franzm Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 Fara balivernele profesorilor am trai si azi pocnind din bici pe lânga boi. 2 Link spre comentariu
gauss Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 Totul e sa vrea si boii ... unii sant mai destepti ca " manatorii " . Ghinion ... sau dreptatea biologicului . Link spre comentariu
Vizitator Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 (editat) Hmm... O avea cineva rabdare sa urmareasca filmuletul asta pana la sfarsit ? Va garantez ca se merita cu varf si indesat. Editat August 25, 2018 de Vizitator Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 (editat) Reactia e mai buna! Reactia e perfecta! Pierdem timpul, ce matematica, transformari, Dirac si alte farfaslicuri academice? Editat August 25, 2018 de Ion_Bumbu Link spre comentariu
puriu Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 Rezon, @Marele Savant! Multi si-au prins urechile in bobinele cuplate. Eu mi le-am prins cel mai tare din lume. Ati mai auzit de o bobina cuplata care se transforma intr-un condensator? Jucandu-ma cu oscilatorul "Fara Nume" din schema de mai sus, m-am gandit corect. Curentul de emitor se distribuie in antifaza intre baza si colector si as putea trece curentul de colector printr-o bobina cuplata cu cea principala pentru a intari reactia. Reactia s-a intarit, dar circuitul s-a dezacordat grav, ca si cum capacitatea CV ar fi crescut cu zeci de pF. Cu cat cuplajul era mai strans, capacitatea "parazita" crestea si trebuia sa reduc CV. Pana la urma am scos CV si am ramas in circuit cu cele doua bobine, fara nici un condensator. Puteam sa fac acordul receptorului intr-o banda destul de larga modificand cuplajul dintre bobine. Cine nu crede, sa incerce. Link spre comentariu
Marele Savant Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 (editat) Din păcate eu mă oftic de ciuda. dar nu sunt în tara și nu pot să mă apuc de studiul reacțiilor. capitol neglijat la vremea lui de mine. Poate evoluția prea rapidă a făcut să nu fie cercetat suficient! Am inceput deja sa comand tot felul de chestii. dar nu cred că voi ajunge la nivel de componente. așa că doar chibițez de pe margine. Editat August 25, 2018 de Marele Savant 1 Link spre comentariu
gauss Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 Reactia nu e la fel in toate tarile ... 1 Link spre comentariu
Marele Savant Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 ideea simpla era ca nu ma mai apuc sa-mi cumpar de la zero mii de componente -nu stii de ce ai nevoie- scule, aparate de masura, generatoare, analizor de spectru, osciloscoape si stuff, doar pentru a construi si testa RR cu reactie. Deocamdata am luat numai citeva ''maruntisuri'' dar deja a inceput sa se aglomereze spatiul si trebuie sa vad cum ma extind in inca o camera! 1 Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 1 hour ago, RST said: De fenomenul asta m-am "lovit" si eu, anume de capacitatile mari intre spire care pot crea un circuit rezonant fara condensator auxiliar. Le numisem " bobine autorezonante ". Ok, termenul poate nu exista, fenomenul in schimb, da. De fenomenul acesta s`au lovit inaintasii nostri de prin 1900 toamna, nu degeaba au aparut bobinele pe galeti... Radioamatorii s`au trezit un pic mai tirziu cind le`a cam luat foc socul din anoda finalei desi sirma ducea de 10 ori curentul anodic... Sint metode de masurare a frecventei de rezonanta parazita sa unei astfel de bobine, unele mai simple, altele complexe si precise. Link spre comentariu
gauss Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 (editat) Socul de RF din anodul ( anodele ) liniarului e una dintre cele mai spinoase probleme . Asta , ca sa nu te auzi prin sursa in toata reteaua electrica a cartierului , sa mai sara arcul pe ici - colo , si alte realizari . Mai ales la finalul de banda larga ... Spire distantate cu pas variabil , sectiuni inseriate pentru frecventele joase , suport ceramic etc . In rest , bobine fagure sau cu pas " universal " , solutiile sant stabilite de mult , nu prea sant alternative " minune " de anul acesta ... Editat August 25, 2018 de gauss Link spre comentariu
VAX Postat August 25, 2018 Autor Partajează Postat August 25, 2018 2 hours ago, Marele Savant said: Din păcate eu mă oftic de ciuda. dar nu sunt în tara și nu pot să mă apuc de studiul reacțiilor. capitol neglijat la vremea lui de mine. Poate evoluția prea rapidă a făcut să nu fie cercetat suficient! Am inceput deja sa comand tot felul de chestii. dar nu cred că voi ajunge la nivel de componente. așa că doar chibițez de pe margine. Construiti un Q- multiplier simplu, pe care sa-l conectati la intrarea (antena) unui radioreceptor. Veti fi uimit de ce poate sa faca. Daca radioul este prea sensibil si semnalul de la Q-Multiplier il blocheaza, atunci reduceti cuplajul. Incercati si niste scheme date de rusi, daca nu aveti incredere in cele postate de mine: http://zpostbox.ru/a_shortwave_receiver_with_automatic_regeneration_control.html http://zpostbox.ru/universal_detector.html http://zpostbox.ru/a_simple_regenerative_shortwave_receiver.html http://zpostbox.ru/super_regenerator.html Link spre comentariu
Marele Savant Postat August 25, 2018 Partajează Postat August 25, 2018 asa cum am spus, nu ma apuc sa umplu si pe aici casa cu tot felul. multi Q am folosit si i-am observat utilitatea, la trx cu defazaj din almanahul tehnium din 87, care a functionat peste asteptari de bine, chiar si emisia! de la distanta nu erau sesizabile probleme cu suprimarea purtatoarei sau a lateralei nedorite. Link spre comentariu
puriu Postat August 26, 2018 Partajează Postat August 26, 2018 Schemele rusilor sunt intotdeauna interesante, se pot incerca cu incredere. Un receptor cu reactie este mai usor de reprodus in serie, are piese putine. E mult mai greu de pus la punct in stadiul de unicat sau de prototip. La o amplificare uriasa pe o singura frecventa si intr-un singur etaj, orice nu apare pe shema conteaza. P.S. Cu "bobina minune" nu m-am lasat pacalit de capacitati proprii. Am lucrat curat: bobine cu un singur strat, carcase culisante, bara de ferita de 20 cm, distanta dintre bobine reglabila intre 1 si 7 cm. Cu aceleasi bobine, la un oscilator "cinstit" nu se intampla nimic misterios. Apare un fenomen necunoscut la suprapunerea a doua forme de reactie principial diferite. Daca bobina de reactie "normala" se leaga cu faza gresita, capacitatea echivalenta a condensatorului scade in loc sa creasca. Nu mult. deoarece oscilatia se opreste la un cuplaj mai strans. Link spre comentariu
puriu Postat August 28, 2018 Partajează Postat August 28, 2018 Reactia produsa de rezistenta negativa a intrarii poate fi eliminata prin inserierea cu baza a unei rezistente pozitive, peste un kiloohm in MF. Astfel, orice repetor cu tranzistor bipolar devine stabil si se poate folosi reactia cu bobina cuplata. Solutia este buna si aplicabila intr-un domeniu mai larg de frecvente, dar necesita o bobina in plus. Am gasit o asemenea varianta cu etajul Multi-Q cu Darlington si bobina de reactie. Trebuie s-o desenez frumos si s-o postez. Cine s-a jucat cu un receptor cu reactie simplu in unde medii a observat ca un post local puternic se aude pe sute de kHz in jurul purtatoarei. Este pacatul acordului cu un singur circuit LC. Solutia este adaugarea unui "filtru dop" undeva intre antena si detector. Este un circuit LC serie sau paralel, dupa caz, cu Q mare si acordat definitiv pe frecventa semnalului foarte puternic. Pentru benzile de unde scurte trebuie ca "filtrul dop" sa fie acordat cu un CV pe orice frecventa. Si unele superheterodine cu tuburi aveau asemenea filtru la intrare, reglat pe FI. Link spre comentariu
puriu Postat August 29, 2018 Partajează Postat August 29, 2018 S-a rezolvat, am desenat schema de mai jos: Bobinele se pun una langa alta pe o bara de ferita lunga. Bobina L are intre 0,25 mH pentru MF si 250 mH pentru VLF pana la 15 kHz. Numarul de spire si sensul bobinei Lr trebuie sa permita oscilatia in toata banda la curentul maxim al Multi-Q. Tranzistoarele sunt pentru AF cu zgomot mic la curent mic. Toate tranzistoarele pot fi NPN daca masa RF se leaga la plus. Valorile componentelor cu steluta se pot optimiza pentru banda receptionata. Receptorul este mai bun decat cel cu o singura bobina. Pentru semnalele telegrafice (sub 150 kHz) primul etaj trebuie sa oscileze cu o amplitudine optima, iar detectia in al doilea etaj este sincrona. Aceasta permite o sensibilitate limitata doar de zgomotul atmosferic si de semnalele parazite, chiar daca toata amplificarea in tensiune a RF are loc doar in circuitul de intrare. Pentru semnalele AM, receptorul cu reactie permite uneori functionarea in regim de homodina (FLL). Trebuie intrunita o combinatie fericita a amplitudinii semnalului in antena, a nivelului reactiei si a acordului foarte precis. In acest caz oscilatorul se sincronizeaza pe frecventa semnalului, iar detectia devine liniara si foarte eficienta. Practic, se alege un post AM fara fading, nici prea slab si nici prea puternic (se poate roti antena). Se creste reactia pana incepe oscilatia. Se aduce acordul la "Zero Beat". Se regleaza fin reactia si acordul pana cand postul se aude tare si foarte clar. Homodinele adevarate sunt mai complicate decat superheterodinele, dar rezultatul este cam acelasi. Cu noroc si indemanare se pot asculta posturi AM la o calitate foarte buna a auditiei si la un receptor cu reactie. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum