alcon Postat Octombrie 2, 2016 Partajează Postat Octombrie 2, 2016 Una peste alta, wire-wrapping, rules!!! Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 4, 2016 Partajează Postat Octombrie 4, 2016 Conectica perfecta, ieftina precisa si ecologica dar nu se preteaza la miniaturizare in plus "tine prea mult " pentru gusturile chinezilor... Link spre comentariu
cirip Postat Octombrie 5, 2016 Partajează Postat Octombrie 5, 2016 (editat) Salut, Amuzant topicul si imi trezeste nostalgii. Cat despre wrapping in ziua de azi? E istorie, cu putine sanse sa se mai intoarca. Am sa va spun de ce. Wrappingul mergea pe vremea cand putine calculatoare ajungeau la 16-20MHz. 100MHz era deja un super computer. Pe vremea aceea disciplina "Integritatea Semnalului" nici macar nu exista, ptr ca nu era nevoie. Placile digitale din ziua de astazi au trasee cu impedanta caracteristica controlata. La viteze FSB de sute de megaherti, propagarea este practic analogica. Mentinerea stransa a timingului este posibila prin controlul strans al geometriei si a constantelor dielectrice ale substratului. Cu wrapping asa ceva nu exista. Diafonia dintre liniile unei magistrale de date de 64 de biti este critica. Exista reguli de realizare a cablajului care limiteaza cuplajul la un nivel tolerabil. La wrapping acest lucru nu este posibil. Calea de intoarcere a curentului este de obicei planul de masa de sub traseu. In cazul wrappingului, intoarcerea e pe unde o da mama ceferistilor. Ca rezultat, zgomotul injectat in circuitele adiacente devine prohibitiv. Ce te faci cu intercoexiunile diferentiale? Ptr. cablaj se pot analiza prin simulare si fabrica cu tolerante stranse. La wrapping ce faci? Torsadezi liniile? Si daca da, cu cate ture pe centimetru ca sa iasa exact impedanta caracteristica necesara? Viteza ... Exista un standard relativ recent pe nume JESD204B, care permite conexiuni la peste 12Gbit/s. Mai sunt si altele Credeti ca duce un fir din ala, fara plan de masa si cu discontinuitati (a se citi reflexii) cat cuprinde, la asa o viteza? Eu ma indoiesc. Manopera la wrapping este scumpa si supusa erorilor umane. E practic imposibil de automatizat. Asa ca, dupa parerea mea, wrappingul este o relicva a trecutului. Si-a trait traiul, si-a mancat malaiul. E ca si cum ne-am intoarce la motorul cu aburi sau la multimetre analogice. Stiu ca exista adepti ai aparatelor cu ac, dar ... cred ca respectivii nu lucreaza intr-un mediu industrial din zilele noastre. Nu exista niciun argument rezonabil care sa demonstreze superioritatea aparatelor cu echipaj mobil fata de cele digitale... Dar asta e alta discutie. Si in incheiere, ca titlu de amuzament, postez doua poze ale primului "calculator" confectionat de mandea. Dizainul este integral al meu, bazat numai pe foile de catalog ale circuitelor i8080 (mai tarziu i-am pus Z80), 2708, 2102, 8216, 8212, 8255 si cateva porti TTL. Nu era compatibil cu nimic. L-am facut cum m-a taiat capul. Avea 1K de ROM si 1K de RAM (nu radeti, ca m-au costat o gramada de malai!) Pe vremea aia nici de ASCII nu auzisem. Imi scriam propriile programe in assembler de 8080, le asamblam de mana (asamblor bio cu 2 treceri, sic!) pe un caiet studentesc si incarcam memoria cu valori hex una dupa alta. Apoi le salvam pe caseta; placuta mica din stanga e interfata cu casetofonul. Afisare pe 7 segmente, 2 digiti ptr date si 4 digiti ptr adresa. L/B881 a aparut vreo 2 ani mai tarziu, iar de compatibile ZX Spectrum inca nu auzise nimeni. Probabil ca erau pe masa de proiectare a d-lui Maracineanu si a altora ... Softul din EPROM a fost scris tot de mine. Se chema "program monitor" pe vremea aia. A fost inceput pe un M18B, apoi am continuat pe M118. Sistemul de operare se chema SFDX si se "boota" de pe floape de 8 inch. CP/M-ul de-abia facea ochi, iar DOS-ul nu se nascuse De windoze nici nu mai zic. Cam asa arata "aifonul" meu de pe vremea aceea Multumesc ptr. vizionare. Editat Octombrie 5, 2016 de cirip Link spre comentariu
Spitfire Postat Octombrie 5, 2016 Partajează Postat Octombrie 5, 2016 Pe langa diafonie, insasi viteza curentului electric(!) e o bariera-curentul nu strabate decat 30cm in 10 microsecunde, de ex. nu s-ar putea emula un microprocesor actual sau o memorie RAM cu tranzistori incapsulati individual(chiar daca tranzistori contin alea!), lasand la o parte costul componentelor si consumul de energie, nu s-ar putea inghesui intr-un volum atat de mic un numar atat de mare de componente... Oricum, nu ne putem plange ca ducem lipsa(inca!) de conexiuni prin simpla atingere mecanica, aproape orice laptop e plin de panglici conductoare si alte mizerii de conexiuni prin atingere, conectori si mufulitze cat bobul de orez. @cirip-respect sincer pentru efort si abnegatie! Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 5, 2016 Partajează Postat Octombrie 5, 2016 Se pare ca totusi batranul fir metalic din cu poate mult mai mult;de exemplu goubau line. Link spre comentariu
cirip Postat Octombrie 6, 2016 Partajează Postat Octombrie 6, 2016 (editat) insasi viteza curentului electric(!) e o bariera-curentul nu strabate decat 30cm in 10 microsecundeMultumesc ptr aprecieri.Cred ca se impun niste rectificari, in caz ca mai citesc incepatorii pe aici. Daca va referiti la viteza de drift a electronilor, aia este mica de tot, de ordinul centimetrilor pe secunda sau chiar mai putin.Daca va referiti la viteza de propagare a undei electromagnetice in vid, aceea este de 3*10^8 m/s. 30cm ar fi parcursi intr-o nanosecunda, iar in 10 microsecunde ar fi parcursi 3000mIn cazul propagarii in medii cu constanta dielectrica supraunitara, viteza scade de radical(epsilon_relativ) ori, adica v = c/radical(epsilon_relativ). De acolo e coeficientul 0.66 de scurtare de la coaxialele cu polietilena. Editat Octombrie 6, 2016 de cirip Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum