Romania stat membru oficial CERN

[+_Florin_+]

Normal ca si-o merita!

Dumneata ce ai vrea?

Sa ramanem la stadiul primitiv cu ,,iscoade" trimise si platite sa spioneze dusmanul din exterior,

sau cel din interior.

Este acelasi Drac, dar cu alta infatisare si denumire, dar in fond cu aceleasi atributii.

Nu se poate libertate totala, aceasta ar duce la anarhie totala.

Prefer dictatura bunului simt si a valorii, decat pe cea a prostiei, proletcultismului, parvenitismului,

bolsevismului, inculturii si indobitocirii si indoctrinarii de tip leninist.

...................................................................

Nu ma deranjeaza monitorizarea sau supravegherea activitatii mele, atata timp cat nu am intentii

criminale, teroriste, inclinatii spre furt sau inselaciune.

Daca ma simt curat, nici capul nu ma doare.

 

Parca mai alaltaieri ma acuzai de gandire militarista si de obsesia dusmanului care nu doarme, acum vad ca-ti place teribil monitorizarea poporului   ! 

Cred ca avem perceptii diferite in ce priveste "dusmanul". Dusmanul nu e poporul, d-le @morarul, nu el trebuie monitorizat in tot cuprinsul sau, asa cum exista tendinta azi. Ci elementele subversive care sunt mult mai putine si care ar putea fi identificate cu usurinta de catre serviciile "specializate".

( Unele mai de calibru/notorietate pot fi identificate si de catre personal nespecializat, apar mereu in spatiul public  ).

Folosind (la nevoie) chiar si mijloace mai putin ortodoxe, elementele subversive prinse vor da in vileag alte elemente din aceeasi categorie. Asa se lucreaza, in caz ca nu stiai. 

 

Chestia cu necesitatea monitorizarii poporului e o gaselnita de doi bani pe care o inghit cei ce sunt paraleli cu realitatea. De fapt monitorizarea/controlarea poporului e utila dpdv a actiunilor politice de diverse feluri (nu mai insist aici).

Poporul are dreptul la o anume intimitate - principiu democratic - daca crezi ca si acest principiu nu mai e valabil, e grav  !

De ce nu ceri autoritatilor sa-ti monteze camere de luat vederi in sufragerie in dormitoare si la baie, sa-ti asculte telefoanele, sa-ti monteze microfoane prin toata casa, eventual cativa agenti pentru filaj? ... observ ca consideri natural a trai intr-un "glob de sticla", pentru a demonstra ce cetatean model esti 

Editat Septembrie 17, 2016 de +_Florin_+

[Vizitator]

Si pentru ca_corifeii bodegii au dat-o prea mult in principii (in care evident sunt imbatabili) hai sa mai  postez si eu ceva concret despre roadele cercetarii stiintifice.

Astazi despre chimie  si foloasele sale in sport:

 

"Numărul sportivilor care s-au dopat cu voie de la WADA creşte. Declaraţiile medicilor sportivi, specialişti în probleme de doping, sunt categorice şi acuză fără drept de apel. Ei şi?!

Mai marii WADA (Agenţia Mondială Antidoping) sunt profund dezamăgiţi, încă mai consideră că spargerea bazei de date secrete este ilegală (!!!), că hackerii au comis un act criminal şi că se urmăreşte distrugerea sistemului, inclusiv a prestigiului de care se bucura Agenţia. Cuvinte, cuvinte, cuvinte... Retragerea medaliilor dobândite pe nedrept? Nu. Suspendarea sportivilor depistaţi că au folosit substanţe interzise? Nu. Explicaţii? Da. Multe dintre ele se potrivesc ca nuca-n perete!

Se bate din greu monedă pe faptul că în baza de date secrete, ADAMS, există pentru fiecare sportiv dopat un „certificat de autorizare pentru uz terapeutic” , document care-i permite unui sportiv să se dopeze. Cum ajunge un astfel de document la ADAMS? Simplu ca bună ziua: medicul sportiv îl înştiinţează pe medicul lotului care, la rândul lui se adresează federaţiei naţionale de specialitate, care trimite spre WADA o solicitare de acordare a „certificatului de autorizare”. Dacă i se acordă acel „certificat”- şi în general se acordă - sportivul este acoperit, se poate dopa cu voie de la WADA. Mecanismul acesta cu evidente inserţii birocratice funcţionează de mulţi ani, dar, ca un făcut, la el au apelat cu precădere sportivi din SUA (10 cazuri), Marea Britanie şi Germania cu câte 5 sportivi.

Iată cazul înotătoarei Blune Pernille (Danemarca), medaliată cu aur la 50 m şi cu bronzul ştafetei de 4x100m. Din fişa de la ADAMS, „sustrasă ilegal” de hackeri, reiese că daneza a folosit un medicament pentru atenuarea astmului. (În paranteză fie spus, foarte mulţi înotători suferă de această afecţiune şi se pare că antrenorii sunt de-a dreptul fericiţi că elevii lor au contractat această afecţiune care le permite să obţină „autorizaţia” de la WADA!). Numai că, declară medicii sportivi, medicamentul îi permite sportivului să aspire o cantitate de oxigen de trei ori mai mare şi să expire o cantitate de cinci ori mai mare de oxide carbon. Avantajul este incredibil şi un adversar sănătos nu are nicio şansă în lupta cu un astfel de „bolnav”. Clar ca lumina zilei, protecţie pe faţă, acceptare pe faţă a dopingului."

 

De fapt se pare ca nu 5 ci 53 de sportivi britanici au fost dopati, dupa ultimele "leaks".

Editat Septembrie 17, 2016 de Vizitator

[Liviu M]

De ce am ue senzatia ca cercetarea droagelor nu se face cu bani publici?

[Vizitator]

Cred ca si cu bani publici, au aplicatii militare......... sa creeze "Soldati Universali"

Editat Septembrie 17, 2016 de Vizitator

[Liviu M]

Pentru militari au alt caiet de sarcini, ca nu sta nimeni sa-i testeze antidoping. Pot sa le injecteze ce vor ei.

Asa ca probabil au laboratore, cercetatori si bugete diferite.

Editat Septembrie 17, 2016 de Liviu M

[adrian_pic]

Armata cand investeste in cercetare doreste intodeauna rezultate si impune termene. La americani poate multe proiecte deosebite au fost stopate doar pentru ca deadline-ul stabilit rezultatele nu au fost convingatoare si s-a stabilit abandonarea proiectului. 

La CERN nu (cred ca) este asa.

Cercetarea este productiva doar atunci cand exista un deadline si cand "investitorul" iti cere socoteala. 

Editat Septembrie 18, 2016 de adrian_pic

[franzm]

-Cercetarea este productiva doar atunci cand exista un deadline si cand "investitorul" iti cere socoteala.-

Ca la VW ;-)

Propun ca toti aceia care se opun cercetarii sa înceapa prin a refuza sa foloseasca produsele rezultate din cercetare. În semn de protest si ca sa le faca în ciuda cercetatorilor.

[adrian_pic]

franzm nu sunt impotriva cercetarii ci dimpotriva (sunt mai sadic decat multi si ) imi doresc aparitia concurentei in domeniul cercetarii. Mi-as dori sa primesc salarul brut ca la voi in occident si sa am posibilitatea ca in loc sa platesc impozitul de x procente la stat sa platesc x+y (deci sa raman cu mai putin bani) procente daca vars banii in contul unui institut de cercetare.

CERCETAREA ESTE ESENTA PROGRESULUI!

CONCURENTA ESTE MODALITATEA PENTRU A MARI EFICACITATEA!

Mi-as dori sa vad doua trei CERN-uri la concurenta. 

 

franzm in scandalul VW (din ce am citit) eu nu am nici un repros fata de BOSCH care i-a avertizat ca nu-i ok "caietul de sarcini" ci ii felicit pentru ca au reusit sa faca proiectul. Nu inseamna ca nu-i condamn pentru cei de la VW!

[Marele Savant]

Eu tot mai astept sa aflu cite premii Nobel s-au obtinut in urma cercetarilor cercetate la CERN!

[Ion_Bumbu]

La CERN se face cercetare fundamentala !

Vedeti deosebirile intre cercetarea fundamentala si cea aplicata.

Aveti aici acest docu public.

 

DEFINIŢII PRIVIND CERCETAREA, DEZVOLTAREA, INOVAREA

 

 

dr. Aurel Pisoschi prof.univ.dr. Emilian M. Dobrescu

 

 

 

1. Consideraţii generale asupra definiţiilor privind cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi activitatea de planificare strategică a acestora

 

Conform definiţiei dată în enciclopedie [1] cercetarea este un proces activ şi sistematic pentru a descoperi, interpreta sau revizui fapte, evenimente, comportamente sau teorii, sau să facă aplicaţiile practice cu ajutorul unor astfel de fapte, legi sau teorii.

În iunie 1963, Organizaţia de Cooperare şi de Dezvoltare Economică a organizat o reuniune a unor experţi naţionali din domeniul statisticii cercetării-dezvoltării (C-D) în vila Falconieri din localitatea Frascati, Italia. Rezultatul acestei reuniuni a fost realizarea primei lucrări intitulate “Metodă tip propusă pentru anchete asupra cercetării şi dezvoltării”, lucrare cunoscută şi sub numele de Manualul Frascati [2], disponibil şi sub formă electronică pe site-ul web al O.C.D.E. Manualul Frascati, ca rezultat al eforturilor experţilor din domeniu, este azi o referinţă importantă pentru foarte multe ţări, chiar nemembre ale organizaţiei (menţionăm inclusiv participarea Comisiei Comunităţii Europene la lucrările O.C.D.E., conform art.13 al Convenţiei O.C.D.E). În afara acestui manual, au mai fost realizate alte două, denumite după oraşele în care s-au întrunit grupurile de experţi: Manualul Oslo (care are ca obiect de analiză inovarea) [3] şi Manualul Canberra (cu obiect de studiu resursele umane ale sistemului C-D) [4]. Aceste manuale prezintă definiţiile unanim acceptate în ţările O.C.D.E., în ţările U.E. cât şi în alte ţări şi preluate, ca atare, de Eurostat, organism specializat al U.E.

Spre exemplu, Manualul Canberra ţine cont atât de experienţa, cât şi de polii de interese ale organizaţiilor internaţionale, ca U.N.E.S.C.O., Biroul Internaţional al Muncii, Comisia Europeană (DGXII şi Eurostat) sau ale unor direcţii şi organisme ale O.C.D.E., cum ar fi Direcţia pentru ştiinţă, tehnologie şi industrie, Direcţia pentru educaţie, muncă şi afaceri sociale etc.

Amintim aceste lucruri pentru a arăta că la nivel mondial a existat şi există preocuparea constantă de a defini noţiunile specifice cercetării (pentru a avea un sistem unitar de referinţă) şi că, aceste definiţii ar trebui preluate ca atare, ele reprezentând de fapt experienţa celor mai avansate ţări din lume (începând cu anul 1963 în cazul manualului Frascati).

Manualul Frascati, ediţia 2002, defineşte astfel cercetarea şi dezvoltarea aexperimentală, în capitolul 2 intitulat “Definiţii şi convenţii de bază”: Cercetarea şi dezvoltarea experimentală (C-D) înglobează lucrările de creaţie făcute în mod sistematic în vederea înbogăţirii ansamblului de cunoştinţe, inclusiv cunoaşterea omului, a culturii şi a societăţii, precum şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi aplicaţii. Termenul C-D acoperă trei activităţi: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă şi dezvoltarea experimentală.

Cercetarea fundamentală constă în lucrări experimentale şi teoretice realizate în principal în vederea dobândirii de noi cunoştinţe asupra bazelor fenomenelor şi faptelor observabile fără a prevedea o aplicaţie sau o utilizare specială. Cercetarea fundamentală analizează proprietăţi, structuri şi relaţii pe baza cărora se formulează şi se pun la încercare ipoteze, teorii sau legi. Rezultatele cercetării fundamentale nu sunt, în general, negociate şi se comunică în mod obişnuit prin intermediul sesiunilor ştiinţifice, în publicaţii, reviste ştiinţifice sau sunt schimbate direct între organisme sau persoane interesate. În unele circumstanţe, difuzarea rezultatelor cercetării fundamentale poate să fie restrânsă, din raţiuni de securitate.

Cercetarea fundamentală (denumită de unii oameni de ştiinţă şi cercetare de bază) analizează proprietăţi, structuri şi relaţii în vederea formulării şi supunerii la încercări a diferitelor ipoteze, teorii sau legi. Menţiunea din definiţie ”fără a prevedea o aplicaţie sau o utilizare specială” este esenţială deoarece executantul nu cunoaşte în mod necesar aplicaţiile efective în momentul când realizează cercetarea. Cercetarea fundamentală poate fi dirijată către diferite domenii de interes general, cu un obiectiv explicit - realizarea unei palete largi de aplicaţii,şi poartă numele, în acest caz, de cercetare fundamentală orientată. Pentru a putea distinge cercetarea fundamentală pură, de cea fundamentală orientată, manualul Frascati precizează:

• [*]

cercetarea fundamentală pură este executată în vederea obţinerii de progrese în cunoaştere, fără intenţia de a realiza avantaje economice sau sociale pe termen lung, fără eforturi pentru aplicarea rezultatelor acestei cercetări şi nici pentru a le transfera către sectoare însărcinate cu punerea în aplicare; [*]cercetarea fundamentală orientată se face în speranţa că ea va ajunge la o bază largă de cunoaştere care va permite rezolvarea problemelor sau concretizarea oportunităţilor de azi sau din viitor.

Datorită “orientării” unei categorii a cercetării fundamentale, o parte importantă a oamenilor de ştiinţă consideră că nu există o demarcaţie netă între cercetarea fundamentală şi cea aplicată, cea de a doua având izvorul în prima [5,6].

Cercetarea aplicată este îndreptată spre un obiectiv sau scop practic determinat şi cuprinde lucrări originale realizate pentru a obţine cunoştiinţe noi. Rezultatele unei cercetări aplicate conduc, în primul rând la un produs unic sau un număr limitat de produse, de operaţii, metode sau sisteme. Acest tip de cercetare permite transpunerea în formă operaţională a ideilor. Cunoştinţele sau informaţiile rezultate din cercetarea aplicată sunt adesea brevetate, dar pot, în acelaşi timp, să fie considerate secrete.

Cercetarea aplicată este deci întreprinsă fie pentru a determina utilizările posibile ale rezultatelor cercetărilor fundamentale, fie pentru stabilirea metodelor sau mijloacelor noi, permiţând atingerea obiectivelor determinate. Rezultatele cercetărilor aplicate se referă în primul rând la un produs unic sau la un număr limitat de produse, de operaţii, de metode sau de sisteme. Rezultatele acestor cercetări, cunoştinţele, informaţiile obţinute sunt adesea brevetate, dar pot, de asemenea, să fie păstrate secrete.

Dezvoltarea experimentală constă în lucrări sistematice bazate pe cunoştinţe existente obţinute prin cercetare şi/sau experienţă practică, cu scopul de a lansa fabricarea de noi materiale, produse sau dispozitive, de a stabili noi procedee, sisteme şi servicii sau de a le ameliora considerabil pe cele deja existente.

Cercetarea-dezvoltarea cuprinde în acelaşi timp C-D formală a unităţilor de C-D şi C-D informală sau ocazională a altor unităţi.

Manualul Frascati, defineşte şi un număr important de activităţi conexe care, deşi sunt bazate pe ştiinţă şi tehnologie, trebuie disociate de sistemul C-D:

• [*]

activităţi de învăţământ şi formare, cu excepţia cercetărilor doctoranzilor care trebuie luate în considerare ca activităţi C-D; [*]alte activităţi ştiinţifice şi tehnologice conexe, cum ar fi colectarea de date de interes general, indexarea, înregistrarea, clasificarea, difuzarea, traducerea, analiza, evaluarea, realizate de servicii bibliografice, de brevete, de difuzare a informaţiei ştiinţifice, de conferinţe ştiinţifice. Există şi în acest caz excepţia dată de acele activităţi care sunt realizate exclusiv pentru susţinerea C-D (spre exemplu, pregătirea raportului original asupra rezultatelor cercetării va fi inclus în activitatea de C-D). În mod similar, nu sunt activităţi de C-D analizele practicate obişnuit pentru materiale, compuşi, produse, sol, atmosferă etc., studiile de fezabilitate, cu excepţia celor bazate pe cercetare, lucrările de practică curentă şi de aplicare obişnuită a cunoştinţelor medicale specializate, studiile de natură politică cum ar fi studiile de analiză şi evaluare a programelor, a activităţii ministerelor sau altor instituţii etc., cât şi activităţile curente legate de calculatoare; [*]alte activităţi industriale, împărţite în două grupe: lucrări de inovare şi producţia cu activităţile conexe ei (cum ar fi studiul de piaţă); [*]administrarea şi alte activităţi de susţinere, care cuprind activităţile conduse de ministere, organizaţii de cercetare, fundaţii etc., de gestionare şi distribuire a fondurilor către executanţi, dar şi activităţile de susţinere indirectă cum ar fi transportul, intermedierea, curăţenia, reparaţiile, întreţinerea, paza etc.

Deşi conform manualului Frascati, activitatea de învăţământ nu face parte din cercetare-dezvoltare, este greu de stabilit graniţa dintre cercetare-dezvoltare şi învăţământ/formare din învăţământul superior, plecând de la ideea că cele două activităţi sunt stâns legate: o bună parte dintre profesori exercită ambele activităţi şi baza materială (clădiri, instrumente, echipamente) este folosită pentru ambele activităţi. Această dificultate apare într-un număr de cazuri cum ar fi cel al doctoranzilor, al supervizării lucrărilor şi proiectelor de licenţă/master de către personalul universitar, al îngrijirilor medicale specializate în spitale (clinici) universitare, unde participă şi studenţi. Condiţia principală ca aceste tipuri de activitate să fie considerate activităţi de cercetare-dezvoltare este ca ele să fie direct legate de un proiect care să aibă caracter de noutate.

Manualul Frascati pune la îndemâna cercetătorilor, evaluatorilor şi statisticienilor criteriile complementare după care se pot distinge activităţile de C-D (realizate printr-un proiect) de activităţile ştiinţifice, tehnologice şi industriale conexe (vezi Tabelul I).

 

Tabel I - Criterii complementare pentru a separa activităţile de C-D de alte activităţi ştiinţifice, tehnologice şi industriale

 

DEFINIŢII PRIVIND CERCETAREA, DEZVOLTAREA, INOVAREA

 

 

dr. Aurel Pisoschi prof.univ.dr. Emilian M. Dobrescu

 

 

 

1. Consideraţii generale asupra definiţiilor privind cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi activitatea de planificare strategică a acestora

 

Conform definiţiei dată în enciclopedie [1] cercetarea este un proces activ şi sistematic pentru a descoperi, interpreta sau revizui fapte, evenimente, comportamente sau teorii, sau să facă aplicaţiile practice cu ajutorul unor astfel de fapte, legi sau teorii.

În iunie 1963, Organizaţia de Cooperare şi de Dezvoltare Economică a organizat o reuniune a unor experţi naţionali din domeniul statisticii cercetării-dezvoltării (C-D) în vila Falconieri din localitatea Frascati, Italia. Rezultatul acestei reuniuni a fost realizarea primei lucrări intitulate “Metodă tip propusă pentru anchete asupra cercetării şi dezvoltării”, lucrare cunoscută şi sub numele de Manualul Frascati [2], disponibil şi sub formă electronică pe site-ul web al O.C.D.E. Manualul Frascati, ca rezultat al eforturilor experţilor din domeniu, este azi o referinţă importantă pentru foarte multe ţări, chiar nemembre ale organizaţiei (menţionăm inclusiv participarea Comisiei Comunităţii Europene la lucrările O.C.D.E., conform art.13 al Convenţiei O.C.D.E). În afara acestui manual, au mai fost realizate alte două, denumite după oraşele în care s-au întrunit grupurile de experţi: Manualul Oslo (care are ca obiect de analiză inovarea) [3] şi Manualul Canberra (cu obiect de studiu resursele umane ale sistemului C-D) [4]. Aceste manuale prezintă definiţiile unanim acceptate în ţările O.C.D.E., în ţările U.E. cât şi în alte ţări şi preluate, ca atare, de Eurostat, organism specializat al U.E.

Spre exemplu, Manualul Canberra ţine cont atât de experienţa, cât şi de polii de interese ale organizaţiilor internaţionale, ca U.N.E.S.C.O., Biroul Internaţional al Muncii, Comisia Europeană (DGXII şi Eurostat) sau ale unor direcţii şi organisme ale O.C.D.E., cum ar fi Direcţia pentru ştiinţă, tehnologie şi industrie, Direcţia pentru educaţie, muncă şi afaceri sociale etc.

Amintim aceste lucruri pentru a arăta că la nivel mondial a existat şi există preocuparea constantă de a defini noţiunile specifice cercetării (pentru a avea un sistem unitar de referinţă) şi că, aceste definiţii ar trebui preluate ca atare, ele reprezentând de fapt experienţa celor mai avansate ţări din lume (începând cu anul 1963 în cazul manualului Frascati).

Manualul Frascati, ediţia 2002, defineşte astfel cercetarea şi dezvoltarea aexperimentală, în capitolul 2 intitulat “Definiţii şi convenţii de bază”: Cercetarea şi dezvoltarea experimentală (C-D) înglobează lucrările de creaţie făcute în mod sistematic în vederea înbogăţirii ansamblului de cunoştinţe, inclusiv cunoaşterea omului, a culturii şi a societăţii, precum şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi aplicaţii. Termenul C-D acoperă trei activităţi: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă şi dezvoltarea experimentală.

Cercetarea fundamentală constă în lucrări experimentale şi teoretice realizate în principal în vederea dobândirii de noi cunoştinţe asupra bazelor fenomenelor şi faptelor observabile fără a prevedea o aplicaţie sau o utilizare specială. Cercetarea fundamentală analizează proprietăţi, structuri şi relaţii pe baza cărora se formulează şi se pun la încercare ipoteze, teorii sau legi. Rezultatele cercetării fundamentale nu sunt, în general, negociate şi se comunică în mod obişnuit prin intermediul sesiunilor ştiinţifice, în publicaţii, reviste ştiinţifice sau sunt schimbate direct între organisme sau persoane interesate. În unele circumstanţe, difuzarea rezultatelor cercetării fundamentale poate să fie restrânsă, din raţiuni de securitate.

Cercetarea fundamentală (denumită de unii oameni de ştiinţă şi cercetare de bază) analizează proprietăţi, structuri şi relaţii în vederea formulării şi supunerii la încercări a diferitelor ipoteze, teorii sau legi. Menţiunea din definiţie ”fără a prevedea o aplicaţie sau o utilizare specială” este esenţială deoarece executantul nu cunoaşte în mod necesar aplicaţiile efective în momentul când realizează cercetarea. Cercetarea fundamentală poate fi dirijată către diferite domenii de interes general, cu un obiectiv explicit - realizarea unei palete largi de aplicaţii,şi poartă numele, în acest caz, de cercetare fundamentală orientată. Pentru a putea distinge cercetarea fundamentală pură, de cea fundamentală orientată, manualul Frascati precizează:

• [*]

cercetarea fundamentală pură este executată în vederea obţinerii de progrese în cunoaştere, fără intenţia de a realiza avantaje economice sau sociale pe termen lung, fără eforturi pentru aplicarea rezultatelor acestei cercetări şi nici pentru a le transfera către sectoare însărcinate cu punerea în aplicare; [*]cercetarea fundamentală orientată se face în speranţa că ea va ajunge la o bază largă de cunoaştere care va permite rezolvarea problemelor sau concretizarea oportunităţilor de azi sau din viitor.

Datorită “orientării” unei categorii a cercetării fundamentale, o parte importantă a oamenilor de ştiinţă consideră că nu există o demarcaţie netă între cercetarea fundamentală şi cea aplicată, cea de a doua având izvorul în prima [5,6].

Cercetarea aplicată este îndreptată spre un obiectiv sau scop practic determinat şi cuprinde lucrări originale realizate pentru a obţine cunoştiinţe noi. Rezultatele unei cercetări aplicate conduc, în primul rând la un produs unic sau un număr limitat de produse, de operaţii, metode sau sisteme. Acest tip de cercetare permite transpunerea în formă operaţională a ideilor. Cunoştinţele sau informaţiile rezultate din cercetarea aplicată sunt adesea brevetate, dar pot, în acelaşi timp, să fie considerate secrete.

Cercetarea aplicată este deci întreprinsă fie pentru a determina utilizările posibile ale rezultatelor cercetărilor fundamentale, fie pentru stabilirea metodelor sau mijloacelor noi, permiţând atingerea obiectivelor determinate. Rezultatele cercetărilor aplicate se referă în primul rând la un produs unic sau la un număr limitat de produse, de operaţii, de metode sau de sisteme. Rezultatele acestor cercetări, cunoştinţele, informaţiile obţinute sunt adesea brevetate, dar pot, de asemenea, să fie păstrate secrete.

Dezvoltarea experimentală constă în lucrări sistematice bazate pe cunoştinţe existente obţinute prin cercetare şi/sau experienţă practică, cu scopul de a lansa fabricarea de noi materiale, produse sau dispozitive, de a stabili noi procedee, sisteme şi servicii sau de a le ameliora considerabil pe cele deja existente.

Cercetarea-dezvoltarea cuprinde în acelaşi timp C-D formală a unităţilor de C-D şi C-D informală sau ocazională a altor unităţi.

Manualul Frascati, defineşte şi un număr important de activităţi conexe care, deşi sunt bazate pe ştiinţă şi tehnologie, trebuie disociate de sistemul C-D:

• [*]

activităţi de învăţământ şi formare, cu excepţia cercetărilor doctoranzilor care trebuie luate în considerare ca activităţi C-D; [*]alte activităţi ştiinţifice şi tehnologice conexe, cum ar fi colectarea de date de interes general, indexarea, înregistrarea, clasificarea, difuzarea, traducerea, analiza, evaluarea, realizate de servicii bibliografice, de brevete, de difuzare a informaţiei ştiinţifice, de conferinţe ştiinţifice. Există şi în acest caz excepţia dată de acele activităţi care sunt realizate exclusiv pentru susţinerea C-D (spre exemplu, pregătirea raportului original asupra rezultatelor cercetării va fi inclus în activitatea de C-D). În mod similar, nu sunt activităţi de C-D analizele practicate obişnuit pentru materiale, compuşi, produse, sol, atmosferă etc., studiile de fezabilitate, cu excepţia celor bazate pe cercetare, lucrările de practică curentă şi de aplicare obişnuită a cunoştinţelor medicale specializate, studiile de natură politică cum ar fi studiile de analiză şi evaluare a programelor, a activităţii ministerelor sau altor instituţii etc., cât şi activităţile curente legate de calculatoare; [*]alte activităţi industriale, împărţite în două grupe: lucrări de inovare şi producţia cu activităţile conexe ei (cum ar fi studiul de piaţă); [*]administrarea şi alte activităţi de susţinere, care cuprind activităţile conduse de ministere, organizaţii de cercetare, fundaţii etc., de gestionare şi distribuire a fondurilor către executanţi, dar şi activităţile de susţinere indirectă cum ar fi transportul, intermedierea, curăţenia, reparaţiile, întreţinerea, paza etc.

Deşi conform manualului Frascati, activitatea de învăţământ nu face parte din cercetare-dezvoltare, este greu de stabilit graniţa dintre cercetare-dezvoltare şi învăţământ/formare din învăţământul superior, plecând de la ideea că cele două activităţi sunt stâns legate: o bună parte dintre profesori exercită ambele activităţi şi baza materială (clădiri, instrumente, echipamente) este folosită pentru ambele activităţi. Această dificultate apare într-un număr de cazuri cum ar fi cel al doctoranzilor, al supervizării lucrărilor şi proiectelor de licenţă/master de către personalul universitar, al îngrijirilor medicale specializate în spitale (clinici) universitare, unde participă şi studenţi. Condiţia principală ca aceste tipuri de activitate să fie considerate activităţi de cercetare-dezvoltare este ca ele să fie direct legate de un proiect care să aibă caracter de noutate.

Manualul Frascati pune la îndemâna cercetătorilor, evaluatorilor şi statisticienilor criteriile complementare după care se pot distinge activităţile de C-D (realizate printr-un proiect) de activităţile ştiinţifice, tehnologice şi industriale conexe (vezi Tabelul I).

 

Tabel I - Criterii complementare pentru a separa activităţile de C-D de alte activităţi ştiinţifice, tehnologice şi industriale

Editat Septembrie 18, 2016 de Ion_Bumbu

[cristian_draghiescu]

Stie cineva cite premii Nobel au fost obtinute in urma ceretarilor de la CERN??Fiind crema europei acolo si bani cacalau, probabil ca se iau citeva pe an!

Unii chiar îşi imaginează că decernarea premiilor Nobel are loc multianualşi cam în acelaşi mod ca şi în cazul unei biete diplome de bacalaureat.Dar sunt mari specialişti şi atotcunoscători în domeniul cercetării, cu carebineînţeles că nu au nici cea mai mică tangenţă.Ce-ar mai putea fi de comentat ?...E greu să te superi pe astfel de oameni.

[Marian]

Eu tot mai astept sa aflu cite premii Nobel s-au obtinut in urma cercetarilor cercetate la CERN!

Poate v-a scapat:

http://www.elforum.info/topic/118619-romania-stat-membru-oficial-cern/?p=1425593

[Liviu M]

Eu tot mai astept sa aflu cite premii Nobel s-au obtinut in urma cercetarilor cercetate la CERN!

E bine sa combati fara sa citesti ce ti se raspunde...

Editat Septembrie 18, 2016 de Liviu M

[Marele Savant]

Unii chiar îşi imaginează că decernarea premiilor Nobel are loc multianual

şi cam în acelaşi mod ca şi în cazul unei biete diplome de bacalaureat.

Dar sunt mari specialişti şi atotcunoscători în domeniul cercetării, cu care

bineînţeles că nu au nici cea mai mică tangenţă.

Ce-ar mai putea fi de comentat ?...

E greu să te superi pe astfel de oameni.

 

 Nu iubire, stiu exact cum si cind se decerneaza! dar CERN-ul are multe decenii de functionare si se pare ca doar un Nobel pentrui nventarea și dezvoltarea detectoarelor de particule, chestii care se fabricau si in Romania prin anii 60-70 la magurele, dar probabil alea nu erau cercetate sau erau prea ieftine. Cele cu Bosonii sint vax albina, dar chiar luate in calcul toate trei, la deceniile de functionare si banii cheltuiti se pare ca rezultatele sint cam la genunchiul brostei!

 

 Domnilor, cercetarea nu se poate face competitiv decit cu bani privati si in ionstitutii private!

 

 Ce facuta la stat cu bani de la stat, da rezultate exact ca la ...stat! Adica timpul trece, leafa merge, noi cu drag cercetam!

 

Am zis!

E bine sa combati fara sa citesti ce ti se raspunde...

 

 Tinere, accepta ca eu am servici si poate mi-a scapat raspunsul. Altfel spuneam de atunci ca e vax albina pentru anii si resursele consumate acolo!

[Liviu M]

Tinere,

Ce bine ma simt! A trecut ceva timp de cand mi s-a zis asa. 

accepta ca eu am servici si poate mi-a scapat raspunsul. Altfel spuneam de atunci ca e vax albina pentru anii si resursele consumate acolo!

Mosule, accepta atunci ca nu e nimeni obligat sa-ti raspunda la intrebari si nu le mai repeta. Poate si altii au servicii. :limb:Restul comentariului, cu vax si albine, e irelevant din punctul de vedere al raspunsului meu. Ai pus o intrebare si mi-am rupt din timpul meu liber sa-ti raspund. Era suficient un "multumesc".

Editat Septembrie 18, 2016 de Liviu M