gauss Postat August 10, 2018 Partajează Postat August 10, 2018 (editat) D' aia alea nashpa ( conform topicului ) costa mii de euro ... si sant peste tot , incepand cu " 38 " - ul din colt . Daca luam Sangean - ul ( cu pas de 1KHz si telescopica ) ca termen de referinta ... discutia este moarta , ingropata si cu toate cele facute " de zece ani " . Urmeaza exhumarea , pentru urmatorul de top . Concluzia mea : lumea radiocomunicatiilor se imparte in prostii de meserie , si desteptii de pe elf . Tabere ireductibile si ireconciliabile . Ce e bine ... e ca nu interfereaza . Fiecare si le stie pe ale lui . Cam atat ... ma duc la datorie , asa e vineri seara . Apare cate o urgenta ... chiar si in concediu ! Editat August 10, 2018 de gauss Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat August 10, 2018 Partajează Postat August 10, 2018 Varicapul este prost la intermodulatii...deci schema general covrig e de baza! General coverage= general covrig in termenul amicilor mei. Link spre comentariu
hpavictor Postat August 10, 2018 Partajează Postat August 10, 2018 Pai treaba in prezent e rezolvata spectaculos , semnalul direct din antena intra in DSP si gata . DSP la care nu se putea visa in anii 70 ! http://docdro.id/sGYeN1D Link spre comentariu
VAX Postat August 10, 2018 Autor Partajează Postat August 10, 2018 Domnilor, va rog sa discutati concret despre reactii, cu schema in fata si explicat ce au deosebit. Lasati povestile frumoase cu supersculele facute de diversi capitalisti care vor sa-si maximizeze profitul si nu aplica solutiile tehnice cele mai potrivite. Este la fel cum se cultiva acum rosiile, sa fie tari (lemn) si patratoase, sa reziste mult timp in ladite, sa aiba speculantii pierderi minime. Gustul nu conteaza, nu se pune. Daca nu va intereseaza acest subiect, atunci comentati acolo unde va place. Nu poluati topicul. Link spre comentariu
gauss Postat August 11, 2018 Partajează Postat August 11, 2018 (editat) Vad ca au aparut indemnuri despre ce , cum si cat sa postam . Pai , cam sant justificate . Personal , neavand ce sa spun ( dupa indreptar ) , am sa ma abtin . Poate sant apreciate monologurile . Cred ca un blog ( inclus ) , sub forma de topic , e mai profitabil . Si pentru forum . Si pentru istoria electronicii ... ca aia ramane , vad ca nu da nimeni in branci sa " experimenteze " . Sau sa ne arate " fizic " , cu piese si cositor , ce si cum ... sa ne luminam . Extemporalele n - au efect , clasa nu raspunde . Nu ( prea ) se intampla ... , de ce oare ? Asta ar fi o intrebare ... cel putin pentru mine . Las altora sa gaseasca raspunsul , sant mai competenti . Cam atat ... spor in continuare . Editat August 11, 2018 de gauss Link spre comentariu
VAX Postat August 11, 2018 Autor Partajează Postat August 11, 2018 (editat) Eu am postat aceste scheme, originale, sa le gaseasca cu Google cei interesati, din toata lumea. Cine comenteaza fara sa fi construit circuite Q-Multiplier si fara sa se fi gandit la cauzele instabilitatii la functionarea cu grad mare de reactie, il rog ca inainte de a spune ceva sa experimenteze cat mai multe scheme de multi-Q. Am sa mai postez una sau doua scheme si ma opresc. Sper sa gasesc solutia corecta si pentru un detector cu superreactie (ceva nu foarte complicat si care sa asigure un Q mai mare decat schemele clasice, bun pentru detectia NBFM pe flancuri.). Editat August 11, 2018 de VAX Link spre comentariu
puriu Postat August 13, 2018 Partajează Postat August 13, 2018 Exista radioamatori de toate "culorile". Un HAM pasionat de trafic DX are nevoie de aparatura performanta si comoda. Va cauta ceva de varf, indiferent ce contine. Exista comunitati de radioamatori pasionati de receptoare fara componente active (Crystal Radio), sau cu o singura componenta activa (1AD Radio), cu publicatii si concursuri. Altii studiaza antene, frecvente extreme, circuite neconventionale, etc. Toti sunt radioamatori respectabili ce cauta performanta in domeniul lor preferat si trebuie sa le respectam "nebunia". Cred ca este bine ca receptoarele simple si in prezent depasite (reactia, superreactia, sincrodina, homodina, etc.) sa nu fie uitate, ci studiate, eventual perfectionate si folosite unde se poate. Nici bicicleta n-a fost detronata de automobil. 1 Link spre comentariu
gauss Postat August 13, 2018 Partajează Postat August 13, 2018 Radioamatorismul , in acceptiunea consacrata , comuna , zilnica ... are o definitie si niste reguli , organisme de conducere . In unele tari , acestea sant guvernamentale , iar activitatea e considerata sport . Ma rog , se poate discuta . Exista regulament , reglementari , organisme de control . Activitatea e limitata in portiuni ale spectrului de frecvente radio , cu moduri de lucru , proceduri si puteri bine definite . Fara echivoc . Participantii sant individualizati ( indicativ unic ) , sustin examene pentru autorizare si promovare . Nu e bine sa amestecam radioamatorismul cu lumea pasionatilor de constructii radio , care are o paleta mult mai larga . Si unii radioamatori construiesc diferite montaje , cu legatura sau nu cu activitatea de comunicatii radio . Unii sant (mai intai ) profesionisti in domeniu , altii nu au habar . Ma rog , in litera si spiritul regulamentului , ar trebui sa aiba notiuni de ordin general . Asadar , una - i una , alta - i alta . Au amandoua locul lor . Intr - adevar , bicicleta n - a fost detronata de automobil . Dar nici invers . N - am vazut biciclete la cursele de masini , nici autoturisme cu pedale . Doar niste jucarii . Asta ar trebui retinut , pe - aici se incearca acreditarea ideii ca ar fi acelasi lucru . In fine , am scris prea mult . Dar cred ca " miezul " va fi perceput . Sant doar pareri personale , nu incerc sa le impun nimanui . 1 Link spre comentariu
VAX Postat August 13, 2018 Autor Partajează Postat August 13, 2018 Discutati domnilor legat strict de schemele prezentate, inginereste, si lasati deoparte comentariile in plus. Veniti cu idei noi, daca aveti, Povestiti-ne cum v-au mers receptoarele cu reactie, daca ati construit vreodata. Consider ca radioreceptoarele cu reactie si circuitele Q-multiplier tin de radioamatorism, in primul rand. In SSB/CW sunt cam la fel ca receptoarele cu conversie directa, in privinta receptiei. Daca li se acorda (inca) atentie sincrodinelor, nu vad de ce receptoarele cu reactie ar fi socotite de categorie inferioara. Link spre comentariu
gauss Postat August 13, 2018 Partajează Postat August 13, 2018 (editat) Eu am comentat postarea de mai sus . In viziunea mea , avea ceva inxactitati . Daca e contra regulamentului ... exista butonul " report " . Vad ca iar se afiseaza orarul . Pe moment , nu e blog . Ma rog , asa cred ... P .S . - eu am construit superhet cu tuburi , dubla schimbare de frecventa ... cu mainile mele . Acum 50 de ani . Oi fi facut inainte si dupa , si sincrodine , si superreactii , si alte cele . Ce sa comentez la montajele prezentate ? O spune titlul topicului - receptorul cu reactie " perfect " . Multumit(i ) ? Editat August 13, 2018 de gauss Link spre comentariu
VAX Postat August 13, 2018 Autor Partajează Postat August 13, 2018 Nu stiu la ce va referiti, dar lumea vorbeste mult pe laga subiectul pus in discutie. Sa comentam schemele, sa perfectionam acest tip de circuite. Detectoare regeneratoare (superreactie) se folosesc mult in fizica experimentala (la unele spectrometre RMN si NQR), pentru ca asigura sensibilitate la nivelul zgomotului de fond din circuite. Au utilitate, inca. Nici circuitele Q-Multiplier nu tin de trecut, au aplicatii si in prezent. Link spre comentariu
gauss Postat August 13, 2018 Partajează Postat August 13, 2018 (editat) Pai ... spor ! Am mai adresat urarea . IN primul post de pe aceasta pagina . Nu am cu ce contribui ... ma depasesc notiunile , si nu ma pricep . Am altele de studiat , mai apropiate de painea familiei si mancarea pentru motan . Adica sa le potenteze ... Altii ( probabil ) tac din alte motive . Or fi la fel de depasiti ... mai degraba neinteresati , nu stiu ... Sau nu ? ... Editat August 13, 2018 de gauss 1 Link spre comentariu
puriu Postat August 22, 2018 Partajează Postat August 22, 2018 Titlul topicului este OK cu exceptia cuvantului "perfect" care putea sa lipseasca. Vorbim despre un receptor istoric, practic eliminat din traficul radioamatorilor in unde scurte. Am constatat ca receptorul cu reactie mai poate fi folosit cu succes la receptia benzii telegrafice din LF (30 - 150 kHz). Aici sensibilitatea sa depaseste zgomotul atmosferic mare, iar banda foarte ingusta reprezinta un avantaj. Am si realizat receptoare cu reactie pentru aceasta banda, chiar si pentru frecvente mai mici, dar apropierea de AF este un obstacol. Pentru cine vrea sa cunoasca pe viu posibilitatile si pacatele receptorului cu reactie, dau mai jos o schema reala si neconventionala adaptata pentru banda 150 kHz - 2 MHz (doar pentru aceasta banda). Este ceva usor de construit de cineva care a demolat un receptor vechi si a recuperat bara de ferita si bobinele. Primul etaj este un Multi-Q/oscilator cu reactia comandata de potentiometrul de 10k. Al doilea etaj este detector si preamplificator AF. Principiul de functionare al receptorului este complicat, cine doreste poate sa-l afle. Simplificand, primul tranzistor poate fi privit ca o rezistenta negativa comandata in curent, iar al doilea ca un banal detector cu tranzistor. De fapt, la detectie contribuie ambele tranzistoare. Aparent, ambele tranzistoare lucreaza in regim liniar. Tensiunile Uce nu variaza in prezenta semnalului sau a oscilatiei normale. Curentul primului tranzistor este extrem de mic, tipic un microamper, si trebuie sa acopere pierderile in bobina L. Bobina trebuie sa aiba un factor de calitate in gol suficient pentru a oscila. Bobinele de antena ale receptoarelor comerciale sunt bune. Daca Q este exagerat de mare, bobina poate fi suntata cu o rezistenta. Reglajele acordului si a reactiei trebuie sa fie fine si precise. Link spre comentariu
VAX Postat August 22, 2018 Autor Partajează Postat August 22, 2018 Nu-mi este clar care este bucla de reactie pozitiva. Sa fie ca la oscilatorul Colpitts, una din capacitati fiind cea a jonctiunii baza emitor ? Link spre comentariu
puriu Postat August 23, 2018 Partajează Postat August 23, 2018 Buna intrebare. Consider ca cine se intreaba, are si capacitatea de a studia si a gasi raspunsul. Cine nu, nu. Receptorul cu reactie mai are doua calitati. Prima, frecventa unui semnal este usor de masurat. Se pune oscilatorul pe "zero Beat" si i se masoara cu ceva frecventa. A doua, semnalele receptionate sunt reale, nu intermodulatii. Mai demult am prins un post romanesc puternic pe 3,16 MHz cu un receptor cu reactie. Era armonica a treia a postului local de pe 1053 kHz. Le-am spus oamenilor ca noul lor emitator "scuipa" armonici si n-au vrut sa creada. Semnalul exista si in prezent. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum