HEX fet in paralel

[nico_2010]

@iop95: Pentru o tensiune de Vdd=5V si o frecventa de comutare de 100kHz nu prea ai un curent apreciabil (nu la nivel de amperi, ci cel mult la nivel de mA). Ce spui tu este dintr-un alt film pe care nu-l dezbatem aici, poate doar la Sectiunea "Alimentatoare". Nu am intrat in detaliu despre capacitati G-S, G-D, inductante parazite s.a.m.d. deoarece nu asta era subiectul.

[Liviu M]

Ca sa nu mai bat total campii, am bagat o simulate mica in ltspice - o sursa de semnal dreptunghiular (5V@100kHz) si un condensator (1800 pF). Si din cand in cand cate o rezistenta intre cele doua. M-am mai jucat si cu  fronturile semnalului dreptunghiular (1-10 ns).

Cel putin valorile instantanee sunt impresionante...

[Mircea]

Sa recitim mesajele de pe pagina 1: colegul AG il va folosi ca un simplu switch. Nu va comuta la 100kHz.

[Liviu M]

LE Si concluzia - o rezistenta (de ~100 ohmi) intre Arduino si IRL n-are ce sa strice.

@thunderer: sigur, da' macar o data la inceput tot il "porneste".

LLE Eu faceam teoria chibritului si ma minunam, nu ziceam ca in cazul de fata n-o sa mearga.

[nico_2010]

Pentru a fi sigur ca nu pateste nimic ar fi bine sa monteze o rezistenta de 220 - 330 ohm. Din experienta vorbesc acum: la lampa mea cu UV folosesc doua MOSFET-uri care comuta cam 2A/buc si sunt comandati prin rezistente de 330 ohm din pinii ATmega.

@LiviuM: o simulare pe LTSpice cu un tranzistor IRF530 compandat de o sursa de semnal cu amplitudinea de 3V si frecventa de 100kHz. Curentul de poarta este de circa 30mApp.

[Liviu M]

Ia scoate tu rezistenta de 220 de ohm dintre sursa si IRF.

Ca despre asta era vorba - cum e cu comanda in tensiune, teoretic n-are nevoie de rezistente de limitare a curentului. Practic, curentul nu e intotdeauna 0.

Editat Octombrie 4, 2016 de Liviu M

[nico_2010]

OK, mea culpa. Am dat-o in bara cu comutatia (da, erau cam 300mAp-p), insa pentru o simpla comutare ON-OFF poate face actionarea direct, fara rezistenta de limitare.

[iop95]

Pentru a afla curentul de varf nu e nevoie de simulare. Este egal cu Vg/(R+r+Rg). La curenti mici se poate neglija rez interna a MOS_ului ® si rez interna a sursei (Rg).

[Liviu M]

Formula n-o stiam, merci (R e RDSon?), da' oricum da mai bine o poza cu tepi.

[iop95]

Nu e o mare formula... e vorba de un circuit RC alimentata in cc. Valoarea maxima a curentului apare cand C este total descarcat (apare ca un scurtcircuit) si in prima fractiune de secunda curentul e limitat doar de rezistentele din circuit. R este rez externa de limitare. RDSon este rez D_S in conductie; te ajuta la calculul pierderilor in conductie, n-are legatura cu calculul curentului de comanda.

Tepii sunt frumosi dar trebuie atentie la modelele folosite si idealizarile facute de program... altfel ies povesti.

[Mircea]

Liviu, nu-i tot una sa-l aduci la conductie in 10ns sau in 10us. Curentii din poarta sunt foarte diferiti. Nu cred ca AG se grabeste sa "inchida" acel mosfet, astfel ca controllerul va fi capabil sa comande mosfetul chiar cu iesirea limitata la 40mA.In rest, discutia e interesanta. Adaug ca sunt n-spe foi de aplicatii pe Internet despre comanda mosfetilor.

[Liviu M]

@iop95 - la R initial m-am gandit si eu ca e rezistenta externa, da' daca rezistenta e 0, nu prea mai iese calculul. Adica iese, da' tinde la infinit.

@thunderer: da, asa e, comportarea difera tare intre ns si us timp de comutare, am scris chestia asta si in postul despre simulare. Dar timpii astia de comutare sunt "generati" de componentele de circuit, de unde si necesitatea folosirii unei limitari. Dar limitarea nu e data de iesirea microcontrollerului (sau n-ar trebui lasata pe seama iesirii), ci trebuie facuta cu o rezistenta inseriata intre pin si tranzistor.

Pe de alta parte, ar fi interesant de vazut si ce tensiuni/curenti trec prin tranzistorii aia, de trebuie doi. Ca poate niste timpi de comutare de us nu-s tocmai prielnici. Desi fiind vorba de o singura comutare, probabil nu conteaza.

 

Da' cum ziceam, posturile mele-s un fel de teoria chibritului, in conditiile in care raspunsul la intrebare a fost dat pe prima pagina (in postul #6, cel putin, a dat Radu raspunsul complet).

LE Acum mi-a picat fisa ce e cu "formula". Uneori si aluminiul e greu in comparatie cu fisele mele. Ma gandeam la tot felul de modele complicate...

Editat Octombrie 4, 2016 de Liviu M

[Vizitator]

2 celule peltier de 154W (~14A/12V) => ~25A

[mircea888]

Eu cred ca IRL540 nu sunt cei mai potriviti, ar trebui niste MOSFET de tensiune mai mica, in felul asta o sa aiba Rds mai mic.

 

IRL540 au cam 100mohmi in conductie, iar la un curent de 12A prin fiecare o sa disipi cam mult pe tranzistori...

 

Eu as folosi ceva de genul IRL1004, 40N03, IRL3103 (chiar ieftin)

 

 

http://www.tme.eu/ro/Document/e22000ad1244bc4bf68b618cdd0c2408/irl1004pbf.pdf

http://www.tme.eu/ro/Document/99529777fd9c8596ecbe06607d6219ff/irl3103.pdf

http://electro-tehnyk.narod.ru/docs/Datasheet/SSM40N03P.pdf

[UDAR]

Da , eu am zis 53mΩ uitându-mă la IRL540N de la IR ( acu INFINEON ) nu la IRL540 Vishay . Oricum la curentul ăla nu sunt corespunzători nici ăia . Se presupune că nu se doresc radiatoare ca la un amplificator !