Amplificator audio PP cu 6P3S-E

[cosmin YO9ICC]

     Buna ziua! Sunt pasionat inca din copilarie de tuburile electronice, am o colectie de radioreceptoare si tuburi si cateva constructii la activ. Am bobinat transformatoare de retea cu miezuri E+I si toroidale atat pentru uzul meu personal cat si in profesia pe care o am in cadrul unui laborator central AMC .

     De ceva vreme strang componente in vederea realizarii unui amplificator audio cu tuburi 6P3S-E. Principalul obstacol de care m-am lovit este, cum era si de asteptat, realizarea transformatoarelor de iesire. Miezurile E+I pe care le detin impreuna cu carcasele lor sunt recuperate dintr-un alimentator de statie radio de tip RTM,tolele sunt subtiri si lucioase, E20, miezul de 18cm patrati (4x4,5cm).Solicit sprijin cu informatii de orice fel care m-ar putea ajuta la realizarea acestui proiect, o schema buna si sfaturi cu privire la datele pe care ar trebui sa le aiba acest transformator pentru un amplificator PP cu tuburile mentionate si tolele pe care le detin, bine-nteles mai ales de la cei care cunosc acest fel de transformatoare de care am amintit. Am sa incerc sa postez si schema de bobinaj la care m-am gandit, din cartea 101  montaje practice de amplificatoare audio de putere , desi am o nelamurire in legatura cu sensul de bobinaj, adica nu stiu sigur daca este mentionat corect care infasurari se bobineaza in sens contrar...

     Va multumesc anticipat tuturor !

[dark_angel]

Cred ca ar trebui sa pui si schema impreuna cu ce Raa doresti sa utilizezi pentru a primi mai multe informatii. E corect unde spune ca P1 si P2 sunt in opozitie de faza cu P3 si P4. Pentru usurinta se inverseaza sensul in timp ce e bobinat, dar cei cu experienta doar comuta capetele infasurarilor cand le conecteaza in montaj, ele fizic au acelasi numar de spire, toata treaba e sa se tina cont de fazarea corecta a infasurarilor.

Cand ai un transformator bobinat de altii, ii poti aplica in secundar 6,3V si sa verifici ce livreaza in primar(e) (vezi ca asta inseamna HV de cele mai multe ori).

[cosmin YO9ICC]

Inteleg din ceea ce spuneti dumneavoastra ca desi P1 este conectat in paralel cu P4, unul este bobinat intr-un sens iar celalalt in sens opus ; la fel si ramura formata din P2 cu P3....aceasta era nelamurirea mea. Este corect?

[fcon]

Eu nu am rabdarea de a urmari conexiunile in schema, insa hai s-o luam logic:

- pentru PP, o jumatate din primar trebuie bobinat in antifaza cu cealalta jumatate (este vorba de numar egal de spire, bobinat in sens opus)

- 4 infasurari inseamna 2 cate 2 bobine, cu spire egale, legate in serie

- eu as alege inserierea infasurarilor 1-3 si 2-4;

- bobinele inseriate trebuie sa fie defazate; in punctul de unire a celor doua bobine finale se aplica tensiunea anodica;

- intre bobinele primare se bobineza secundarele, care fie se inseriaza, fie se pun in paralel sau in serie/paralel, in functie de spatiul ferestrei.

  Eu prefer in paralel.

[cosmin YO9ICC]

Schema dupa care as lucra este una recomandata de D-l Lazaroiu , 

http://www.elektroncso.hu/cikkek/6p3se.php

Raa=5000 Ohmi , bine-nteles ca as dori iesiri pentru 8 si 4 Ohmi.

[dark_angel]

Iar m-am grabit si m-a luat gura pe dinainte, uitandu-ma mai bine in poza atasata acum vad ca P1 si P4 sunt in paralel asa ca P1 si P4 au un sens iar P2 si P3 sunt pe dos, scuze pt. neatentie.

5k si 400v suna decent, inca n-am facut niste calcule.

[cosmin YO9ICC]

Sau cea realizata de Rares , dupa o schema simulata tot de D-l Lazaroiu.

[adigh]

 

- pentru PP, o jumatate din primar trebuie bobinat in antifaza cu cealalta jumatate (este vorba de numar egal de spire, bobinat in sens opus)

 

Niciodata nu trebuie facut asa. Pentru ca se vor anula cimpurile.

Indiferent ca sectiunile primare se vor cupla in serie sau in paralel (cazul de fata), cimpurile bobinelor trebuie sa se adune nu sa se scada.

Asa ca nu se vor cupla niciodata in antifaza.

A nu se confunda cuplajul in antifaza cu sensul de deplasare al firului stinga-dreapta in timpul bobinarii.

Antifaza e una iar sens de deplasare fir stinga-dreapta e alta. E bine sa folosim corect termenii.

In cazul de fata toate cele 4 sectiuni primare trebuie sa fie in faza iar cimpurile sa se adune. Iar la masuratoare, inductantele deasemenea sa se adune (dupa regula cunoscuta).

Editat Septembrie 28, 2016 de adigh

[cosmin YO9ICC]

Deci, concluzia ar fi ca in articolul din carte s-a strecurat o greseala(ceea ce am subliniat)? De aceea am si pus aceasta intrebare, deoarece mi se pare corect ca infasurarile puse in paralel sa aiba acelasi sens de bobinare. 

[THOMAS]

Deci, concluzia ar fi ca in articolul din carte s-a strecurat o greseala(ceea ce am subliniat)? De aceea am si pus aceasta intrebare, deoarece mi se pare corect ca infasurarile puse in paralel sa aiba acelasi sens de bobinare. 

  Nu este nimic gresit.

Urmarti atent desenul explicativ dat de mine si veti intelege ca datele de constructie pentru acest transformator sunt foarte corecte.

Nu sensul de bobinaj este important pentru legarea in serie sau paralel ci mai degraba fazarea bobinelor in asa fel incat campurile generate de acele bobine sa nu se anuleze.Pentru conectarea in paralel o foarte mare importanta trebuie acordata numarului EXACT de spire si cateva spire  diferenta va duce la alterarea ranadamentului si compromiterea calitatilor transformatorului.

    Conectarea in paralel a doua bobine de inductanta L aflate pe acelasi miez nu va duce la cresterea valori inductantei totale pentru ca valoarea inductantei este direct proportionala cu numarul de spire dar si cu permeabilitatea magnetica a miezului,deci Lt=L.Conectarea in serie a doua bobine cu aceeasi valoare a inductantei (L) si aflate pe acelasi miez va conduce la o inductanta totala Lt=4xL

 

Editat Septembrie 28, 2016 de LMOlimpiu

[Depanatoru]

Concluzia e ca nu se face asa , niciodata nu se leaga primare in paralel , cu indulgenta se poate considera "corect" teoretic .

[adigh]

Deci, concluzia ar fi ca in articolul din carte s-a strecurat o greseala(ceea ce am subliniat)?

 

Ceea ce e subliniat vorbeste de "opozitie" nu de "antifaza"  http://www.elforum.info/uploads/monthly_09_2016/post-178587-0-70971400-1475054329.jpg     Probabil prin "opozitie" autorul nu intelege "antifaza". Textul e cu siguranta mai lung si poate ca mai clarifica.

Singura eroare e ca pe desen nu e marcata fazarea pentru incepatori. Avansatilor li se pare evident si nu se impotmoloesc de asta.

Din ce carte este ? Se poate scana toata ?

Sunt curios de intregul text, daca autorul face vreo referire unde justifica/explica alegerea conectarii in paralel a primarului.

Sunt avantaje si dezavantaje. 

Editat Septembrie 28, 2016 de adigh

[THOMAS]

Ceea ce e subliniat vorbeste de "opozitie" nu de "antifaza"  http://www.elforum.info/uploads/monthly_09_2016/post-178587-0-70971400-1475054329.jpg     Probabil prin "opozitie" autorul nu intelege "antifaza". Textul e cu siguranta mai lung si poate ca mai clarifica.

Singura eroare e ca pe desen nu e marcata fazarea pentru incepatori. Avansatilor li se pare evident si nu se impotmoloesc de asta.

Din ce carte este ? Se poate scana toata ?

Sunt curios de intregul text, daca autorul face vreo referire unde justifica/explica alegerea conectarii in paralel a primarului.

Sunt avantaje si dezavantaje. 

Asta-i cartea,o am in pdf. dar este prea mare,are 8.16MB .

P.S nu se face nicio referire la acest mod de bobinaj,este carte de nivel "Minitehnicus",adaca fa asa cum spun eu ca-i bine!

Referitor la acest mod de bobinaj ,eu am gasit extrem de multe trafuri de iesire nemtesti dar si japoneze bobinate in acest fel si sa stiti ca mi-au trecut multe prin mana.Nu mi-am batut capul sa gasesc o explicatie la acest mod de bobinaj,am facut doar cateva simulari in 3D cu MAXWELL si intr-adevar se pot castiga cativa dB la raspunsul pentru frecvente inalte,dar nu cu mult fata de un bobinaj clasic,daca pot spune asa.Practic,dupa cum am spus mai sus,avand in vedere numarul mare de spire al infasurarilor primare nu prea este recomandata conectarea in paralel,iar daca vom fi nevoiti sa o facem,atunci numarul de spire al infasurarilor conectate in paralel trebuiesc riguros egale.Pe o masina automata si mai ales cu comanda axa numerica probabilitatea de a avea un numar diferit de spire este exclusa,pe cand la o masina manuala sau semiautomata va garantez ca la cateva mii de spire sigur precizia numarului de spire va lasa de dorit,the choice is yours!

Editat Septembrie 28, 2016 de LMOlimpiu

[adigh]

Multumesc. Acum ca o vad la fata imi amintesc ca o am acasa in Romania.

 

Logica cuplarii sectiunilor in serie sau paralel e diferita.

Bobinele de la interiorul si exteriorul bobinei sunt decuplate intr-un grad mai mare de restul infasurarilor decit infasurarile de la interiorul bobinei. Cu alte cuvinte aceste infasurari au inductanta de scapari mai mare.

O inductanta de scapari in serie cu o bobina e daunatoare insa in paralel cu o bobina nu e chiar asa de daunatoare. Una din solutiile de extensie la inalte a benzii trafului e sa fie micsorate infasurarile de la exteriorul si interiorul bobinei atunci cind sectiunile sunt conectate in serie. Asa, odata cu acele infasurari se va reduce si inductanta lor de scapari.

Cind sunt conectate in paralel nu e nevoie. E valabil in special la primar cind primarul "imbraca" secundarul. Spre exemplu 3 secundare intre 4 primare in paralel. Daca secundarul "imbraca" primarul atunci e de preferat ca sectiunile secundarului sa fie in paralel. Fiindca daca sunt in serie o parte a bobinajului secundar se va comporta ca o inductanta de scapari. Spre exemplu 4 primare intre 5 secundare in paralel. Daca secundarul e in serie atunci e de preferat sa fie incadrat intre sectiunile primare.

Nu o mai lungesc, cred ca s-a inteles ideea.

 

Cu un primar cu sectiunile in paralel se si cistiga si se si pierde ceva. (Nu mai intru in detalii)

 

Concluzie 1: E de preferat ca cel putin una din doua, primar sau secundar, sa aibe conectate sectiunile in paralel. Uzual din motive practice e secundarul.

 

Concluzie 2: Infasurarea cu sectiunile cuplate in paralel, primara sau secundara, e de preferat sa fie la exteriorul bobinei trafului.

 

LE: Am vorbit de regulile de adunare a inductantei infasurarilor si spuneam de "regula cunoscuta" fara a preciza. Am presupus ca se cunoaste.

14H+14H=14H la cuplarea in paralel     si 14H+14H=56H la cuplarea in serie. Cu aproximaxie pentru ca nu sunt inductante ideale. Doua infasurari egale ca numar de spire. Nu e adunare algebrica.

Editat Septembrie 28, 2016 de adigh

[Depanatoru]

Inductanta de pierderi e insasi mai mica pentru ca sunt mult mai putine spire echivalente in primar decat daca ar fi inseriate , dar odata ce inductanta normala e drastic micsorata cautam explicatii savante degeaba pentru o prostie .

Nu asta e calea de micsorare a inductantei de pierderi .

Editat Septembrie 28, 2016 de Depanatoru