Pe voi va îngrijorează tensiunea rețelei?

[Spitfire]

Produceau...tocmai de aceea l-au pus americanii de la ITT in `73 pe Pinochet dictator de serviciu acolo, sa le dea pe tava rezervele de cupru chiliene.Dupa `90 americanii au construit masinarii gigantice de exploatat minereul de cupru din Arizona, si n-au mai avut nevoie de marioneta chiliana.

[rasputin]

“Jelui-m-aș și n-am cui
 Jelui-m-aș codrului”

Nacazalnîia problema e că noi, românii, nu mai avem codri, în compensaţie, însă, avem norme şi normative, toate aliniate frumos la lumina ce vine dinspre asfinţit. Că alinierea asta, de multe ori, cade în sarcina unor secretare cu fusta scurtă, îi altă poveste.

De drept şi de fapt, avem o autoritate ce se ocupă de treaba ista, tot atît de fapt şi de drept este că România a fost aliniată mereu standardelor internaţionale, standarde ce reglementează varii domenii. Nu-i nimic rău în asta, îi un lucru bun, cu toate astea, în anii de dinaintea loviturii de stat din decembre 1989, România avea un sistem propriu de standardizare, şi din alinierea la canoanele internaţionale nu făcea un scop în sine. Alinierea asta de dragul alinierii (asta, să nu zic cu de-a sila) nu-i lucru' cel mai bun.

Să ştiţi că există viaţă şi în afara normelor evropene, chiar în bătrîna Evropă, state ca Germania, Polonia, Italia, în problema ce face subiectul acestei discuţii, au propriile norme, nu drastic diferite de sfintele canoane ale comunităţii, da’ nici copii la indigo.

Legat de vremuri şi norme apuse.

Comisia Internaţională de Electrotehnică (IEC) dădea drept de existenţă reţelelor electrice trifazate cu tensiunea de linie de 380V şi tensiunea de fază de 220V, de asemeni şi celor cu tensiunea de 415/240V.Variaţiile admise fiind cuprinse în domeniul ±10%.

Nu cred că e nevoie a specifica, o fac totuşi, asta pentru cei mai tineri, frecvenţa acestor reţele era de 50Hz.

Nu fac un secret şi vă spun că IEC dădea drept de existenţă şi distribuţiilor cu frecvenţa de 60Hz.

Prin 1988, IEC, vine cu propunerea de a trece sistemele astea două la unul la care tensiunea este de 400/230V.

Sistemului cu tensiunea 380/220V, trecut la 400/230V, îi era stabilită o abatere -10%, +6%. Pentru sistemul 415/240V, trecut la 400/230V, îi era stabilită o abatere -6%, +10%.

În 2003, an ce a fost fixat ca sfîrşit al perioadei de tranziţie, la reţelele cu tensiunea de 400/230V, abaterea de tensiune devenea de ±10%.

Perioada asta de tranziţie, 1988-2003, a fost de natură a da timp utilajelor existente în exploatare să se amortizeze. În această perioadă s-a avut grije ca fostelor reţele de 380/220V să nu fie supravoltate cu mai mult de 6% şi nici subvoltate cu mai mult de 10%.

Cred că-i inutil să vă spun că, deşi în Evropa atinsă de moda schimbării, trecerea la sistemul 400/230V a fost raportată ca fiind îndeplinită înainte de termen, în lume au rămas destule reţele (state) ce utilizează vechile valori, adică, 415/240V şi 380/220V.

Asta vrea să însemne că viaţa merge înainte, IEC nu s-a băşicat că nu i-au fost urmate recomandările, isteria e strict europeană, urmaşii foştilor comisari bolşevici azi îs comisari ai evropei, n-au schimbat decît locaţia, adică au dat Kremlinul de la Moscova pe cel de la Bruxelles, apucăturile îs tot ălea vechi.

Revenind la reglementări în domeniu, dar cu amprentă dîmboviţeană, zic că, Ordinul nr 11/2016 al ANRE zice cam aşa:

 

Art.25-(1)  În PD (Puncte de distribuţie) , la JT (Joasă tensiune), în condiţii normale de exploatare, excluzînd întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămînă, 95%din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămînă, 100% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de +10%  -15% din tensiunea nominală.

 

După cum îi obiceiul şi acest ordin înlocuieşte pe un altul mai vechi. În problema în cauză, în ordinul vechi, variaţia de tensiune era dată ca fiind de  ±10%, în ordinul nou noutatea stă în posibilitatea atingerii de variaţii de -15%.

Nu-i greu de dibuit că modificarea în cauză nu-i  de folos consumatorului.

Poate pe unii vă încearcă curiozitatea, aşa că vă spun şi ce zice norma evropeană (EN 50160).

 

Variaţiile amplitudinii tensiunii, în reţelele se josă tensiune şi în cele de medie tensiune, sînt de ±10%,

 pentru 95% din săptămînă, media pe 10 minute a valorilor efective. După cum aţi dibuit, îi vorba de aceleaşi valori ce-s recomandate de IEC.

 

Ajuns în acest punct, îndemn la un fel de rezumat:

 

- Iau samă că, unii dintre voi, atribuiţi sistemul trifazat cu patru conductoare şi frecvenţa de 50Hz, ca fiind de sorginte comunistă, şi s-ar fi născut între zidurileKremlinului şi, în virtutea opiniei momentului, cum că tot ce ţine de comunism e în mod automat prost, neperformant, de slabă calitate, acest sistem e prost şi ineficient. Eu zic că acei dintre dumneavoastră, ce îndemnaţi la astfel de asocieri, greşiţi. Nu pun în discuţie motivele ce vă conduc la astfel de asocieri, pot fi snoave, basme, te miri ce afinităţi sau antipatii, voi le ştiţi mai bine, încercaţi totuşi a vă debarasa de ele, încercaţi a ţine aproape de reglementări internaţionale în domeniu. Ca simplu fapt divers, simplă curiozitate, luaţi calea internetului şi vedeţi statele lumii ce sisteme de distribuţie au, la ce frecvenţă, de aveţi răbdare, îndemnaţi a număra pe cele ce au pe 50Hz, pe cele pe 60Hz. Ştiu că treaba asta nu va răspunde la întrebarea „existenţială”: Care-i mai bun, pe 50 sau pe 60?, da’ va fi de natură a da o imagine de ansamblu.

 

- În România, în 1988, s-a luat act de recomandările IEC, adică urma să adoptăm şi noi recomandările.

 

- În România anului 2016, tensiunea nominală a reţelelor de joasă tensiune este de 400/230V, abaterea de la aceste valori, potrivit ultimului ordin al ANRE, este de +10%  -15%.

 

 

Plecînd de la cele scrise, îndemn la calcul.

Celor 230V le aplic o majorare de 10%

230 × 1,1= 256, asta înseamnă că o valoare de 256 V îi conformă cu litera legii.

Acu’, tot ăstora 230V, le aplic o scădere de 15%

230 - 230 × 1,15 = 195,5  şi ăştia 195,5V îs tot în litera scripturii.

Pentru orice abatere mai mare, aveţi dreptul a vă jelui. Eu zic să îndemnaţi a vă jelui, posibil e a ajunge a gîndi la cele cu ce-am început eu zapisca ista către voi.

Acu’ apare întrebarea-întrebătoare, la aceste valori, consumatorii au sau nu au de suferit?

 

O să încep cu zicerile altora, e vorba de Henryk Markiewicz şi Antoni Klajn, de la Universitatea Wroclaw.

Ei au făcut studiul pe baza a ce recomandă EN 50160, şi au găsit următoarele:

 

Notă

Dat fiind faptul că în această secţiune nu se pot ataşa imagini din calculator, pentru a vedea imaginile la care mă refer, va trebui să descărcaţi pdf-ul de la această adresă:http://www.sier.ro/Articolul_5_4_2.pdf

 

 

Relaţia la care se face referire este:

Vezi nota de mai sus.

 

 

 

 

Şi formula la care se face referire:

Tot nota de la ]nceput e de ajutor

 

Nu-i greu de înţeles efectele pe care le au variaţiile de tensiune asupra a două tipuri de lămpi de iluminat. Mult mai multe puteţi citi în pdf-ul de unde am preluat figurile de mai sus. Adresa unde găsiţi acest pdf este aceasta:

http://www.sier.ro/Articolul_5_4_2.pdf

Îndemnaţi la lectură, ajută la conturarea unor idei.

Pe lîngă cele două figuri ce arată dependenţa intensităţi luminoase de variaţiile de tensiune, precum şi dependenţa duratei de viaţă de aceste variaţii, pot spune că agregatele frigorifice, la tensiuni de 195V, încep să rateze porniri, protecţiile, reglate corect, văd acest regim ca fiind regim de suprasarcină şi, evident, se comportă ca atare, opresc motorul.

Supratensiunile sînt mai puţin sesizabile ca efect, dar şi ele îşi aduc aportul la scurtarea vieţii utilajelor electrice.

Nu ştiu efectele a plus zece la sută ce scurtări de viaţă înseamnă în unităţi de timp, pot să vă spun însă că, în anii de dinaintea loviturii de stat din decembrie 1989, în instalaţiile energetice se făceau măsurători (încercări) cu tensiune mărită. La o vreme a venit o circulară ce îndemna ca măsurătorile să se facă musai din şase în şase luni, nu la doi sau trei ani cum prevedea îndrumarul vechi. Urmare a acestei modificări a fost o creştere a numărului de defecte de izolaţie. Isprava asta a dat de gîndit unor oameni ce aveau funcţia de a gîndi şi a da soluţii, au făcut verificări şi încercări, după care au retras circulara.

Merită să vă spun că au fost şi oameni ce nu au dat curs circularei, PRAM-işti bătrîni, ce au preferat să-şi asculte intuiţia, experienţa în meserie, aşa că au preferat să complecteze buletinele cu date din „burtă” şi să nu facă încercările.

Cam ista-i povestea ce am îndemnat a o spune, asta legat de tensiune, ar fi de spus şi despre frecvenţă, despre limite acceptate ca normele. De povestit e şi pe marginea curent continuu contra curent alternativ, preferabil ar fi nu prin crîşmă.

[zal]

Hm, parcă citesc din cronicari. 

..............

Pot da exemplu de la muncă, unde am fost blagosloviţi cu o modernizare acum cîţiva ani de la firma lui taica Siemens (sau de la maica lui firma Siemens, tot aia). 400/230V pe stil nou la serviciile auxiliare, toate bune şi frumoase dar declanşau la supratensiune noaptea şi a trebuit să mutăm prizele trafo ptr 380/220V pe stil vechi. Vorba unui şofer supărat pe autobuzul Mercedes care-i făcea zile fripte ''Nici nemţii nu mai sînt ce-au fost.''.

Iar modulele şi echipamentele Siemens sînt produse oriunde, numai în Germania sau Austria nu: Portugalia, Polonia, cică şi prin Turcia. Conţin unele piese făcute prin Germania... dar la fel de bine şi din China, cel puţin calculatoarele şi traductoarele de tensiune şi curenţi. Cît despre fiabilitate, acum s-a renunţat la comanda din calculator şi la sistemul optic de control şi date, ne-am întors în 1950 cu comenzi manuale, ca atunci cînd clădirea a fost construită de Sovrom. 

[belasajgo]

Domnule rasputin, multumim pentru explicatiile detaliate! 

[The Stressmaker]

Eu am constant cam 242-245V si pana acum nu am avut probleme. Am o regula simpla: priza de la calculator are intrerupator din care opresc cand plec de acasa iar restul, inafara de frigider si router, le scot din priza dupa ce le folosesc. Asa limitez numarul de aparate care sunt alimentate permanent.