Eoliana fara magneti ?

[gica70]

"Generatorul fara magneti permanenti este un generator cu circuit magnetic inchis si intrefier foarte mic."

Daca facem o sectiune pe diametru ne vom da seama ca defapt sunt doi magneti sub forma de potcoava pusi spate in spate cu partea curburii. Daca mi-amintesc bine in manualul de fizica era desenat exemplul clasic al unui conductor asezat in campul creat de acel magnet in forma de "U". Aici e putin invers in sensul ca magnetii se misca (rotesc) iar bobina e fixa.

[rasputin]

De la teorie la practică nu-i cărare lungă, un fleac, aş zice eu, taman distanţa între viaţă şi moarte.

Legat de teorie; prin hrisoavele vorbitorilor de limbă rusă am găsit şi afirmaţii cum că puterea necesară excitaţiei ar ajunge la 3% din puterea generatorului, valoarea este susţinută şi de datele oferite de fabricanţii de generatoare.

În tabelul de mai jos aveţi astfel de date.

E bine de spus că tipul acesta de generator, variantele sale de construcţie, îs foarte vechi.

Pe de altă parte, am întîlnit şi formulări că puterea excitaţiei ar fi de 1% din puterea debitată de generator sau 2% din puterea generatorului

În tabelul următor sînt prezentate variante constructive mai noi.

Tot variante noi trec şi cele din tabelul de mai jos

 

Toate generatoarele prezentate au turaţie mică, de fapt ele sînt hidrogeneratoare, le-am adus în discuţie pentru simplul fapt că turaţia lor s-ar încadra în turaţia generatoarelor folosite la eoliene. Oricum, ele îs de natură a arăta valoarea puterii consumată de excitaţie.

 

Să nu-mi aud vorbe, nu încape discuţie, voi fi în ton cu vremea şi vremurile de azi, aşa că zic: Chestiile de prin tabele îs chestii ruseşti, de proastă şi foarte proastă calitate, furate de pe la alţii şi transpuse prost în practică. Evident, jucăriile vestului sînt mai frumoase, mai lucioase,..., mai de mai şi iară mai.

De prin vest, tot de pe la o mie nouăsute-toamna, e şi generatorul din poza de mai jos, un hidrogenerator şi ista.

 

Dacă vă vredniciţi a calcula, o să găsiţi că excitaţia sa se ridică la 1,85% din puterea nominală.

Lăsînd gluma şi, în egală măsură, ironia, se vede că tehnica, ştiinţa la modul general, cînd nu devine tîrfa politicului, e una şi aceeaşi peste tot.

 

Acu’ revin la generatoare. Generatoarele de tip asincron au un consum al excitaţiei foarte ridicat, de pînă la 25% din puterea nominală, ele au fost folosite în multe instalaţii eoliene, asta în perioada de pionerat a domeniului eolian, cel puţin în tarlaua ruşilor. Că din punct de vedere energetic îs catastrofale, îi uşor de dibuit, cu toate astea, au şi avantaje de necontestat. Un prim avantaj ar fi simplitatea constructivă, în fapt e vorba de un banal motor asincron, cu rotorul în scurtcircuit, la care se ataşează, direct sau prin multiplicator de turaţie, o elice (un motor eolian). Evident că nu avem circuit de excitaţie, ele se autoexcită, dacă debitează într-o reţea unde debitează şi generatoare sincrone, nu mai au nevoie nici de bateria de condensatori ce le asigură autoexcitaţia. Chestia de pe urmă înseamnă tot simplitate constructivă şi evident cost mic.

Un alt aspect ar fi faptul că aceste generatoare rămîneau conectate la reţea şi atunci cînd vîntul nu le asigura o turaţie suficientă pentru a debita energie în reţea, în aceste momente ele ajungeau a se comporta ca un simplu motor, ele roteau eoliana continuu. Energetic nu-i o chestie a da un plus, ba se lasă cu minus, cu toate astea s-a ales o astfel de soluţie pentru a se elimina dispozitivele de automatizare ce ar fi realizat sincronismul la conectarea la reţea. Pe de altă parte, s-a observat că viteza vîntului necesară a scoate eoliana din repaos şi a o aduce la turaţia necesară producerii de energie electrică este mai mare decît viteza minimă la care ar putea produce energie, păstrarea în mişcare trece ca avantaj.

Am adus în discuţie generatorul asincron pentru a arăta faptul că alături de randament mai sînt şi alte aspecte ce duc la alegerea unei soluţii constructive.

Generatoarele realizate în condiţii de amator, pe principiul maşinii cu flux axial, îs pe departe de a sta bine la capitolul randament, e lipsit de sens să se bată monedă pe lipsa excitaţiei electrice făcînd trimiteri la generatoarele prevăzute cu o astfel de excitaţie şi total neserios a se avansa cifre fără acoperire.Merită promovate generatoarele realizate în regim de amator, merită a se evidenţia punctele lor forte (simplitate constructivă şi execuţie facilă, rotorul are moment de inerţie mic, deci pornesc la viteze mici ale vîntului) dar e bine a ţine cont şi de neajunsurile lor, că au şi d’astea şi nu-s puţine.

E bine de ştiut că maşina cu flux axial nu-i invenţie nouă, noutatea stă în abordarea ei de către amatori, abordare facilitată de noile tipuri de magneţi, de caracteristicile lor superioare, în lipsa acestor magneţi această maşină nu mai e aşa de atrăgătoare din punct de vedere constructiv.

Dacă dăm atenţie caracteristicilor magneţilor şi la ce se obţine cu ei, să ştiţi că ei îs departe de ce pot, adică îs departe de o utilizare eficientă, ei pot da mai mult, din păcate nu  e la îndemîna amatorului să facă asta.

Da’ să nu punem la inimă chestiile astea. Cine are unde să monteze o eoliană, să nu stea pe gînduri, să relizeze un astfel de generator, chiar şi numai cu un singur rotor cu magneţi, de-s bani pentru un număr dublu de magneţi, e şi mai bine, se folosesc două rotoare, asta însemnînd performanţe mai bune.

Cine vrea să urmeze calea clasică, adică excitaţie cu curent, e bine să gîndească o ţîră mai mult la ce se înhamă. Să nu înţelegeţi că că nu se poate realiza aşa ceva, se poate, treaba e că nu-i la îndemîna oricui.

Editat Septembrie 27, 2016 de rasputin

[cristi_908]

Un ex. la un alternator auto 24v 50 A excitatia consuma 4-5 A =120w daca il conectam la o elice de 3,5 m diametru printrun multiplicator de turatie la o viteza a vantului de 4,5 m/s puterea extrasa nu e mai mare decat consumu excitatiei energia produsa e consumata de excitatie, acea energie ar putea incarca un acumulator in 24 de ore undeva la 2,8 Kwh care nu sant perduti.