Receptorul cu reactie "perfect" - discutie

[hpavictor]

Detector cu impedanta infinita http://members.iinet.net.au/~cool386/4valvetrf/4vtrf.html

Dupa ce am studiat acest link , sper ca am inteles la ce v-ati referit in ansamblu .

Ca urmare , cred ca o varianta OK de schema a unui receptor cu reactie ce foloseste un etaj detector cu impedanta infinita si etaj MultiQ separat ar putea fi urmatoarea ( e derivata dintr-un circuit MultiQ postat anterior de Dvoastra ) :

 

 

Cu siguranta valorile componentelor etajului detector pot fi optimizate ...

 

 

 

[VAX]

La pentoda cu rol de detector (6F1P) trebuie sa puneti condensator de decuplare in catod (macar de 1 nF). Rezistorul inseriat cu socul RF din anod nu-si au rostul, daca nu luati semnal RF din anod. Daca folositi pentoda respectiva doar ca detector, atunci grila G2 se leaga la anod (functionare ca trioda) si se decupleaza cu un condensator (minim 10 nF). Cred ca si potentiometrul R2 este in plus si se poate inlocui cu un rezistor cu valoarea determinata experimental, pentru detectie optima.

Pentoda 6J9P este legata ca trioda si are panta mare si zgomot mic. De poate inlocui cu o trioda, sau chiar cu doua legate in paralel (pentru panta mai mare).

Practic puteti realiza montajul numai cu triode, daca nu extrageti semnal RF din multi -Q. Este bine sa folositi montajul si ca multi-Q pentru alte receptoare (se leaga intre antena si intrarea receptorului). In acest caz trebuie sa introduceti un atenuator (potentiometru) dupa multi-Q, sa nu blocati intrarea receptorului cu semnal prea mare.

Editat Aprilie 3, 2017 de VAX

[VAX]

Va prezint circuitul regenerator pe care l-am proiectat eu.

 

Punctul de plecare il constituie faptul ca la elementele amplificatoare cunoscute (tuburi electronice, tranzistoare), transconductanta gm (de care depinde amplificarea) creste cand creste curentul prin dispozitiv. Din acest motiv amplificatoarele cu reactie pozitiva sunt instabile la grad mare de reactie (imediat sub pragul de intrare in oscilatie) si functioneaza cu histerezis. Daca pe bucla de reactie sunt elemente care au constante de timp (cum ar fi grupul RC de detectie de la detectoarele clasice cu reactie), atunci apar fluieraturi (oscilatii pe frecventa joasa), determinate de functionarea cu histerezis.

La tranzistorul bipolar transconductanta (gm) este proportionala cu curentul prin tranzistor.

La tranzistoarele cu efect de camp transconductanta este proportionala cu radical din Id (curentul de drena).

 

 

 

 

 

Din fericire exista un tip de circuit, clasic, la care transconductanta este maxima in absenta semnalului si scade cand creste semnalul. Cu un astfel de circuit trebuie sa se construiasca amplificatorul regenerator ca sa nu "se ambaleze" in aprierea pragului de intrare in oscilatie.

Incercari de realizare a regeneratoarelor cu reactie folosind etaje diferentiale s-au facut, sunt si scheme date pe net, dar cei care le-au proiectat n-au sesizat esenta fenomenului, cauza instabilitatii amplificatoarelor cu reactie pozitiva si au utilizat impropriu (eronat) etajul diferential. In primul rand trebuie ca circuitul de limitare (cu caracteristica cazatoate A=f(Usemnal) ). sa fie perfect simetric, din toate punctele de vedere, transistoare imperecheate si cuplate termic, comanda sa se faca tot simetric (trafo defazor), iar la iesire sa existe transformator cu priza mediana pe bobina primara. Numai asa amplificarea este maxina la semnal zero si scade la cresterea semnalului. Orice dezechilibru produce o usoara crestere a transconductantei la cresterea semnalului, urmata de descrestere la semnal mai mare. Altfel spus, montajul diferential nu elimina total histezisul din functionarea amplificatorului cu reactie pozitiva, daca circuitul nu este perfect simetric.

Se poate utiliza la fel de bine si etaj diferential cu tranzistoare bipolare.

Sursa de curent constant din emitoarele TB sau sursele JFET-urilor din perechea diferentiala trebuie sa fie realizata cu tranzistor cu capacitatea colector-baza cat mai mica, sub 1pF. Multe tranzistoare de RF satisfac aceasta conditie. Din potentiometrul P se regleaza curentul prin etajul diferential si implicit transconductanta Gm, adica reactia pe bucla. Trebuie ca bobina de la intrare (2,3), cea care determina frecventa de rezonanta, sa fie cuplata la iesire (drena tranzistorului 2N5460) prin bobina (1,2) cu numar mic de spire (minimul la care se poate intretine oscilatia). Astfel tensiunea de RF in drena tranzistorului 2N5460 este mica, mai mica decat pe circuitul oscilant, si tranzistorul respectiv lucreaza perfect liniar. Daca va uitati cu atentie, veti observa ca etajul diferential (Q2,Q3), impreuna cu Q5 alcatuiesc o cascoda pliata, cu banda larga de frecventa si impedanta foarte mare la iesire.

Un astfel de amplificator cu reactie pozitiva functioneaza mult mai stabil decat cele clasice si este indicat pentru Q-Multiplier de caliate. Are si un dezavantaj (nu ma refer la faptul ca e mai complicat), factorul de zgomot ceva mai mare, din cauza numarului mare de elemente active. Dar zgomotul nu creste mult, daca transferul intre etaje este maxim (pierderi minime de semnal) si la intoarcere (circuitul LC) transferul pe bucla se reduce la minimul necesar;

Editat August 4, 2017 de VAX

[hpavictor]

Interesant ...

[VAX]

Intrucat simulatorul pe care il utilizez eu, Circuit Maker, da erori la simularea schemelor care contin transformatoare, mai ales la scheme cu reactie pozitiva, va prezint si o schema mai simpla, fara tranformatoare, care se simuleaza fara probleme.

Etajul diferential este asimetric, dar merge bine.

Se poate construi un regeneraror de acelasi tip cu etaj diferential cu tranzistoare bipolare.

Atasez si fisierele nesesare pentru simulare cu Circuit Maker, pentru cine este interesat.

Multi_Q_JFET_Lite_v1.zip

Multi_Q_TB_Lite_v1.zip

Reactia se regleaza din R6. Asa cum este setat de mine, circuitul este in pragul de intrare in oscilatie. Micsorand R6 creste curentul prin etajul diferential si creste amplificarea, se intra in regim de oscilator. Se poate modifica reactia si din L12 sau din coeficientul de cuplaj dintre L12 si L34. Normal cuplajul trebuie sa fie cat mai bun (mare) si reactia se micsoreaza (sau creste) modificand L12. La montajul real, daca nu se poate micsora prea mult inductanta bobinei L12, atunci se modifica (scade) coeficientul de cuplaj cu L34 prin indepartarea celor doua bobine. Pe schema bobinele L12 si L34 apar ca fiind pe miez magnetic comun (trafo). In realitate sunt bobine fara miez, coaxiale. Amortizarea circuitului oscilant (cu L34 si Cv) este atat de redusa, incat este nevoie de foarte putina reactie pentru ca circuitul sa oscileze.

La montajul cu etaj diferential cu tranzistoare bipolare amplificarea este mai mare (transconductanta tranzistoarelor bipolare este cam de 40 ori mai mare decat la JFET-uri, la acelasi curent - daca am retinut bine). Din aceasta cauza curentul prin tranzistoarele bipolare este mai mic, de sute sau chiar zeci de uA. La circuitul cu JFET-uri este de mA.

Montajele respective se pot folosi si pentru oscilatoare LC cu frecventa foarte stabila (independenta de amplificator, ci numai de L si C). Se mai poate folosi la realizarea de oscilatoare cu nivel mic al oscilatiei (zeci, sute de mV). Sunt foarte sensibile la reglare, deci atentie cum lucrati cu ele.

[gsabac]

@VAX, o schemă deosebită, de calitate, de cel putin 5 stele pentru descriere, relaţii matematice şi principii de funcţionare a componentelor.

Sunt foarte încîntat de prezentare şi de faptul că aveţi contribuţii proprii nu numai punerea de poze, link-uri sau videoclipuri pentru cunoscători.

 

Ar fi indicat să ne spuneţi care este intrarea, presupun că LC şi rezistenţele Rs sau Rs1 sunt puse deoarece altfel simulatorul dă eroare

sau pentru factorul initial de calitate.

Intrarea poate avea cuplaj inductiv, să capteze direct semnalul cu bobina ca antenă sau priză pe bobina pentru antenă sau amplificator de RF.

Dacă cu intrarea este clar oarece, care ar putea fi ieşirea din acest modul cu reacţie pozitivă controlată, ce tip de semnal este,

de RF, de joasă şi cum se procedează ca sa nu influenţeze calitaţile amplificatorului minune.

Bănuiesc că poate face şi demodulare, pentru ce tip de modulatie se poate folosi şi care ar fi schema de ieşire?

 

@gsabac

[VAX]

Este data doar schema de regenerator stabil. Pentru clarificare am sa completez schema cu circuitul de la intrare si cu ce urmeaza dupa regenerator. Semnalul se extrage din sursa primului tranzistor, din punct cu impedanta scazuta. De preferat prin separator (repetor pe emitor sau pe sursa). Merge ca Q-multiplier, pentru detectie trebuie circuit separat cu dioda punctiforma. Nu este detector cu reactie clasic. Este optimizat pentru functionare stabila cu grad mare de reactie. Schema este stufoasa, nu seamana cu cele clasice. Am vrut sa fac un studiu asupra cauzelor pentru care regeneratoarele (Q-multiplier sau detector cu reactie) functioneaza cu histerezis si fluieraturi. Inital am utilizat un circuit de tipul asta la o lucrare de laborator cu studentii, la care se determina capacitatea de bariera a unei jonctiuni p-n (dioda varicap). Dioda era introdusa intr-un oscilator LC. Prin masurarea frecventei de oscilatie la diverse tensiuni de polarizare se trasa graficul C=f(u). Dar trebuia sa mentin oscilatiile la nivel mic, de cel mult zeci de milivolti, ca sa nu am erori de la dependenta neliniara a capacitatii in functie de tensiunea aplicata. Am folosit un oscilator clasic, Hartley putin modificat, cu limitator cu diode punctiforme legate antiparalel. Nu functiona satisfacator, era un chin sa-l fac sa oscileze la nivel mic. Initial se comporta frumos, dar daca maream nivelul reactiei, brusc sarea la oscilatii de nivelul voltilor si limitarea se producea prin intrarea tranzistorului in saturatie sau blocare.

Evident intrarea este la LC, iar Rs este pusa ca sa lucreze corect simulatorul. Probabil ca simulatoarele mai noi (profesionale) stiu ca bobinele nu sunt ideale si li se poate specifica Q-ul. Dar ma multumesc cu Circuit Maker, pentru ca am invatat sa-l folosesc (cat de cat - cam dupa ureche) si pentru ca este FREE. Am kituri de Microcap, B2Spice, HSpice, etc. luate cu torrent sau eMule, dar n-am stat sa le invat. Nu-mi place la ele ca nu sunt intuitive ca Circuit Maker si chiar modul in care deseneaza schemele (grafica, simbolurile) este ciudat. Am sa-mi fac timp sa lucrez cu ele, sa vad ce lipsuri au si cat de bune sunt.

[hpavictor]

Mulțumesc pentru studiu , cumva am material suficient .

Dar , deja am prea multe nelămuriri legate de principiul " echivalent " de funcționare , deoarece eu sunt cumva partizanul lămpilor , unde nu exista echivalentul PNP sau al FET- urilor cu canal P .

Sper că înțelegeți că mă refer doar la un anume segment de useri , probabil foarte tradiționiști în ceea ce privește modul de funcționare !

[VAX]

Principiul expus se poate aplica si la circuitele cu lampi (etaj diferential cu dubla trioda). Lampile sunt
"JFET-uri" care consuma mult curent si fac caldura si lumina, au farmecul lor. Faptul ca nu exista lampi "complementare" nu este un impediment in realizarea unui Q-multiplier de tipul asta. Dar acum lampile costa mult. Tranzistoarele BF245 (sau BF256) erau in urma cu cativa ani la pretul de 0,25 lei, la unele magazine. Am cumparat de la tme.eu fix 1000 bucati de BF256B, dar nu gasesc punga cu ele (trebuie sa fie undeva in casa, printre miile de "gunoie" stranse). Si 2N5460 am cumparat la kilogram, cand se gaseau la pret mic. Am vanat ieftinituri valoroase (de ex. 2SK170, BF-uri cand se vindeau la pret de pomana - de ex 400 bucati de BF479 de la Mivarom, etc). Am si multe KP103 (perechi), luate de la basarabeni (ucraineni) in anii '90. Sunt maniac in privinta asta. Cand eram copil si imi doream sa invat electronica nu aveam piese. Tata nu m-a sprijinit in privinta asta, nici pistol de lipit nu mi-a cumparat. De multimetru nici nu se punea problema. Am ajuns "avar" la batranete, in privinta pieselor, din cauza lipsurilor din perioada gimnaziului si liceului. N-am avut norocul sa lucrez in industrie, cu dulapurile pline cu componente ("gunoaie" de la IPRS), ca m-as fi "dotat" serios (n-as fi rezistat tentatiei). Tot ce am a fost cumparat sau primit cadou de la cunostinte.

 

Nu am editor (simulator) de scheme pentru circuite cu lampi, ca v-as da o schema buna, nu foarte complicata (cu 3-4 triode).

[gica70]

Cunosc acest sentiment; am avut norocul sa cunosc pe cineva cu "pile" mai sus si care a facut rost de cutii intregi (cutii mari de ambalaje) de la IPRS, asa numite rebuturi (condensatoare functionale cu 4 craci, rezistente cu marcaj prost, tranzistoare tip BC nemarcate dar functionale, placi cablaje de TV si multe altele); atunci am construit primele radiotelefoane (fara cuart si..autorizatie) si chiar am reusit impreuna cu prietenii (eram o gasca de 4) sa compunem un TV functional! Toate acestea erau intr-un cadru al unei scoli postliceale de depanatori radio TV (Liceul de constructii).

P.S. Eu eram elev si nu frecventam acele cursuri, eram un fel de asistenti ai conducatorului de lucrari! Mi-amintesc cu ce placere imi bagam mainile in acele cutii si rascoleam piesele! Chiar si mirosul il simt acum!

Editat August 6, 2017 de gica70

[VAX]

@gica70

"Mi-amintesc cu ce placere imi bagam mainile in acele cutii si rascoleam piesele! Chiar si mirosul il simt acum!"

 

Si eu eram la fel. Cumparam piese (putine, nu aveam bani), la pret "subventionat", de la un domn profesor care lucra la o scoala generala. Imi mai dadea si moca. Imi amintesc si acum mirosul specic al copiilor, de la respiratia lor, pe care il simteam pe coridoarele scolii. Trec cu mare placere pe langa scoala respectiva.

 

 

 

Va prezint schema regeneratorului completata cu circuitul prin care se injecteaza semnalul, un amplificator cu tranzistor bipolar in conexiune cu baza la masa. Semnalul se extrage din sursa tranzistorului JFET, nu cred ca e cazul sa incarc schema cu un etaj separator, un simplu repetor pe emitor, cu baza legata direct la sursa JFET-ului si rezistor in emitor (Ic=1-2mA). Daca se doreste detectarea semnalului cu dioda punctiforma (sau de alt tip, eventual cu prepolarizare si termocompensare), atunci este necesar si un etaj de amplificare cu TB (un BF199 sau mai bun), care sa mareasca nivelul semnalului RF de 10-20 ori. Ganditi-va ca un Q-multiplier nu poate sa amplifice mai mult de 1000 de ori. Daca in antena semnalul este de uV, dupa Q-multiplier ajunge la mV, prea putin pentru ca dioda de detectie sa lucreze eficient.

Sofisticareli de dragul perfectionarii receptorului cu reactie.

 

 

Multi_Q_TB_Lite_v1_completat.zip

 

Sub pragul de intrare in oscilatie:

 

 

 

La prag:

 

 

 

Cand incep oscilatiile:

 

 

Trebuie sa obsevati ca reactia deplaseaza putin maximul curbei de rezonanta. Frecventa de rezonanta este maxima in pragul intrarii in oscilatie si scade la reactie mai mica sau mai mare (cand se intra in oscilatie). Reactia pozitiva introduce o rezistenta negativa in schema echivalenta a circuitului RLC, in serie cu bobina. Se stie ca frecventa de rezonanta este dependenta si de modulul acestei rezistente, nu numai de L si C. Am dat formula si intr-o postare anterioara.

 

 

Cand simulati functionarea circuitului, sa modificati reactia doar din R6 (regleaza curentul prin perechea diferentiala si castigul - gm).

Puteti sa renuntati la analiza regimului tranzitoriu, care ia mult timp, daca vreti sa vedeti numai cum se modifica curba de rezonanta cand modificati reactia. La Analyses Setup debifati Transient/Fourier.

Editat August 6, 2017 de VAX

[VAX]

Un regenerator simplu, clasic, este cel cu amplificator cu tranzistor bipolar in conexiune cu baza la masa. Desi in aceasta conexiune amplificarea in curent a tranzistorului este usor subunitara, oscilatiile se pot intretine pentru ca la frecventa de rezonanta curentul prin elementele reactive (L,C) ale circuitului oscilant paralel din colector este de Q mare ori mai mare decat prin intreg circuitul (Ic - componenta alternativa), Q fiind factorul de calitate (uzual cuprins intre 50 si 200). Adica prin condensatorul de reactie, legat intre colector si emitor, se intoarce de la iesire (circuitul oscilant din colector) spre emitor un curent putin mai mare (ca valoare efectiva) decat cel de la iesire (Ic). Amplificarea in curent se produce in cvadripolul de reactie. Curentul "amplificat" se distribuie intre cele doua condensatoare, cel de acord si cel de reactie, in functie de capacitatea (reactanta) acestora, ele fiind practic in paralel. Prin variatia capacitatii de reactie se modifica fractiunea din curentul QIc (componenta alternativa) care ajunge la emitor si intretine reactia pozitiva.

 

 

Multi_Q_baza_comuna.zip

 

Impedanta la intrare, in emitor, este de ordinul ohmilor sau zecilor de ohmi, in functie de curentul prin tranzistor. Teoretic are valoarea Ri=1/gm, adica este egala cu Vt/Ic. La T=300k (temperatura camerei) Vt=26mv. Rezulta ca la un curent de colector de 1mA rezistenta la intrarea in emitor este de ordinul 26 ohmi. La Ic=10mA Ri are valoarea Ri=2,6 ohmi. Asta teoretic, pentru ca in realitate este putin mai mare.

La un amplificator regenerator este de dorit ca rezistenta la intrare sa fie cat mai mica, pentru ca o valoare mare duce la amortizarea suplimentara a circuitului LC din colector. Altfel spus, la un Q-multiplier cu tranzistor in conexiune cu baza la masa este de dorit un curent de colector mai mare, chiar pana in 10mA. Astfel creste putin factorul de zgomot (in functie si de tipul tranzistorului), dar creste si liniaritatea si multiplicatorul poate sa functioneze stabil cu grad mare de reactie. Acest gen de regenerator functioneaza stabil pentru ca tranzistorul este comandat in curent si lucreaza mult mai liniar decat daca era comandat in tensiune (cu caracteristica de transfer exponentiala), ca la alte conexiuni. Circuitul de sarcina din colector are impedanta mare la rezonanta si impreuna cu iesirea tranzistorului (colectorul - sursa de curent alternativ) se comporta ca o sursa de curent constant (valoare efectiva) pentu emitor (prin bucla de reactie).

 

In concluzie, se pot realiza circuite Q-multiplier care sa lucreze stabil si cu zgomot mic, folosind tranzistoare bipolare in conexiune cu baza la masa. Variantele cu FET sunt mai putin indicate, din cauza transconductantei mult mai mici si implicit a rezistentei in sursa mult mai mare (cu efect de amortizare suplimentara a circuitului rezonant din iesire - drena).

Sunt gresite schemele in care emitorul se leaga la colector prin divizor capacitiv (pentru adaptare de impedanta) sau pe o priza la bobina din colector. Nu ca n-ar merge, dar au liniaritate mai scazuta si sunt mai putin stabile la grad mare de reactie.

Cu un astfel de circuit se realizeaza doar amplificarea (Q-multiplier), nu si detectia, care se face separat, cu dioda sau in alt mod.

Editat August 6, 2017 de VAX

[VAX]

@Victor

 

In primul rand imi cer scuze pentru frecventele erori de redactare (litere mancate, cuvinte pocite). Nu vad bine si desi recitesc textul inainte de postare, multe greseli imi scapa.

 

 

Va prezint schemele unor regeneratoare cu tuburi electronice, care au etaj diferential si pot sa lucreze stabil cu grad mare de reactie. Sunt Q-multiplier, nu detector cu reactie clasic. Detectia se face cu circuit separat.

 

Circuitul 1:

 

 

Regen_6J6.zip

 

Dupa cum se observa, sunt folosite doua duble-triode cu catodul comun, de tipul 6J6, cu echivalentul sovietiv 6N15P

.

Tubul 6J6 este potrivit pentru etaje diferentiale, pentru ca cele doua triode au catodul comun (la aceeasi temperatura). In plus are zgomot mic. Merg si dublele triode obisnuite (ECC85, ECC89, ECC88, etc), dar trebuie sa se veritice daca cele doua sectiuni au aceeasi panta.

Tubul V1 are cele doua triode puse in paralel (panta dubla, rezistenta echivalenta de zgomot mai mica). In locul lui se pot folosi si pentode sau tetrode cu panta mare, legate ca triode (grila ecran conectata la anod).

V1 are in catod un rezistor de negativare automata (R1) inseriat cu un drosel (bobina) cu inductanta suficient de mare (sa prezinte reactanta mare - kohmi - la frecventa la care lucreaza), dar care sa aiba frecventa de rezonanta (paralel) peste cea maxima la care va lucra circuitul.

Si tubul V2 are rezistor de negativare in catod (R4 - reglabila) inseriat cu inductanta cu reactanta mare la frecventa de lucru. Bobina L2 permite lucrul in regim de sursa de curent constant (RF) in catozii etajului diferential.

Se observa ca efectul Miller este neglijabil (nu apare), pentru ca toate etajele de amplificare nu inverseaza faza semnalului.

Cu cursorul potentiometrului R2 la 75% din maxim si la R4 la jumatate, se stabileste inductanta L12 (de la LC) si factorul de cuplaj astfel incat circuitul sa lucreze in pragul oscilatiei. Prima data se micsoreaza L12, cuplajul cu L34 fiind mare, iar daca nu inceteaza oscilatiile prin micsorarea (cat este practic posibil) a inductantei L12, atunci se trece la reducerea cuplajului magnetic (se indeparteaza L12 de L34).

Semnalul se extrage din catodul lui V1, iar intrarea (cuplajul cu antena sau amplificatorul RF) este la LC (inductiv sau capacitiv).

Circuitul se poate folosi si ca oscilator. Prin modificarea transferului pe bucla (din R2) se regleaza reactia si nivelul oscilatiilor. Circuitul este bine reglat (cuplajul la LC) daca se poate modifica lent nivelul oscilatii, actionand asupra lui R2, si limitarea amplitudinii oscilatiilor se produce la nivel mic, prin neliniaritarea caracteristicii de transfer a etajului diferential, nu prin intrarea tuburilor in regim de taiere. Este ideal pentru utilizare didactica.

 

Circuitul 2 (mai simplu):

 

 

Regen_6J6_Lite.zip

 

Este derivat din schemele clasice, dar are structura de etaj diferential. Reactia se regleaza din C2. Este bine ca C2 sa fie un ansamblu alcatuit din doua condensatoare variabile legate in paralel, unul pentru reglare bruta a reactiei, iar al doilea, de capacitate mai mica (1/20-1/50) este pentru reglare fina in pragul intrarii in oscilatie. R2 este parcurs de curentul prin tub si trebuie sa fie bobinat. Valorile sunt orientative, se stabilesc exact prin experimentare.

 

Pentru forumistii care nu au instalat pe calculator programul de simulare Circuit Maker, postez din nou adresele de unde se pot descarca kiturile, Circuit Maker 6 si Circuit Maker 2000. Programul este FREE pentru folosire in scop necomercial (hobby, studenti, etc), prin bunavointa firmei Protel. Asa se spune pe Wikipedia. Se instaleaza usor pe Win98 sau Win XP si se procedeaza conform indicatiilor. Este de preferat sa fie instalat in C:\Microcode Engenering\..., nu in C:\Program Files\.... Dupa instalare si proceduri ruleaza pe orice alt computer, prin simpla copiere a folderului respectiv. Merge si pe Win7 64 bit. Nu stiu cum se porneste pe Win 10, nu merge cu dublu click in executabil. Cineva zicea ca trebuie sa dai comanda altfel.

[VAX]

Circuitele de regenerator (oscilator) prezentate anterior, cele cu tuburi 6J6, se pot realiza foarte bine si cu tranzistoare JFET. Nu mai este nevoie de surse de tensiune mare (periculoase pentru cei neexperimentati) si nici de tuburi electronice scumpe si greu de procurat. Singura conditie restrictiva este imperecherea tranzistoarelor (diferente de maxim 5%), atat in privinta transconductantei gm, cat si Idss si Vt. Tranzistoare identice nu veti gasi si recomandarea mea este ca exemplarul cu gm putin mai mare sa se puna in partea stanga (de pe schema - nu intru in detalii). Si sa se cupleze termic (pe radiator comun si cu pasta siliconica).

Se pot folosi multe tipuri de JFET-uri, cam toate existente pe piata. Merg bine BF245, BF256, J310, BFW10, 11, 2N4091_2_3, etc.

 

 

 

 

simulare.zip

[mila]

La asta bricolez acum, e oarecum diferit de ce a postat @vax