AAF PP cu 6p6s/6p1p

[mojnost]

Am reusit sa dau de 2 trafuri frumusele, cu sectiune 5,5x2,2=12,1 cmp, dupa ce am desfacut unul, destul de usor, tola e model ca in foto, de 0,25mm grosime, nu stiu cat de orientat este materialul, carcasa din plastic dur sau ebonita si intra 240 spire pe strat din sarma primarului, adica de 0,2 mm. La secundare am redus sarma la 0,5 si le pun in paralel. Daca e gresita ordinea de amplaasare a infasurarilor va rog sa ma corectati.

Am incercat sa aleg c-core dar sunt mult mai mari trafurile ca volum, si astea mi se mar mari, nu credeam sa trebuiasca asa de mari si grele pentru 10W. Din cat am vazut in poze de amplif. pe lampi traful de alimentare este mai mare decat cele 2 alaturate, de iesire, insa din ce am socotit eu cel de alimentare mi-ar trebui pe la 100W, adica mai mic decat astea.

Deocamdata ii dau inainte cu bobinatul si dupa ce termin un traf construiesc un montaj de proba alimentat de la sursa si fac teste.

 

[vera]

Transformatorul nu este echilibrat. Cauta alta varianta [ex: P1(690sp)+S1(66sp)+P2(150+540)sp+S2(27+27)sp+P1(150+540)sp+S1(66sp)+P2(690)sp-este prima varianta care mi-a venit prima in minte].Cauta varianta optima.Tolele acelea de 0,25mm, sunt bune (cred ca sunt nemtesti)-sunt si mai bune (daca le ai).

Editat Septembrie 5, 2016 de vera

[Vizitator Codrin71]

Pentru userul Pentoda: Prietenul este userul mojnost (George), el ma ajuta si cu piese si cu bobinat ca eu nu am masina de bobinat dar o sa o imprumut sa continui eu, el mi-a cautat trafurile si a inceput sa bobineze. Nu am scris de el pana nu a intervenit singur. Iar pe dark_angel nu il cunosc, desi am tot respectul pentru el, este primul care a venit cu ceva util si sunt incepute trafurile dupa calculul lui - varianta 2 cu spire suplimentate 50%. Mi-ar fi placut sa vii cu un sfat, nu cu teorii ca nu stiu cati useri conspiram sa supravoltam filamentul unei lampi. Cine nu poate, nu stie sau nu vrea sa dea un sfat, o indicatie sau sa critice o eroare on-topic, il rog sa se abtina si sa nu polueze sau sa ceara detali pe privat daca totusi i se pare ceva de nedeslusit.

Chiar m-am zbatut nitel sa caut informatii, am citit aici pe forum ore bune si chiar am nevoie de sfaturi si si indicatii pentru a nu repeta erori care pot fi banale pentru cei experimentati. Omul din greseli invata, dar cred ca nu-i musai sa invatam doar din greselile proprii.

[Vizitator]

tola expusă aic http://www.elforum.info/uploads/monthly_09_2016/post-175171-0-07031100-1473095247.jpg este o tolă tipică transformatoarelor de intrare(fereastra lărgită/mărită) pentru un răspuns mai bun la frecvenţe superioare se poate recomanda  bobinarea în doi galeţi astfel se diminuează capacitatea inter strat.

 

având în vedere că există deja carcasele de bobinare se poate eventual monta/adăugă o diafragmă separatoare(sticlotextolit pertinax etc).

240 spire/strat cam mult(având în vedere frecvenţe superioare 10000-20000Hz), desigur capacitatea inter strat mai depinde de grosimea şi proprietăţile izolatorului

Editat Septembrie 6, 2016 de Vizitator

[Vizitator Codrin71]

tola expusă aic http://www.elforum.info/uploads/monthly_09_2016/post-175171-0-07031100-1473095247.jpg este o tolă tipică transformatoarelor de intrare(fereastra lărgită/mărită) pentru un răspuns mai bun la frecvenţe superioare se poate recomanda  bobinarea în doi galeţi astfel se diminuează capacitatea inter strat.

 

având în vedere că există deja carcasele de bobinare se poate eventual monta/adăugă o diafragmă separatoare(sticlotextolit pertinax etc).

240 spire/strat cam mult(având în vedere frecvenţe superioare 10000-20000Hz), desigur capacitatea inter strat mai depinde de grosimea şi proprietăţile izolatorului

M-am gandit si eu la separator dar pentru un prim proiect nu vreau sa ma complic, merg pe planul inceput de George. Daca la teste reies rezultate slabe la urmatoarea pereche voi vedea ce modificari sunt necesare. Ca izolator folosesc hartie subtire de transformator pusa in doua sau hartie cerata recuperata la desfacerea trafului.

Pentru intrare mi se pare prea mare traful, am mai intalnit asemenea tole la intrare, separare, defazoare sau filtre, insa de mici dimensiuni, sub 2 cmp. Asa de mare poate fi doar modulator la un tub de mare putere. Totusi, dupa multitudinea infasurarilor cred ca  a fost traf de retea, poate chiar pentru ceva aparat cu lampi. Banuiesc asta pentru ca avea o singura infasurare cu sarma mai groasa si spire putine - probabil de filament, si mai multe infasurari cu multe spire si sarma subtire. Voi face o incerace sa introduc 6,3V pe infasurarea groasa si sa masor ce scoate pe celelalte. Intre infasurari am gasit si un ecran din tabla subtire de cupru - poate avea vreun rol in traf de iesire?

[Vizitator]

când am scris transformator de intrare într-adevăr nu am specificat intrare în reţea 220Vac/230Vac/50Hz

 (prezenţa ferestrei lărgite permite încărcarea judicioasă a unui miez pe post de transformator de intrare în reţea 220Vac/230Vac/50Hz)

Editat Septembrie 6, 2016 de Vizitator

[Vizitator Codrin71]

Terminai un traf de iesire, nu prea am avut timp asa ca am bobinat printre picaturi cate o ora-doua, 0,2 spira langa spira e destul de migalos, daca stiam ca se umple fereastra doar jumate bobinam de-a valma, bibenteles cu izolatii pe la 200 de spire, dar acum o sa-l fac si pe al doilea la fel pentru simetrie.

 

Urmeaza traful de alimentare, am luat in calcul urmatoarele infasurari/curenti:

- anodica 230V x 300mA = 53W aprox. 300Vcc

- filamente (2 x EM84, 2 x 6n9s, 4 x 6p6s) aprox 3A x 6,3 = 20W

 

Miez de aprox 9 cmp, deci va fi mai mic decat trafurile de iesire care au 12 cmp. Gresesc undeva?

Pentru siguranta voi scoate prize de reglaj la toate infasurarile.

[Vizitator viobio]

Terminai un traf de iesire, nu prea am avut timp asa ca am bobinat printre picaturi cate o ora-doua, 0,2 spira langa spira e destul de migalos, daca stiam ca se umple fereastra doar jumate bobinam de-a valma, bibenteles cu izolatii pe la 200 de spire, dar acum o sa-l fac si pe al doilea la fel pentru simetrie.Urmeaza traful de alimentare, am luat in calcul urmatoarele infasurari/curenti:- anodica 230V x 300mA = 53W aprox. 300Vcc- filamente (2 x EM84, 2 x 6n9s, 4 x 6p6s) aprox 3A x 6,3 = 20WMiez de aprox 9 cmp, deci va fi mai mic decat trafurile de iesire care au 12 cmp. Gresesc undeva?Pentru siguranta voi scoate prize de reglaj la toate infasurarile.

Mărește curentul pe înfășurarea de filamente ,la 3,5...4A ,cu 3A ești la limita,risti să se încălzească traful de alimentare.Îți vind un pont,pentru filamente fă următoarele înfășurări : 2X3,15V/2,1..2,2A ,cu mediană ,bobinat bifilar,mediana la masa,pentru 4X6P6C1X6,3V/0,6..0,8A pentru 2XEM841X8V/0,8..1A pentru 6H8C ,faci redresare ,cu o rezistenta aduci tensiunea la 6,3V cc,6H9C sunt destul de zgomotoase si microfonice ,așa previi neplăcerile.Poti comanda un toroidal la Petra Iasi,nu costă o avere.Ce pana mea se intimpla? Am editat 6H nouă C si in text apare 6H opt C ? O fi înnebunit Androidul ? Editat Septembrie 21, 2016 de viobio

[dark_angel]

De acord cu ceea ce spune @viobio. Pentru filamente iti trebuie ceva mai mult curent.

Daca vrei sa ramai in spiritul diy merita bobinat si transformatorul de alimentare, dar cu urmatoarele observatii: daca ai tole cu fereastra mare mergi cu 60/S(altfel si 55/S e acceptabil) iar sectiunea nu o faci chiar S=sqrt(P) ci ceva mai mare, S=1.3 <poate si 1.5 la puteri mici> * sqrt(P). O sa mearga mult mai rece transformatorul si nu vei avea caderi mari de tensiune pe varfurile de curent. De retinut ca primarul il calculezi pentru 240V(daca tii neaparat ii poti face o priza la 220v dar asa ceva vezi din ce in ce mai rar in Ro). Intre primar si secundare poti da un strat subtire de sarma(sau o foita subtire de cupru) pe care sa il legi la impamantare, atentie doar un capat se leaga, celalalt e lasat liber ca sa nu formezi o spira in scurt.

 

Poate cand ai timp ne pui si cateva poze(fie ele chiar si cu telefonul) cu transformatoarele de iesire. Ai apucat sa masori inductantele infasurarilor? Dar pe cea de scapari?

[vera]

De ce nu 100/S sau 1000/S ?Cu cat mai multe spire (la ac. sectiune a sarmei), cu atat R primar mai mare, incalzire mai mare si randament mai mic (incalzirea trafo, este direct proportionala cu nr. spire si invers cu sectinea sarmei).S=k x sqrtP-k depinde de tipul de tola E+I ales (in cazul de fata-E14, E16 sau E18) si poate lua diferite valori. Il iei 1,3-1,5, daca ti-e lene sa calculezi. Dorel ar spune, merge si asa.In rest, perfect de acord cu ce propune @viobio.

[dark_angel]

Ok @vera, atunci afla ce inductie maxima suporta tipul de tole ales, se poate face o discutie relativ la incarcarea conductorului de bobinaj cu privire la numarul de amperi pe milimetrul patrat, la aranjarea infasurarilor, la standardele pe care trebuie sa le respecte acest transformator (medical/militar/nuclear) etc si ajungem la o chestie foarte pompoasa pe care Dorel nu o va intelege.

Fiecare procedeaza dupa cum doreste.

[adigh]

......... daca ai tole cu fereastra mare mergi cu 60/S(altfel si 55/S e acceptabil).......O sa mearga mult mai rece transformatorul.........

 

Solutia asta am mai recomandat-o si eu cu niste ani in urma pentru amplificatoarele cu pretentii. Prin marirea numarului de sp/V scade inductia in miez, mai iese miezul un pic din saturatie si implicit scad pierderile in miez.

Sa nu va imaginati ca miezul iese complet din saturatie dar se vor reduce semnificativ pierderile pentru ca de la un anumit nivel pierderile in miez cresc exponential cu inductia si chiar si o usoara scadere a inductiei se simte.

Intr-un experiment facut in urma cu vreo 10 ani am redus tensiunea unui traf bobinat cu 50/S de vreo 5 ori ca sa scot miezul complet din saturatie si sa nu mai am ciocuri pe virful sinusoidei curentului la curentul de mers in gol. Asta insemnind ca am ajuns la 250/S. Evident ca asta depinde de la miez la miez.

E nepractic asa ceva si am avut doar o curiozitate insa pentru niste amplificatoare Hi-Fi se merita redusa saturatia miezului si scos miezul din zona unde pierderile cresc exponential cu inductia. Nu numai ca miezul va functiona rece dar cimpurile magnetice parazite emise de traf vor scadea iar traful va induce mai putin brum imprejur.

In plus un miez rece (la mersul in gol) are posibilitatea eliminarii caldurii din bobina si pe la interior, miezul functionind si pe post de radiator. Ceea ce un miez cald nu poate face.

Da, se pierde eficienta scazind puterea trafului insa se cistiga calitate. Nu le putem avea pe amindoua.

Rezistenta un pic crescuta a firelor se poate compensa usor cu un fir un pic mai gros desi uneori prin reducerea saturatiei miezului scade curentul de mers in gol suficient cit sa compenseze efectul cresterii rezistentei sirmelor, iar pierderile in cupru ramin constante.

Editat Septembrie 21, 2016 de adigh

[dark_angel]

Asteptam un calcul de la @vera pentru un transformator de alimentare cand nu stie ce tip de tole are userul cu pricina. Poate ne lumineaza, eu fiind mai incepator... dupa cum imi spune si moderatorul acestei sectiuni.

[Vizitator Codrin71]

Am mai facut de-a lungul timpului cateva trafuri de alimentare si totdeauna am mers pe P=s x s si pe 50/s, toate rotunjirile le-am facut in plus (calculul puterii, dimesiunea miezului, diametrul sarmei) si n-am avut probleme, insa in cazul de fata nu e necesar pentru ca am un transformator 220/24 cu sarma de 2,2 in secundar, tole dublu c si prins de fabrica intr-un cub din tabla feroasa. Sper sa fie suficient de mari miezul si fereastra. De la acesta ramane primarul, la care adaug vreo 2 prize de reglaj cu aceeasi sarma. Fara sa-l desfac dau cateva spire si prin masurarea tensiunii reiese v/sp sau sp/v din care se calculeaza usor secundarele, la filamente merg pe indrumarile lui viobio.

Poze la traful de iesire am pus mai sus, acum e la fel dar cu capacele scoase si cu jumatate din fereastra goala, dupa ce il incapsulez si il vopsesc fac poze iarasi.

 

Am incercat rapid cateva masuratori si anod-anod arata inducatanta de 30 H, la fel cu 2 punti RLC, una digitala ce masoara la 100Hz, 120Hz si la 1Khz si Q intre 9 si 10, cealalta punte e analogica si masoara la 100Hz (la 1Khz doar inductante mici, sub 1H). La cea digitala inducanta arata aproximativ la fel atat la masurarea serie (indicata pentru L mari) cat si la masurarea paralel.

Chestia e ca masurate infasurarile separat nu dau bine dupa formula Lechiv,=L1+L2+L3+L4, dupa formula ar iesi 2,3H+1,1H+1,1H+2,3H=6,8H dar formula cred ca se refera la inductante distincte, nu puse pe acelasi miez. Daca gresesc astept corecturi si sfaturi.

 

Dark angel, daca imi spui cum se masoara inductanta de scapari o masor. Am o idee privind ce inseamna ea si ce importanta are insa habar nu am cum sa o masor. Incerc maine sa masor impedantele, am observat ca se modifica mult odata cu frecventa la care se masoara, din pacate puntea cu care am masurat nu are si optiunea de 10Khz (doar frecventele de mai sus), mai indica si theta - banuiesc ca ar fi defazajul ca se masoara in grade.

 

Atasez si o schema a trafului de iesire.

Am uitat sa figurez in schema iesirile UL dar cred ca se subinteleg.

[dark_angel]

Daca anod-anod are 30H atunci un primar are aprox. 30H/4 adica un 7,5H. Inductanta asta e masurata la 100Hz sau la 1kHz?

Pentru a masura inductanta de scapari unesti/pui in scurt capetele primarelor, iar de cealalta parte capetele secundarelor si le conectezi la bornele puntii RLC, trebuie sa dea ceva de ordinul mH/zeci de mH.

Nu cred ca aflii chestii noi daca te straduiesti sa le masori si la 10kHz.

Poti incerca o simulare in spice avand datele transformatorului de iesire pentru a estima performantele viitorului amplificator.

 

P.S. am vazut poza cu tolele si nu stiu daca e vreun repros(faza cu fereastra jumatate goala) sau doar am inteles eu gresit, dar tola de mai sus nu e chiar E14(cea gandita la calcule), e ceva mai mare si acum vad ca ar avea vreo 8cmp utili fereastra unei astfel de tole, asadar jumatate din fereastra plina cu sarma=>aprox.4cmp (unde eu am estimat un 3.4cmp). Daca performantele obtinute nu vor fi pe placul tau exista si posibilitatea dublarii numarului de spire, dar nu te astepta sa dublezi inductantele ;))

Editat Septembrie 21, 2016 de dark_angel