Sonda diferentiala

[sesebe]

Ce fel de sonda? Diferentiala?

[Mircea]

Subiectul topicului e diferentiala. Raspunsul la intrebarea ta este: diferentiala.

[sesebe]

AD8226 nu-l poti folosi cu gain mai mare de 10 (20x-30x max) pt banda audio neafectata

AD8641 are curent de iesire de numai 6mA total nepotirfit pt impedanta de sarcina de 50Ω.

Amindoua au un slewrate de tot rah....ul si numai pt slewrate eu le-as eliminat din start dar cred ca din punct de vedere al slewrateului ar putea sa fie folosite.

[Mircea]

8226 are gain unitar, la fel si 8641. Multumesc pentru remarca cu curentul lui 8641. O sa caut un inlocuitor.

[sesebe]

Pt folosire in banda audio poti merge linistit cam cu orice amplificator conseput pt video pt ca are toti parametrii acoperitori, sint foarte multe variante, si poti gasi si ieftini, nemaipunind la sociteala ca majoritatea pot lucra usor si pe 50 (75) Ω.

[VAX]

Eu zic ca e mai sanatos sa-ti faci trafo de izolare pe alimentare (1:1, 200W) si sa-l folosesti cand este cazul (in special la oscilografierea surselor in comutatie). Acele oscilatii (supracresteri) de care vorbea domnul sesebe pot sa apara din cauza neadaptarii cablurilor (nu au terminatie pe 50 ohmi si apar unde stationare).

Adica folosesti sonda diferentiala in cazuri speciale, nu pentru chestii uzuale. Dar este bine sa ai una prin casa, ca nu cere demancare.

Si cine are bani, sa-si cumpere si un osciloscop portabil, cu alimentare pe acumulatori, care merge si in regim flotant si nu produce bubuieli cand masori in sursele in comutatie legate la retea prin puntea de diode.

[sesebe]

Domnule @VAX dar dumneata cum consideri ca este corect sa masori tensiunea G-S la HighSide?

Punind puncul median pe care este tensiunea comutata, cu spectru foarte larg, la masa osciloscopului?

Adica bagi tot zgomotul de cumutatie in masa osciloscopului?

Asa este cel mai corect?

Nu zic ca nu merge si asa dar nu-i corect si in plus eu cred ca cel putin o parte din cei ce activeaza aici pe forum nu fac parte din categoria celor "La's ca merge si asa".

Traful de izolare are alte scopuri si este util la altceva.

 

Drept sa va spun, special pt acest gen de masuratori eu vreau sa fac sonda diferentiala sa poata merge pina pe la 30-40 Mhz.

 

Ps: acele supra-cresteri sint generate de inductanta conexiunii de masa a sondei, supra-cresteri ce apar la variatia rapida a tesniunii (implicit si curentului) de masurat.

Editat Noiembrie 14, 2016 de sesebe

[one]

Au trecut 5 zile de cind am deschis discutia dar cu toate astea nimeni dar absolut nimeni nu este interesat in vreun fel de ceea ce vreau eu sa fac.

 

Asta este nivelul forumului.

 

 

Cu o simpla cautare google am gasit mai multe scheme.

Care este problema in abordarea uneia si personalizarea acesteia ?

[VAX]

@sesebe

 

Trebuia sa spuneti exact ce vreti sa faceti, nu la ce este buna o sonda diferentiala in general. Fiecare are experienta lui. Si lucram chestii diferite. Eu am avut nevoie de trafo de izolare cand reparam surse in comutatie. Alimentam doar sursa in comutatie prin trafo, iar osciloscopul era pus cu impamantarea la priza. Folosind trafo, sursa devenea flotanta si nu bubuia daca puneam masa sondei de osciloscop la masa sursei. Cu amplificator diferential cu rejectie mare a semnalului de mod comun am lucrat numai in chestii de fizica, la preluare de semnale de pe punti in care era legat un senzor.

Am si comandat sonde diferentiale (doua bucati), dar in limita bugetului unitatii la care lucram (sute de euro pe bucata), care nu m-au multumit (banda mica de frecventa, CMRR redus la frecventa mai mare de cateva sute de khz). Le-am dat la alte laboratoare.

Sondele diferentiale de mare performanta costa mii de dolari (presupun) si nu toata lumea le foloseste.

Daca le-ati facut atata reclama, o sa ma apuc si eu sa-mi construiesc una. O sa ma inspir si din ce veti pune pe forum, dar stiu si singur care ar fi abordarea. Ma sperie mai mult partea de mecanica.

 

Incercati sa lucrati si cu circuite discrete (cu SMD) daca nu obtineti AO de performanta dorita. Vedeti seria de tranzistoare bipolare cu SiGe (BFP405, 420, etc) care sunt ieftine (3lei) si au Ft peste 25GHz. Merg la tensiune mica (sub 2 V), dar in montaj cascoda, impreuna cu BFR-uri se pot construi amplificatoare de performanta inalta. Am vazut intr-o carte ruseasca, publicata in anii '80, ca faceau amplificatoare diferentiale cu componente discrete.

Editat Noiembrie 14, 2016 de VAX

[sesebe]

 

Cu o simpla cautare google am gasit mai multe scheme.

Care este problema in abordarea uneia si personalizarea acesteia ?

 

Nu inteleg intrebarea. Care este problema cu schema?

In primul rind eu nu am gasit nici o schem facuta cum as vrea eu.

Pe urma, majoritatea celor de pe net nu au performantele cerute. Multe dintre ele nu sint decit niste experimente ceva mai evoluate.

Iar rejectia de mod comun este ca si inexistenta, chiar si la realizari industriale destul de scumpe.

 

Eu vreau banda liniara pina la cel putin 30-40Mhz.

Vreau sa pot masura si milivolti dar si 1500V-2500V.

Vreaiu sa pot si masura zeci-sute de milivolti in conditii de mod comun de mii de volti,

 

 

Pune aici un link la asa ceva.

 

@Vax: eu folosesc ocazional la servici sonde de astea:

http://teledynelecroy.com/probes/probeseries.aspx?mseries=433

http://teledynelecroy.com/probes/probemodel.aspx?modelid=26&categoryid=3&mseries=425&capid=102&mid=508

http://teledynelecroy.com/probes/probemodel.aspx?modelid=300&categoryid=3&mseries=430&capid=102&mid=508

 

Cu discrete nu prea imi place ideea si da, as merge poate pe discrete daca as vrea sa ma duc sus - peste 100Mh dar in gama pina la 100Mhz sint sigur ca merge facut si cu operationali.

La discrete imi este frica ca o sa am o deriva termica prea mare si necontrolata.

Editat Noiembrie 14, 2016 de sesebe

[cristi7521]

Adaug si eu 2 adrese, poate ajuta pe cineva:

http://thetooth.name/tmp/dev/UK2010090601.pdf

https://xellers.wordpress.com/electronics/1ghz-active-differential-probe/

[sesebe]

Partea la care inca am cele mai mari dubii o reprezinta divizoarele de intrare.

Ca o solutie (sa zicem de compromis), m-am hotarit sa folosesc 2 seturi de sonde (le am deja in laboratorul meu):

o pereche avind comutator pt 1X si 10X (rezista la max 600V_pp).

o pereche de 100X pt tensiuni mari (rezista la max 2.5KV_pp).

Deci as avea numai din sonde 1X, 10X si 100X.

Intrebarea este acum cu cit sa divizez intern? Impedanta de intreare este clar ca trebuie sa ramina tot timpul 1MΩ.

Problema este ca divizez o intrare cu 10X si cealalta intrare tot cu 10X (asta este obligatoriu) si atunci am divizare cu 20X !!!

Deci ca sa am un gain de -10X trebuie ca sa amplific intern cu 2X ?!? sau divizez la intrare cu numai 5X intern?!?

O divizare interna este absolut obligatorie pt ca sa poata functiona cum trebuie protectiile la supratensiuni.

Cu amplificare interna (comutabila) de 2X si 20X si atenuare la intrare de 10X, as avea gamele urmatoare:

1X = (1X sonda *10X intern)*2_canale *20X gain, cu +/-5V pe alimentare si o rezerva pt evitare saturatie => +/-4V input range fata de masa

10X = (1X sonda *10X intern)*2_canale * 2X gain, cu +/-5V pe alimentare si o rezerva pt evitare saturatie => +/-40V input range fata de masa

10X = (10X sonda *10X intern)*2_canale *20X gain, cu +/-5V pe alimentare si o rezerva pt evitare saturatie => +/-40V input range fata de masa

100X = (100X sonda *10X intern)*2_canale *20X gain, cu +/-5V pe alimentare si o rezerva pt evitare saturatie => +/-400V input range fata de masa

1000X = (100X sonda *10X intern)*2_canale * 2X gain, cu +/-5V pe alimentare si o rezerva pt evitare saturatie => +/-4000V input range fata de masa

dar limitat la max +/-2500V de catre sonde

Pe hirtie rezulta frumos dar necesita comutari pe sonde si schimbari de sonde si exista un risc major ca la un moment dat sa se aplice o tensiune foarte mare pe o atenuare mica.

 

Astept comentarii si idei, daca tot s-a mai trezit la viata topicul asta!

Editat Noiembrie 14, 2016 de sesebe

[Mircea]

Intreb si eu: de ce sa nu se faca comutarea 1X / 10X sau alta divizare exclusiv in divizorul pasiv?Daca e teama de supra-tensiuni, apoi tu stii cum lucrezi cu sculele tale.Altfel, un limitator se poate implementa.

[sesebe]

Nu inteleg la ce te referi.

Te referi la comutarea amplificarii?

 

Un divizor pasiv dublu, calibrat perfect identic pt un CMRR cit mai bun, este foarte greu de realizat iar reglajul lui iti poate scoate peri albi.

 

Numai calibrarea lui asta: http://teledynelecroy.com/probes/probemodel.aspx?modelid=143&categoryid=3&mseries=433&capid=102&mid=508 care reprezinta sonda dubla pt amplificatorul diferential urmator: http://teledynelecroy.com/probes/probeseries.aspx?mseries=433 mi-a luat aproape jumatate de zi si asta la o realizare industriala cu manualul in fata.

Scurtarea cu 5mm a unuia dintre cablurile de la sonde (din cauza intreruperii si repararii) a scos din calibrare sonda pt ca exista o diferenta de delay intre cele doua sonde si nu se mai putea realiza calibrarea optima pt un CMRR cit mai ridicat.

Oare la o realizare "amatoriceasca" cum o sa fie?

 

De asta se prefera ca gamele sa fie obtinute pe cit posibil din reglajul de amplificare la OP-uri.

 

PS: am revazut in seara asta toate amplificatoarele rapide de la TME si nu am reusit sa gasesc un set de 3 necesar mie:

input bufer - impedanta mare (>10Meg) si slew rate mare (>500V/µsec) si bandwidth >60MHz, - voltage feedback, 1 sau 2 pe capsula

gain stage si CMRR amplifier stages - slewrate mare (>500V/µsec), bandwidth >50Mhz la gain de 20X, CMRR la 20Mhz >40db, - current feedback, 2 pe capsula

diferential amplifier - slewrate mare (>500V/µsec), bandwidth >100Mhz la gain de unitar, CMRR la 20Mhz >40db, diferential =>voltage feedback, 1 sau 2 pe capsula

Editat Noiembrie 15, 2016 de sesebe

[Mircea]

Exact. Divizorul de intrare e mai simplu de compensat, principiul sondei de osciloscop.Pentru aplicatia mea low-cost am ales 8226 pentru ca-mi accepta 40V la intrare chiar daca e alimentat +/-12V. In audio, mica putere, 40V e mult.Inteleg ca tu vrei mult mai mult de la sonda. Nu incerc sa te conving de nimic.