gabimix Postat Septembrie 6, 2016 Partajează Postat Septembrie 6, 2016 Va multumesc pentru info. Am pe aici binoculare 43-3312 si 43-202 si niste antene telescopice. Eu doresc sa fac un etaj final pentru un xcvr portabil (7 si 14 mHz) aflat (cam de mult) in constructie. 30-40w imi sunt suficienti pentru portabil. Prefer sa folosesc o sursa de 13-14v. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 6, 2016 Partajează Postat Septembrie 6, 2016 Perfect. 4XIRF520 e solutia! Trebuie doar sa verifici tranzistorii cu un supermultitester, eu am comandat din China 50 de buc noi. Au sosit vreo 7 buc IRF510, vreo 4 buc IRF520, 6 diode duble de comutatie si restul diverese tipuri de MOSFET cu capacitati G-S de pana la 5nF!!!! Te miri dupa aceea ca nu merg in montaj... sau mai rau, ca pusca montajul cand il alimentezi si te uiti ca curca-n lemne si nu gasesti gresala.. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 6, 2016 Partajează Postat Septembrie 6, 2016 Un pic off-topic dar totusi o automatizare utila;racirea amplificatorului cu turatie variabila in functie de temperatura.Montajul este simplu dar functional 100% si isi face treaba cu brio.Se pot folosi cate ventilatoare (de pc )este nevoie.Din semireglabil se regleaza pragul de temperatura de unde dorim sa inceapa ventilarea. Link spre comentariu
Rx-Tx Postat Septembrie 6, 2016 Autor Partajează Postat Septembrie 6, 2016 Multumesc tuturor pentru informatiile extrem de valoroase si utile ce le-ati postat in acest topic. Sper sa ne auzim destul de curand si in banda de 80m. Acu nu stiu exact in ce mod voi lucra AM, DSB sau FM Link spre comentariu
puriu Postat Septembrie 7, 2016 Partajează Postat Septembrie 7, 2016 Putine ferite functioneaza bine in US. Cele cu permeabilitate magnetica mica (Al mic) si cu pierderi mici la frecventele necesare. Feritele pentru filtraj (tori, tuburile de pe cabluri, etc.) au permeabilitate foarte mare in AF si pierderi foarte mari in RF. Inlocuitorul feritei in US este, desigur, miezul din pulbere de fier inglobata in dielectric (ferrocart), care se foloseste dinainte de inventarea feritelor. Piese toroidale de dimensiune suficienta pentru un transformator am vazut la niste variometre ce se foloseau in anii '30 si '40. Poate mai are cineva. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 7, 2016 Partajează Postat Septembrie 7, 2016 (editat) Miezurile din ferrocart le-am tot vazut prin radiourile vechi cu tuburi,daca imi aduc bine aminte parca erau un pic rosii-maronii la culoare si aveau la exterior o textura ca de material plastic.La inceputurile mele in radio turnam intr-un tub facut din carton pilitura din fier amestecata cu ceara si obtineam un fel de bara(nu aveam de unde sa iau bara din ferita) pe care bobinam 70~80spire si asa am facut primele receptii in UM;amplificare directa.Acum cu alte materiale mai actuale ar merita,cred,facute ceva experimente cu mixtura metalica(pilitura sau altceva)inglobata in diverse rasini si turnata in forme convenabile.Poate am obtine ceva rezultate bune...trebuie experimentat...si aflat! Editat Septembrie 7, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
puriu Postat Septembrie 28, 2016 Partajează Postat Septembrie 28, 2016 La ferrocart, fierul are structura nanometrica, se obtine chimic (din carbonil de fier) si nu se poate inlocui cu pilitura. Sunt doua tipuri de ferrocart: cu liant lac de bachelita si cu liant polistiren. Al doilea tip are pierderi mai mici in US si poate fi reformat dupa o incalzire peste 150 de grade. Din piese inutile sau sparte se poate face o piesa noua prin presare la cald intr-o forma. Asa s-ar putea face si un tor suficient de mare. Eu am facut astfel niste tori mici, dar permeabilitatea magnetica a ferrocartului este mai mica decat cea a feritelor, de aceea a fost inlocuit. Link spre comentariu
VAX Postat Octombrie 29, 2016 Partajează Postat Octombrie 29, 2016 @puriu Ma intereseaza sa construiesc o sonda I-V cu trafo de banda larga (0,5-120 MHz) pe care sa o folosesc la un impedantmetru (de genul TESLA BM508 sau BM538). Aveti idee cum se proiecteaza astfel de transformatoare si cam ce parametri trebuie sa aiba ferita ? Daca secundarul transformatorului lucreaza scurtcircuitat (trafo de curent), se fot folosi si ferite de joasa frecventa, dar cu permeabilitatea magnetica mare (cateva sute minim) ? Pe internet asa zicea un nene. Link spre comentariu
MARLANU Postat Octombrie 30, 2016 Partajează Postat Octombrie 30, 2016 La 35V / 9A am obtinut 320W in 80m ,finali IRFP450,torurile folosite sunt cele folosite la cablurile VGA de la monitoarele CRT mai vechi. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 30, 2016 Partajează Postat Octombrie 30, 2016 Faina treaba, este schema francezului ,dupa cum vad din poza..chiar ai pus 2,2uF in grile;eu am pus doar 100nF.Totusi ai un consum de 315w si scoti 320w,parca ceva da cu virgula dupa mine Apropo varianta cu combinere de rf nu mi-a reusit,fiecare brat functiona independent ,dar impreuna nu si nu... Link spre comentariu
puriu Postat Noiembrie 3, 2016 Partajează Postat Noiembrie 3, 2016 La un aparat de masura de banda larga trebuie sa fie folsita o ferita cu pierderi mici in toata banda. Cel mai bun miez pe care il cunosc este la ferita "ochelari" folosita la transformatorul de antena (300/75 ohmi) la vechile televizoare cu tuburi. Merge bine pana la 200 MHz. Link spre comentariu
VAX Postat Noiembrie 3, 2016 Partajează Postat Noiembrie 3, 2016 @puriu Uitati ce zice cineva despre astfel de sonde : http://www.davmar.org/pdf/HP4815A-DK.pdf http://cp.literature.agilent.com/litweb/pdf/04815-90011.pdf Dupa astfel de scula s-au inspirat inginerii de la TESLA cand au construit impedantmetrele BM508 si BM538. Insa eu vreau sa fac o sonda modificata, in care trafo de curent sa lucreze aproape de regimul de scurtcircuit in secundar (Zs=2 ohmi - intrare pe emitorul unui tranzistor de RF in conexiune cu baza la masa). In schema initiala trafo de curent lucreaza pe sarcina de 50 ohmi. Nu am gasit documentatie serioasa despre cum se construiesc transformatoare de curent (in RF) cu miez de ferita, respectiv care sunt cerintele pentru miezul magnetic. Feritele binoculare de la simetrizoarele de antena au permeabilitatea magnetica relativa in domeniul 60-100, dar nu am date despre tipul de material utilizat. La magazinul Adelaida am gasit la pret de pomana (0,30 lei) ferite binoculare de fabricatie poloneza cu permeabilitatea de 60 si frecventa maxima de lucru (cu Q ridicat) egala cu 15MHz. Dar nu stiu daca aceste miezuri se comporta bine la frecvente joase (0,5MHz) sau la 110MHz (si mai sus). Este posibil ca la frecvente joase sa fie nevoie de permeabilitate magnetica mult mai mare, iar la 110 MHz pierderile in miez sa fie prea mari. Astfel de impedantmetre sunt ideale pentru masurarea componentelor si antenelor in RF. Cred ca este posibila utilizarea unor astfel de sonde impreuna cu ceva electronica auxiliara, care sa foloseasca placa de sunet din PC pentru prelucrarea semnalului de 10KHz. Adica decat sa faci tot aparatul, folosesti sondele si un PC. Dar este nevoie si de un mic montaj auxiliar (oscilatoarele, eventual cu DDS) si de un soft de analiza a datelor preluate prin placa de sunet. Link spre comentariu
Dan57 Postat Noiembrie 3, 2016 Partajează Postat Noiembrie 3, 2016 Dragule, nu ma pricep la emitatoare dar cred ca ti-ar fi de mare ajutor un soft care se gaseste pe net, il gasesti pe Google si se numeste:"minirk12". Sigur iti vei rezolva o buna parte din probleme, succes. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 3, 2016 Partajează Postat Noiembrie 3, 2016 320W din 4 tranzistori de 2 lei e un rezultat admirabil. Felicitari! In plus, e lucrat asa cum imi place mie, cu trasee scurte, dedicat RF. Rezultatele sunt similare cu cele obtinute de F4EOH. Felicitari! In ceea ce priveste randamentul, eu am o banuiala... cred ca ai masurat tensiunile si curentii cu un multimetru digital. De acolo ti se trage! Cel putin al meu innebuneste complet cand simte RF. In astfel de situatii multimetrele analogice sunt sfinte... Succes in continuare! Link spre comentariu
puriu Postat Noiembrie 4, 2016 Partajează Postat Noiembrie 4, 2016 Principiul transformatorului de curent este mentinerea automata a unui flux magnetic constant in miez. Fluxul creat de curentul in secundar trebuie sa fie egal si de semn contrar cu cel produs de curentul din primar. Cand in miez apar pierderi prin histerezis si prin curenti turbionari, acestea echivaleaza cu un fals curent in secundar, iar curentul real din secundar scade. Am probat un transformator de curent nemtesc de clasa 0,5% la 50 Hz si era OK. La 1 kHz eroarea era peste 10%. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum