AAF PP cu 6p6s/6p1p

[Vizitator Codrin71]

Dark angel imi cer scuze care reiese vreun repros, nu a fost in intentia mea asa ceva, S-a ocupat putin din fereastra pentru ca am reusit sa bobinez bine, e foarte usor sa iasa burta pe latura lunga la diametre mici care nu pot si stranse foarte mult, nu permite rezistenta mecanica a sarmei sa ”invingi” o izolatie sifonata. Poate imi reprosez mie ca nu am incercat sa bobinez vrac, mi-ar fi luat un sfert din timp. Calculul ocuparii ferestrei e chiar o treaba simpla și mi-a fost lene sa-l fac dupa ce am avut dimensiunile ferestrei.

[dark_angel]

Ok inseamna ca am inteles eu gresit. Dupa mine, cam asa se bobineaza un transformator de iesire serios (fie si DIY) spira langa spira, nu trebuie bobinate de-a valma. Astfel de bobinaj vei intalni la transformatoarele de iesire din radiouri unde nu prea se pune accent pe hi-fi. Spira langa spira e migalos, dar rezultatul final ar trebui sa compenseze timpul pierdut.

Zilele astea voi incerca si o simulare spice cu schema ta si datele transformatorului bobinat. Sa vedem ce se poate stoarce din ea.

[Vizitator viobio]

Daca anod-anod are 30H atunci un primar are aprox. 30H/4 adica un 7,5H. Inductanta asta e masurata la 100Hz sau la 1kHz?Pentru a masura inductanta de scapari unesti/pui in scurt capetele primarelor, iar de cealalta parte capetele secundarelor si le conectezi la bornele puntii RLC, trebuie sa dea ceva de ordinul mH/zeci de mH.Nu cred ca aflii chestii noi daca te straduiesti sa le masori si la 10kHz.Poti incerca o simulare in spice avand datele transformatorului de iesire pentru a estima performantele viitorului amplificator. P.S. am vazut poza cu tolele si nu stiu daca e vreun repros(faza cu fereastra jumatate goala) sau doar am inteles eu gresit, dar tola de mai sus nu e chiar E14(cea gandita la calcule), e ceva mai mare si acum vad ca ar avea vreo 8cmp utili fereastra unei astfel de tole, asadar jumatate din fereastra plina cu sarma=>aprox.4cmp (unde eu am estimat un 3.4cmp). Daca performantele obtinute nu vor fi pe placul tau exista si posibilitatea dublarii numarului de spire, dar nu te astepta sa dublezi inductantele ;))

Dacă dublează nr de spire în primar ,o să crească rezistenta in CC a primarului,vor fi afectate alte caracteristici ale amplificatorului,in sens negativ.

[dark_angel]

Credeam ca este evident ca acea crestere a inductantei din primar vine si cu ceva dezavantaje, ca deh asa e in viata. Cresterea rezistentei interne a infsurarilor nu e o tragedie. De unde are acum cel mult 100ohmi, acolo vor fi 200ohmi/primar. Considerand un curent de 50mA prin lampa, acum din 300v anodica ramane cu 295v si in al doilea caz -> 290V. Hai ca putem trai cu acest dezavantaj.

Poate sa scada cuplajul daca nu le mai imparte in infasurari mai mici, de aici o sa creasca si inductanta de scapari, asta duce la scaderea benzii audio in partea superioara, dar o sa castige in partea inferioara marind inductanta.

E greu de spus unde e mai bine, sunt prea multe variabile in ecuatie cand nu stii cu exactitate parametrii tolelor.

Sunt de parere ca bobinand singur transformatorul mai inveti din neajunsurile acestea si pe parcurs la al doilea/al treilea deja incepi sa le mai optimizezi (desigur pentru cine isi bate capul si vrea sa progreseze). Altfel se da comanda de OT pe net si gata.

Ma rog... in calitatea mea "de Dorel" dupa spusele unora pe aici, s-ar putea sa gresesc dar nu vad sa ma combata careva cu cifre.

[Vizitator Codrin71]

Daca anod-anod are 30H atunci un primar are aprox. 30H/4 adica un 7,5H. Inductanta asta e masurata la 100Hz sau la 1kHz?

Pentru a masura inductanta de scapari unesti/pui in scurt capetele primarelor, iar de cealalta parte capetele secundarelor si le conectezi la bornele puntii RLC, trebuie sa dea ceva de ordinul mH/zeci de mH.

Cu puntea digitala am masurat la 100Hz, 120Hz si la 1Khz, diferentele sunt nesemnificative, cu cea analogica doar la 100Hz - merge si la 1Kh dar numai pentru L<1H.

Am incercat sa masor L scapari, adica am unit toate cele 8 terminatii ale infasurarilor primare  si cele 4 ale secundarelor (nu am conectat prizele) dar nu imi arata nimic la niciuna dintre punti, la cea digitala imi da ceva negativ, la cea analogica nu gasesc nicio scadere a indicatiei instrumentului. Probabil ambele iau in calcul si o rezistenta a infasurarii, ori aici nu este nicio rezistenta, eventual as putea masura o capacitate.

[THOMAS]

  Daca ati conectat toate capetele bobinelor primare in scurt circuit pe deoparte si pe de alta parte cele ale secundarului si ati efectuat masuratoarea intre cele doua "noduri" nu faceti altceva decat sa masurati capacitatea intre primar si secundar (cauza pentru care va arata pe digital cu semnul minus).

Inductanta de scapari se masoara in felul urmator:

-se pun in scurt circuit terminalele tuturor secundarelor si se masoara cu L-metru inductanta bobinei primare anod-anod,aplicati formula si veti vedea care este limita superioara a benzi de frecvente la -3dB.

  Cu cat inductanta de scapari este mai mica,cu atat ne putem astepta la  un cuplaj magnetic foarte strans deci un raspuns la frecvente superioare din banda audio mai bun.

Inductantele diferite ce vi le arata la diverse frevente,este un efect al capacitatilor parazite dintre spire,dintre straturi,dintre primar si secundar dar si dintre bobinele primare si miezul de tole si dupa cum stim la diferite frecvente se vor forma virtual diferite circuite rezonante.

Niciodata nu puteti simula in Spice un transformator fara sa aveti cunostinta despre permeabilitatea magnetica a mediului de transport magnetic (miezul de tole),care la trecerea unui curent prin bobinele primare va genera un camp magnetic cu intensitatea xB si o tensiune magnetica xH,altfel simulare nu va reprezenta decat comportamentul pur electric, fara nicio legatura cu practica.

*************************************************************

Cineva a spus aici ca nu putem calcula un traf de alimentare fara sa cunoastem propietatile magnetice ale miezului si are mare dreptate.

  Exemplu:

  -va dau o carcasa in care se poate incadra o sectiune a miezului de 20cm^2 tole E20 sa zicem.Tolele nu vi le dau dar dupa ce ati bobinat traful dupa niste socoteli aritmetice eu o sa-l completez cu divesre tipuri de tola dar tot E20,va pot garanta ca de de fiecare data cand vom schimba tipul de tola,in afara de raportul de transformare care va fi acelasi toti parametri electrici vor fi schimbati; curent de mers in gol,pierderi prin curenti turbionari(Foucault sau Eddy) si pana la urma chiar eficienta energetica.

Editat Septembrie 22, 2016 de LMOlimpiu

[dark_angel]

@LMOlimpiu are dreptate cu privire la masurarea inductantei de scapari. Am explicat eronat cum se masoara, imi cer scuze (era destul de tarziu).

 

Pentru proiectarea judicioasa a unui transformator e nevoie sa se cunoasca proprietatile magnetice, nu am contestat treaba asta. Chiar si mai departe se poate folosi utilitarul celor de la Ansys Maxwell3D pentru vizualizarea liniilor de camp etc.

[THOMAS]

@LMOlimpiu are dreptate cu privire la masurarea inductantei de scapari. Am explicat eronat cum se masoara, imi cer scuze (era destul de tarziu).

 

Pentru proiectarea judicioasa a unui transformator e nevoie sa se cunoasca proprietatile magnetice, nu am contestat treaba asta. Chiar si mai departe se poate folosi utilitarul celor de la Ansys Maxwell3D pentru vizualizarea liniilor de camp etc.

Se mai intampla,bine ca s-a rezolvat problema!

Cat priveste MAXWELL,eu utilizez de cativa ani programul <MAXWELL STUDENT 4> pentru a reusi sa-mi rezolv cateva variabile pentru B si H si aranjarea bobinelor primare/secundare judicios mai ales pentru trafurile de iesire ,dupa care sa pot construi un model real de traf si sa-l pot testa in Spice,dar asa nu rezolva problema permeabilitati magnetice pentru miezurile ce le avem  decat atunci cand furnizorul le livreaza,mai rar asta (!!),deci problema practica ramane.

Editat Septembrie 22, 2016 de LMOlimpiu

[Vizitator Codrin71]

Am masurat dupa noile instructiuni si inductanta de scapari este 19mH.

Traful de alimentare este aproape gata. Am renuntat la primul miez c-core pentru ca avea fereastra prea mica (miez 6,4 cmp dar pe el scrie 88VA) si am bobinat pe altul, miez 8 cmp, primarul era bobinat cu sarma de 0,5 mm si avea 3,5 sp/v, am pastrat primarul si am bobinat 3,5 x tensiunea necesara in secundar(220-250V cu priza din 10 in 10V), urmeaza infasurarile de filament, astea merg repede. Sper sa nu se incalzeasca, miezul ar spune ca nu da suficienta putere, insa diametrul de 0,5 in primar adica 0,6 - 0,7 A si nr. de spire pe volt ar indica o putere mai mare. Daca nu tine bobinez altul pe un miez mai mare.

[dark_angel]

Daca un primar am stabilit ca are 7.5H am incercat intr-o simulare sa vedem ce ar iesi dupa schema din prima pagina (cum se zice pe aici cu materialul clientului). Evident ca este o simulare "marca Dorel" fiindca am folosit aproximari la calculul transformatorului de iesire, dar poate sunt altii mult mai savanti care vin cu o expunere mult mai detaliata sa ne lumineze, mie chiar mi-ar face placere. Revenind, configuratia 6n9s+6p6s atacata cu 1,25Vef suna cam asa: 8,5W@8R cu thd 2,5%, banda -1dB aprox. 30Hz-50*kHz (*aici depinde si de capacitatea parazita P-S). La 1W spectrul chiar arata audiofil.Daca o sa ai timp sa faci niste masuratori pe un canal dupa ce il lipesti/asamblezi chiar sunt curios cat se va apropia de situatia din simulare.

[Vizitator]

dacă urmărim simularea(8W în sarcină la ieşire cu limitare sinus) şi evident raportul de transformare http://www.elforum.info/uploads/monthly_09_2016/post-259737-0-44995400-1474494672.jpg circa 7k anod-anod putem spune că simularea reflectă realitatea având în vedere sarcină prea mică anod-anod(7k) pentru situaţia negativare automată tuburi finale, putem citi foaia de catalog 6p6s unde o să găsim circa 10K anod-anod sarcina recomandată pentru finale 6p6s.

 

pentru simularea dată dacă se majorează sarcina din ieşire 11Ω-12Ω posibil se mai "îndreaptă" situaţia pentru 8W în sarcină la ieşire(se poate simula chiar pentru 11k-12k anod-anod).

Editat Septembrie 26, 2016 de Vizitator

[dark_angel]

Da, m-am gandit si la modificarea Ra. Ma rog, si-a dorit de la inceput sa foloseasca o anume schema cu un traf de 8k. Poate ca un diferential+un etaj driver si negativare fixa pentru finale ar fi aratat putin mai bine.

Am mai invartit o simulare pe aceeasi schema si variindu-i sarcina de la 4R(verde) la 24R(gri) cu pasi de 4R(albastru, rosu, bleu,roz) nu prea se indreapta. Adica la 8R are 8.5W cu 2.5% thd, la 12R gasim 6.6W cu 1%, marind putin atacul la 7,5w are deja 3,5%. Avand transformatorul batut in cuie poate doar sa mai scada/mareasca anodica si eventual sa alimenteze g2 separat, sa renunte la ultraliniar. Chiar si asa nu cred ca o sa castige mai mult de 1-2w in plus ceea nu prea justifica eforturile.

Altfel raman 7-8W cinstiti si satisfactia lucraturii DIY. Chiar sunt curios ce o sa ii iasa in realitate daca are si cu ce sa testeze/masoare montajul.

[Vizitator Codrin71]

Cu ceva ajutor promis, pe langa posibilitatile mele, as avea cu ce sa masor, adica generator de joasa frecv. si osciloscop. Nu am distorsiometru.

Transformatoarele nu sunt chiar batute in cuie, in masura in care celui deja terminat i-as face perechea si le-as putea folosi pentru alte lampi, iar pentru 6p6s sa fac altele, mai am 2 trafuri identice pentru a recupera tole si carcasa. Asta doar in cazul in care probele nu vor fi satisfacatoare.

Daca nu dau de greu si ceva esecuri sa ma descurajeze, mai am in plan umratoarele amplifuri:

- 6p1p- ev, PP eventual cu cate 2 tuburi in paralel pentru o putere ceva mai mare;

- 4P1L, imi place cum arata si din ce am citit pe un forum extern ar suna bine, daca as gasi schema si tuburi preamplificatoare sa fie complet pe loctal ar fi super;

- daca imi ies bine primele doua, m-as incumeta la un PP cu 6s4s.

Nu am productivitatea unui user de pe forum, imi scapa username-ul, de un amplif pe saptamana, ma gandesc la 3 luni pentru fiecare. Desi de la planuri si idei si pana la o carcasa frumoasa care sa contina un amplif de calitate e cale lunga, cu atat mai mult cu cat tin sa-mi fac singur trafurile de iesire si de alimentare.

[dark_angel]

Pentru inceput e bun un generator si un osciloscop. Daca generatorul iti ofera semnal sinusoidal si dreptunghiular atunci poti afla banda la -1dB sau vizualiza raspunsul la semnal dreptunghiular etc. Avand un transformator de iesire bobinat poti incropi un montaj de test cu un canal al amplificatorului sa vezi ce performante are tot ansamblul. Apoi decizi daca mergi mai departe sau nu.

 

4P1L ar putea fi "asezonate" cu niste 12J1L.