A murit sau nu radioamatorismul ?

[+_Florin_+]

 Nici pe mine nu m-au atras ultrascurtele in mod deosebit, desi EME este un domeniu interesant/spectaculos.

Am fost - si voi ramane - fan US.

In ce priveste undele lungi, doar americanii (din cate stiu) experimenteaza mai serios domeniul, la noi din pacate nu prea sunt doritori. Si in UL se poate lucra in moduri digitale. Nu si in SSB, poate si de aici se trage lipsa de interes, SSB-ul fiind modul cel mai comod/preferat/uzual ...

[Gheorghe Dracu]

Radioamatorismul nu presupune doar statul cu microfonul in mana sau cu manipulatorul pe masa...pentru ca astfel sa zicem ca acesta va disparea odata cu aparitia si aprofundarea prezentei GSM sau a internetului, facand o simpla paralela a radio al?turi anului cu comunicarea. Radioamatorismul contine mai multe componente, cum ar fi- simpla comunicare- stabilirea unui record de distanta- legaturi EME- construc?ia - v

[VAX]

@ Gheorghe Dracu

 

Interesul copiilor pentru constructii electronice este minim. Daca nu li se pun restrictii la calculator si la jocuri, nu este nici cea mai vaga sansa sa se pasioneze de radioamatorism si de ceva ce tine de tehnica. Trebuie sa se convinga lumea ca lasarea copiilor cu jocurile pe calculator, de dimineata pana noaptea, ii duce automat spre ratare profesionala. Cu mici exceptii, pentru ca unii dintre ei se apuca de programare, pornind de la mania pentru jocurile pe calculator. Dar de hardware nu vor sa auda.

 

Eu chiar as vrea sa ma ocup de educatia copiilor in sensul asta. Am ceva dotare (aparatura mai veche, dar de calitate), dar nu dispun de spatiu corespunzator. Insa nu cred ca as gasi amatori care sa-si dea copiii la astfel de activitati, sa mai si plateasca (proful si materialele necesare). Si daca i-as chema fara bani, sa le dau si piese moca, tot nu ar veni. Pentru ca nu sunt locuri de munca in acest domeniu, nu mai avem industrie.

 

Lucrurile s-au stricat din anii '80, cand era supraproductie de ingineri care erau slab pregatiti si nu faceau nimic la locul de munca, dar nici salariu ca lumea nu aveau. In Franta un inginer stagiar are salariul dublu in raport cu muncitorii. Iar unul "coclit" are salariul de sase ori mai mare. La noi era invers. In anii '80 am predat la un liceu pe un salariu de 2200 lei in primul an de serviciu. M-am intalnit in gara cu un fost elev caruia i-am fost diriginte in clasa a 9-a si a 10-a. A venit la mine cu un pachet de tigari Kent si m-a servit cu o tigara. Nu era suparat pe mine, desi luase multe "castane" in cap pentru ca se tinuse de prostii.

 

- Luati domnul dirigine sa fumati si dumneavoastra o tigara buna, ca stiu ca n-aveti bani.

- Tu cai ai salariul, mai Mormodol (asa il chema) ?

- Luna asta am luat numai trei mii de lei, ca n-am avut ulei la utilaj, dar in celelalte luni am castigat cinci mii de lei.

 

Adica un absolvent cu zece clase avea din primul an de munca salariul dublu decat un stagiar cu studii superiare.

 

L-am intrebat pe un inginer tanar daca era adevarat ca unii muncitori aveau salariul mai mare ca inginerii. 

Raspunsul a fost urmatorul:

- Tu nu stii ca in orice regim munca se plateste mai mult decat sa stai degeaba ?

 

Asta era situatia atunci. Ceausestii isi batusera joc de ingineri, ii socoteau activisti de partid insarcinati cu impingerea muncitorilor de la spate, sa faca cincinalu' in patru ani si jumatate. 

 

Un prof de la Casa Pionierilor, la Cercul de Electronica, se plangea in anii '80 ca nu putea sa faca nimic serios cu copiii de gimnaziu (cei de liceu nu serveau). Daca desena o schema pe tabla fugeau de la cerc si nu mai veneau decat cand dadea o ploaie si se plictiseau. Ii tinea cu prostii (trageau cu un pistol cu aer comprimat, cantau la un microfon cuplat la statia de amplificare), dar erau nuli la electronica, Zicea ca copiii din anii '70 erau cu totul altfel, mult mai interesati. Cu multi dintre ei a ramas prieten pe viata. Au ajuns ingineri (la radiorelee, prin fabrici).

Asa ca situatia cu pregatirea tineretului in domeniul tehnic e pe butuci de multa vreme, pentru ca nu sunt locuri de munca bine platite si parintii nu sunt interesati ca copiii lor sa o ia in directia asta.

[Spitfire]

 

 ii duce automat spre ratare profesionala.

Pentru ca nu sunt locuri de munca in acest domeniu, nu mai avem industrie.

pentru ca nu sunt locuri de munca bine platite

Nu aveti impresia ca va contraziceti singur?

[+_Florin_+]

Eu cred ca nu lipsa locurilor de munca in domeniu ori retributia acestora sunt problema.

Ceea ce declansa pasiuni pentru radio/electronica era (pana prin anii 2000) tentatia posibilitatii de a comunica oricand la mare distanta, cu mijloace proprii si cost infim.

Era un domeniu interesant, tentant.

 

Astazi, cand scoti mobilul din buzunar si poti vorbi cu oricine aflat la mii de km distanta cu costuri minime, cand exista calculatoare, tablete, smart-uri tot ce tine de comunicatii a devenit banal pentru multi tineri si de aceea nu mai sunt tentati.

Noua, celor care s-au apucat de electronica macar catre sfarsitul anilor '80 - cazul meu - , ne-a ramas in continuare pasiunea cultivata atunci, pasiune ce nu va disparea niciodata, indiferent de evolutia tehnologica.

[VAX]

@Florin

Declinul la "productia" de tineri pasionati de electronica (tehnica in general) este din anii '80, cand nu aparusera internetul si telefonul mobil. Pur si simplu inginerii nu mai erau bine cotati in societate, ca in anii '60-'70. In perioada interbelica erau la moda ofiterii (mureau gagicile dupa ei), dupa asta au venit inginerii (fata mamii ce-a vrea tu.... inginer mamica, are bani, masina mica, etc). In anii '80 (de criza si de piata neagra) erau bine cotati gestionarii din alimentatie, benzinarii. Acum e moda cu politicienii, avocatii si notarii, medicii.

Indivizi cu adevarat pasionati de un domeniu (oricare) se vor ivi intotdeauna, indiferent de ce ofera societatea la momentul respectiv. Dar sunt putini, nu este fenomen de masa. Daca ma gandesc bine nici cand m-am format eu (in anii '60-'70) nu erau foarte multi copii cu preocupari in domeniul electronicii. Ii numaram pe degete in orasul in care am locuit, ne cunosteam intre noi. Insa acum e ca dupa ce dai cu bomba cu neutroni, nu vezi unul.

 

@Spitfire

Va legati de micile erori de exprimare si nu analizati fondul problemei. Nu m-am contrazis. Nu sunt locuri de munca in domeniul acesta si cele care mai sunt (putine) sunt platite mai prost ca in alte domenii. Adica nu este mare atractie spre inginerie. Se vede si dupa cum se intra la facultati (Politehnica), cu concurenta redusa.

[Mircea]

Florin a punctat bine: cu posibilitatile de comunicare de azi...Cand am avut acces la Internet (concomitent cu telefonul mobil) am renuntat sa mai platesc cotizatia. Nici nu stiu in ce stadiu este indicativul meu. N-am primit nimic scris acasa.Azi mai construiesc doar pentru modele radiocomandate.E cam mort radioamatorismul, cel putin pentru mine.

[SirRoger]

Cat timp exista pasionati adevarati  flacara radioamatorismului se va mentine aprinsa. Domeniul e prea vast ca sa dispara cu totul. Adevarat, multi se limiteaza doar la achizitionarea de aparatura de fabrica si o tin nefolosita pe motiv ca nu e propagare. Un pasionat, in perioadele de propagare slaba, construieste, experimenteaza, incearca altceva....

[Vizitator]

Nu stiu cum se face ca pe vremea cand eram radioamator receptor era o propagare superba,

din momentul in care am avut autorizatie si un A412 pe masa s-a dus dracului propagarea si

nu a mai revenit pana astazi, hi, hi !!!

O fi de la americani, de la bubuli, de la reptilieni... Mister !

Editat Octombrie 27, 2016 de Vizitator

[yo9hrb]

Cred ca a crescut nivelul zgomotului de fond, datorita progresului tehnologic.

Am fost de cateva ori cu statia la viitorul domiciliu (in varful dealului, departe de orice industrie). Parca a inviat, in ciuda improvizatiei de antenna pe care am folosit-o.

[lukeme]

E ceva cu zgomotul de fond, mai ales in FM: http://www.nrscstandards.org/reports/nrsc-r200.pdf

E de la americani... sigur!

Editat Octombrie 27, 2016 de lukeme

[hpavictor]

Nu .

Daca folosesti antene tip Bucla cu inchidere rezistiva , receptia este curata !

Nu RFI , nu QRM , iar daca folosesti corespunzator un noise blanker deja totul devine cristal . 

Locuiesc in Bucuresti KN34AK , am o sarma chioara si o undita de 7 m , marginea balconului ( 6 m ) la etajul 5 / 10  si o rezistenta de 450 ohmi / 300W  la un capat si un baloon de 1:9 la celalalt capat  pentru adaptarea la 50 ohmi ... restul e DIY  . 

Doar RX inca .

[hpavictor]

Noise Blanker :

 

 

PA0LQ audio filter and mains QRM noise blanker

 

The following is a translation of a description I made for Electron of June 2000; the magazine of the Dutch amateur radio society VERON (to be translated as Society for experimental radio research in the Netherlands). 

Audio filter and noise blanker were designed and used by Harry Grimbergen, PA0LQ.

 

Audio filter

 

The upper part of the circuit diagram shows a non-ringing audio filter with 1000 Hz centre frequency and 30 Hz bandwidth.

The opamps are of the low noise type.

The values of resistors and capacitors may deviate up to 10% from the indicated values, as long as they are stable. 

For the capacitors polystyrene or mica types are to be preferred.

R1...R4 determine the resonance frequency of the four filter sections. 

Their reactance is about 180 ohm. 

To find the exact values they are temporarily replaced by variable resistors. 

The filter is fed from an audio generator of which the frequency is measured by a counter (its dial cannot be read with sufficient accuracy). 

The output voltage is indicated by an oscilloscope or a VTVM. 

The resonance frequencies are now adjusted as follows:

By R1 to 966  Hz

By R2 to 982  Hz

By R3 to 1018 Hz

By R4 to 1034 Hz.

When tuning is completed the value of the resistors is measured and the variable resistors replaced by metal film ones, or a combination of such resistors. 

Even the best variable resistors are not stable enough for this application. 

Noise blanker

 

Harry, PA0LQ, suffered from pulse interference that was related to the mains frequency, as caused by light dimmers with triacs or thyristors. 

He therefore made a noise blanker that is shown in the lower part of the circuit diagram. 

The system does not help against interference from fluorescent tubes, energy saving lamps and electric motors with a commutator, as used in electric shavers and other appliances. 

The blanker functions as follows.

By means of two resistors and diodes half-sinewaves with frequencies of 50 or 100 Hz are derived from the secondary winding of T1. 

The two 50 Hz voltages that can be selected differ in time by half a period of the mains signal. 

Opamp TL071 converts the voltages into square waves that drive two monostables in cascade. 

Then follows a third monostable that determines the width of the "hole" that is made in the signal. 

Variable resistors "Pulse width", "Delay 1" and "Delay 2" permit to position the blanking pulse exactly on the interference pulse. 

A LED indicates when the blanking pulse is present. 

The blanking pulse drives the gate of TS1, used as a switch.

The selectivity of the 30 Hz filter causes the holes to be refilled almost completely. 

Readability of CW is affected only when more than 20% is cut by the blanker.

 

Also for LORAN?

 

John Rabson, G3PAI, asked me whether the PA0LQ noise blanker could also be used on LORAN signals. 

PA0LQ thinks this is possible but the blanker must then be driven by LORAN pulses that come from a separate receiver, tuned to 100 kHz. 

I think that this could be a rather simple receiver, for instance of the TRF type. 

It should not be too selective in order to preserve the shape of the LORAN pulses. 

 

Dick Rollema, PA0SE

[VAX]

E de la zgomotul de fond produs de toate aparatele care merg in comutatie, de la GSM, de la statiile radio de pe taxiuri, cabluri de internet, etc. Nici in benzile de US (posturile comerciale) nu se prinde nimic. Am trei radioreceptoare SELENA care stau nefolosite de multa vreme. Am vrut sa verific daca mai merg si am constatat ca sunt aproape moarte pe US. Initial am crezut ca au patit ceva. Se aud slab niste posturi. Nici pe unde medii nu e bine.

 

Prin anul 1990 masuram tensiunea si curentul de zgomot (sortam tranzistoare) de la intrarea unui amplificator cu tranzistor JFET (in audiofrecventa) cu un montaj pe un circuit imprimat pus pe masa, neecranat. Acum nu se mai poate. Captez semnal de RF si cu varful de la sonda de osciloscop. 

 

Daca veni vorba de JFET-uri, sa va cumparati 2N5460, 2N5461, 2N5462 cat timp se mai gasesc la vanzare. Sunt singurele j-feturi cu canal "p" care merg bine in RF (au capacitati interne mici). Nu sunt chiar ca BF245, dar nici rele nu sunt. Se pot utiliza la modernizarea radiourilor cu "+" la masa (cele cu tranzistoare pnp cu germaniu - de ex SELENA). Dar merg la multe chestii.  Sa nu uitati de BF256B, care se vinde la pret de pomana (0,4 lei) la tme.eu. 

Stocurile de componentele clasice sunt aproape epuizate. BF-uri nu se mai gasesc decat cu mare greutate.

[hpavictor]

Ce parere aveti de Noise Blanker-ul de mai sus ? 

Dar de antena mea  fish pole de " balcon " ?