixare pe cap s - a mai slabit ... ca si mine . Am pus ARF - ul pentru ca am observat ca radia in antena , nu doream sa stie vecinii ce ascult . Antena , dupa cum am scris , 2 - 3 metri , intinsa prin casa . In final , am prins - o ( capatul liber ) de lustra , cu un crocodil de la multimetru , o strangeam dupa " auditii " . Se auzea bine , nu erau mizeriile radio de acum . Mi - aduc aminte de sunetul de " clopot " la pornire , probabil filamentele vibrau de la un intrerupator pe cutia de halva ... era model rusesc , tineam de cutie cand il manevram ... avea un sunet ca de pistol !

Editat de gauss
Link spre comentariu
18 hours ago, gauss said:

Am pus ARF - ul pentru ca am observat ca radia in antena , nu doream sa stie vecinii ce ascult .

Asa lucra multi-q-ul construit de mine cu DL96 (in anul 1974). Ii legam un fir de 1-2m la antena si ce prindea si amplifica prin regenerare era radiat in spatiu pe ceva distanta. Langa multi-q era un radio Albatros (buna scula, la vremea lui - mi-a placut) acordat pe un post din US. Cand porneam multi-q-ul ii crestea sensibilitatea de zece ori, fara exagerare. Se auzeau bine posturi unde inainte nu era nimic. Nu era legatura directa intre multi-q si antena telescopica a Albatrosului.

Link spre comentariu
On 9/2/2018 at 12:42 PM, Marele Savant said:

Maichia (regionalism oltenesc), cei care proiecteaza telefoane mobile, laptoape sau auto cu ECU au cea mai vaga idee de existenta receptoarelor cu reactie sau superreactie?

Aia lucreaza mecanic, dupa un retetar (carte de proiectare), cum lucreaza medicii (cu ochelari de cal) dupa protocoalele medicale. Nu se gandesc la nimic cand proiecteza. Cei mai multi nici nu sunt pasionati de electronica si au tocit-o in facultate ca sa aiba un serviciu bun. Fac ce li sa da in lucru si cand termina o intind in excursii sau unde le place lor. Cei mai multi ingineri asa sunt.

Editat de VAX
Link spre comentariu

Eu am pus din alt  motiv ... Dupa depasirea pragului de acrosaj , montajul simplu se transforma in oscilator , posibil ( si probabil ) prezent si pe scalele vecinilor . Asta am spus ca am constatat cu Sony alaturi , la auditiile comparative . Izolarea etajelor cu reactie de antena nu e inventia mea , e prezenta ( recomandarea ) in toate cartile serioase de radiotehnica . Are si alte efecte benefice ... cresterea stabilitatii , evitarea " tararii " frecventei montajului , si ceva aport la sensibilitate , montajul poate functiona cu grad de reactie mai scazut . Cu toate avantajele ... cresterea fidelitatii n - ar fi ultima . 

 

P.S . - montajul meu nu era multi - Q . Am folosit asa ceva ( multi - Q ) la montajul superheterodina , la primul etaj FI . Din lipsa de tub suplimentar FI , RV12P2000 nu se gaseau , nici acum si nici atunci . Socluri , mai grav ... Ma rog , ( poate ) n - am avut eu "" sursa " . Dupa ceva timp , am procurat mai multe bucati NOS , RDG - iste ... nu originale ! E drept , tot nemtesti ... Si am adaugat un etaj FI , apoi inca unul ( comutabil ) ... urmate de lupta cu RAA - ul .

Editat de gauss
Link spre comentariu
On 9/2/2018 at 9:59 PM, franzm said:

Interesant e ca, la un receptori cu tetrode MOS se poate aplica semnalul pe grila a doua iar reactia are loc într-un circuit oscilant conectat la grila întâi.

Dati schema, ca sa vedem exact la ce va referiti si discutam dupa ce analizam circuitul.

Link spre comentariu
1 minute ago, gauss said:

Eu am pus din alt  motiv ... Dupa depasirea pragului de acrosaj , montajul simplu se transforma in oscilator , posibil ( si probabil ) prezent si pe scalele vecinilor . Asta am spus ca am constatat cu Sony alaturi , la auditiile comparative . Izolarea etajelor cu reactie de antena nu e inventia mea , e prezenta ( recomandarea ) in toate cartile serioase de radiotehnica . Are si alte efecte benefice ... cresterea stabilitatii , evitarea " tararii " frecventei montajului , si ceva aport la sensibilitate , montajul poate functiona cu grad de reactie mai scazut . Cu toate avantajele ... cresterea fidelitatii n - ar fi ultima . 

 

P.S . - moontajul meu nu era multi - Q . Am folosit asa ceva la montajul superheterodina , la primul etaj FI . Din lipsa de tub suplimentar FI , RV12P2000 nu se gaseau , nici acum si nici atunci . Ma rog , n - am avut eu "" sursa " . Dupa ceva timp , am procurat mai multe bucati NOS , RDG - iste ... nu originale !

Ma mir ca ati procurat cu dificultate RV12P2000. Eu am luat doua bucati de la radioclub (anul 1974), zaceau in dulap nebagate in seama de careva. Nu le-am folosit. Sunt faimoase, dar ca performante sunt depasite de tuburi din generatie mai noua (chiar si de 6J1P). Au panta cam mica si implicit sunt zgomotoase. Pentoda EF184, care se gasea in orice magazin de piese radio-tv, era net mai buna.

Link spre comentariu

Pai eram pustan ... aveam scoala , si altele pe cap . Venituri ... ioc , am mai scris prin alte topicuri ... eram numai cu mama , muncitoare ... La radioclub , am fost privit cu suspiciune ... mai mult " interogat " . Si m - am lipsit , erau prea multi curiosi ( si ) retribuiti , si voluntari , acolo . Am ales tuburile respective fiindca am avut o revista germana , de unde m - am inspirat ... nu prea circulau scheme . Si eu nu eram ( sigur ) in " retea " .

Editat de gauss
Link spre comentariu

Am analizat si simulat cu Circuit Maker (adica SPICE) regeneratorul cu un tranzistor bipolar proiectat de Polyakov. 

 

attachment.php?attachmentid=61285&d=1282

image.jpg

Condensatorul C4, legat intre emitorul tranzistorului si masa, face ca circuitul sa functioneze in regim de superreactie (oscilatii RF autoblocate). Insa am vazut si schema de tipul asta fara condensatorul respectiv, adica de regenerator simplu. Nu am timp acum sa o caut pe net. 

Eu am simulat o varianta usor modificata, cu bobina de reactie separata, nu cu bobina principala cu priza pe ea. Aceasta configuratie permite variatia factorului de cuplaj (reactiei) in interval mai mare, prin apropierea sau indepartarea bobinelor. In plus condensatorul variabil se poate lega cu rotorul la masa montajului.

 

Polyakov.jpg.1df1bdc08bfa1f182009c57c586d62fb.jpg

Polyakov.zip

 

Rezistenta Rs nu este componenta de circuit ci este chiar rezistenta de pierderi a bobinei, introdusa in schema pentru simulare. Ar fi trebuit sa o estimez initial in functie de Q-ul presupus al bobinei (sa zicem intre 100 si 200), dar am sarit peste etapa asta si am pus valoarea "din burta". Ulterior am marit-o de zece ori. Puteti sa o modificati dumneavoastra la cat doriti, atunci cand simulati functionarea cu Circuit Maker.

Circuitul rezoneaza pe 3,73 MHz cu valorile de pe schema.

Precizez ca cele doua bobine se realizeaza clasic, pe un tub de plastic, nu pe tor de ferita. Asa reprezinta Circuit Maker bobinele cuplate, ca pe un transformator. Dar factorul de cuplaj se poate alege (la simulare) intr-un interval mare de variatie.

 

Polyakov_bobine.jpg.f61483b77a3e94e8b1ad07a12818a0de.jpg

 

Polyakov_simulare.thumb.jpg.0a7ccdc290ca971676be501a4c77bc89.jpg

 

Concluziile la care am ajuns:

1. Circuitul merge stabil chiar cu grad mare de reactie. Functionarea tranzistorului este liniarizata prin reactia negativa in curent introdusa de rezistenta din emitor.

2. Reactia se modifica in timpul exploatarii prin modificarea rezistentei din emitor. Se modifica astfel curentul Ic, transconductanta (Gm=Ic/Vt) si reactia negativa in curent (emitorul tranzistorului nu este legat direct la masa, ci prin rezistor). Dar trebuie sa se determine inductanta bobinei de reactie (la valoarea minima la care se intra in oscilatie) si factorul de cuplaj corect.

3. Montajul lucreaza cu Ucb=0V si poate sa intre in limitare la semnale mari (aspect negativ). 

4. Montajul este zgomotos din cauza rezistentei din emitor. Curentul de zgomot (termic) al rezistorului e89dbe3993c3a838e7ca0aff0f9645ba6a12c2d6 este injectat in emitorul tranzistorului si ajunge in proportirtie de peste 95% la circuitul LC din colector, unde tensiunea de zgomot generata este amplificata prin regenerare. Din acest punct de vedere este avantajos sa se lucreze cu rezistor de valoare mare (asa rezulta din formula) si implicit la curent prin tranzistor mai mic (sute de uA). Se recomanda tranzistor cu Ft cat mai mare (peste 500MHz), dar circuitul functioneaza la cativa MHz si cu tranzistoare de tip BC..., 2N2907, 2N3906, etc. 

Pe langa zgomotul termic, rezistorul din emitor genereaza si zgomot de de tip shot noise, daca nu este metalizat si are pelicula din granule de carbon.

5. Semnalul se introduce in circuit (legarea la LC) printr-un condensator cu capacitatea de valoare mica (pF...zeci de pF - in functie de frecventa), sau cu circuit cu impedanta mare la iesire, de tipul amplificatorului cu baza la masa sau de tip cascoda.

6. Semnalul regenerat se extrage cu un repetor de tensiune cu FET.

7. Circuitul se preteaza pentru etaje de FI sau dupa un amplificator RF. Merge foarte bine in scop didactic. Daca nu sunt pretentii foarte mari in privinta zgomotului de fond merge si la intrarea receptoarelor.

8. Circuitul se poate imbunatati. O prima modificare consta in ridicarea tensiunii pe baza tranzistorului, astfel incat sa nu mai fie Ucb=0V.

 

Polyakov_3.jpg.03bb1c30cdbab60df374c6e47d0e8927.jpg

Polyakov_3.zip

 

 

Polyakov_3_1.thumb.jpg.bd879e4bb006e689270f7aac0488e620.jpg

 

Daca tot se foloseste un JFET pentru extragerea semnalului de pe circuitul oscilant LC, atunci schema se poate modifica astfel:

 

Polyakov_5.thumb.jpg.45d31487677a509b690e9ae296416274.jpg

 

Polyakov_5.zip

T1 este transformator de banda larga, pe tor de ferita sau pe ferita binoculara. Raportul de transformare se determina experimental (evident cu numar mic de spire in secundar, chiar si cu una singura). 

 

Daca ceva nu este in regula in legatura cu ce am spus, va rog sa veniti cu precizari. Dar discutie serioasa, nu palavrageala.

 

 

1 hour ago, mila said:

chiar ai facut un etaj detector cu reactie cu EF184?

Am experimentat schema de tip Hartley cu multe tuburi, inclusiv cu EL84 (finala audio) si cu 6P15P (finala video). Lampile cu panta mare merg mai bine (zgomot mai mic).

Editat de VAX
Link spre comentariu
1 hour ago, mila said:

chiar ai facut un etaj detector cu reactie cu EF184?

Eu nu ... daca pe mine ma intrebati . Nu stiu de unde reiese ... Doar un multi - Q la primul FI cu RV12P2000 , dupa cum am scris . Dupa ce am facut rost de tuburi suplimentare , acelasi indicativ , l - am " desfiintat " , si am facut etaj normal , urmat de altele (2) la fel .

Editat de gauss
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări