Sursa de tensiune cu EZ81

[THOMAS]

pentru o mai bună clarificare Adigh(aşa cum vezi uneori nu se înţeleg "aspecte" relativ simple)

 

trebuia să explici cum în timpul funcţionari ciclic vârful curentului de încărcare condensator este mare dacă capacitatea de netezire/filtrare este mare astfel vârful curentului anod-catod (i_D) tub redresor trebuie să susţină permanet/ciclic/repetat vârful curentului de încărcare(i_c) +curentul tras de sarcină

 

mai simplu spus vârful i_D este dependent de capacitate adică tubul redresor dat suportă o valoare de vârf maximă i_D ciclic/repetat astfel se recomandă un maxim pentru capacitatea de netezire/filtrare în foaia de catalog.

 

ce a reprezentat romicap(diodele suplimentare start) ajută doar  momentul de start când i_c atinge un maxim.

  Am facut o simulare pentru acest montaj cu diode "antistres",dar nu am avut model pentru EZ81 si am utilizat in simulare tubul redresor 5U4,raman la parerea ca diodele "antistres" isi fac datoria,iar un amplificator facut cu stiinta impune prezenta unui comutator ce va cupla tensunea anodica dupa incalzirea tuburilor finale sau un temporizator asadar tubul final nu va fi stresat niciodata in acest fel.

  Parerea mea este ca un condensator cu valoare mare ar fi ,mult mai potrivit  acestei configuratii,repet  DOAR ACESTEI CONFIGURATII,in cazul utilizari doar a tubului redresor atunci trebuie respectat recomandarea catalogului in ceea ce priveste valoarea primului condensator de filtraj.

[adrian_pic]

Dar de ce nu se prefera o dioda inseriata cu o rezistenta (se calculeaza valoarea necesara dupa caz) in paralel cu fiecare dioda din tub, pe care o deconectam dupa un anumit timp?  Asa nu mai avem nevoie de prize in plus la secundar. 

[THOMAS]

Dar de ce nu se prefera o dioda inseriata cu o rezistenta (se calculeaza valoarea necesara dupa caz) in paralel cu fiecare dioda din tub, pe care o deconectam dupa un anumit timp?  Asa nu mai avem nevoie de prize in plus la secundar. 

  Tocmai ce am discutat la telefon cu cineva pe aceaste idee.Cu ani in urma am reparat un amplificator de casa nemtesc (democrat) care avea o temprizare cu o mica dioda cu vid cu filamentul la 6,6V~ dar alimentat le 4V~ care avea in anod un Zener de 50V si un releu de 190V(dc) si dupa un timp de aproximativ 25 secunde contactele releului decuplau din circtitul de incarcare al primului condensator grupul de redresare monoalternanta (o dioda) in serie cu o rezistenta de 4k7/10W.Redresorul propiuzis era cu EZ81,condensatorul de dupa redresor avea o capacitate de 180uF/380V (rusesc),iar amplificatorul era un PP de 2X12W cu finale EL84.

  Ideea este buna si mai ales ca ar avea aplicatie imediata fara sa avem nevoie de un traf special bobinat.

 

P.S singurul neajuns in acest caz este existenta unui temporizator si a unui releu ca piese in plus.

Editat August 3, 2016 de LMOlimpiu

[adrian_pic]

P.S singurul neajuns in acest caz este existenta unui temporizator si a unui releu ca piese in plus.

Oricum trebuie un temporizator + releu pentru intarziere anodica cu 15-30 de secunde, deci nu-i asa o mare scofala doua temporizatoare + 2 relee. 

[Vizitator roender]

 

 

 

Sunt inutile diodele iar rezistenta de 10ohmi este prea mica.

In functie de tensiunea pe care o da transformatorul si de curentul necesar la iesirea redresorului, se vor insera doua rezistente in serie cu cele doua iesiri ale transformatorului si o rezistenta serie imediat dupa catodul tubului redresor, inaitea primului condensator de filtraj. Daca se alege un transformator cu o tensiune de iesire mai mare decat strictul necesar, sa zicem cu cu 10-20%, si se majoreaza valorile optime recomandate de producatorul redresorului pt rezistentele serie mentionate mai sus, se poate majora fara probleme capacitatea primului condensator de filtraj.

Exemplu. Pentru 120mA curent de iesire si tensiune anodica 285Vcc cat si pentru un traf care da 331Vout si are rserie secundar 45ohm pe fiecare infasurare secundara dubla, avem nevoie de 2x 200ohm serie cu fiecare infasurare secundara si 80 ohm serie imediat inaintea condensatorului de filtrare. In acest fel putem sa folosim fara probleme un low ESR, cu avantaje majore datorate gamei extinse de temperatura (+105grdC) si cu capacitate mai mare de 50uF, chiar pana la 220uF. Varfurile curentilor de incrcare nu vor depasi nici macar la start-up valorile de catalog ale tubului redresor. Se pot veriica toate cele de mai sus folosind LTSpice :-)

Editat August 5, 2016 de roender

[Vizitator]

Salut Mihai si ...''bine ai venit'' la ..lampi.

 

 

Pun si eu un exemplu de calcul

Trafo retzea:

-Vp=230Vrms/50Hz

-Vs=300Vrms

-Is_max=300mArms

-Rp=6 Ohmi (rezistentza primarului in cc)

-Rs=30 Ohmi (rezistentza secundarului in cc)

Tubul redresor:

-EZ81 cu urmatoarele date de catalog:

-Vtr=2x300Vrms

-Io_max=150mA

-Rt_min=2x200Ohmi

-Cfilt=50µF

Io_average=100mA

Drossel L1=10H

R_L1=100 Ohmi/5W

C2=500µF

(average=mediu)

 

Rt_trafo=Rezistentza echivalenta transformator

ns/np=Vs/Vp=300V/230V=1,3

Rt_trafo=(ns/np)²xRp+Rs=1,3x1,3x6+30=40,14 Ohmi

Rt_trafo=40,14 Ohmi

Rv=Rt_min-Rt_trafo=200-40=160 Ohmi

P_Rv=Io_peak²xRv=(4xIo_average)²xRv=0,16x160=25,6 W

Vo_ripple=Io_average/2fC=0,1/2x50x50x10e_6=20Vpp

Vo_ripple=V_C1_ripple=20Vpp

Pt Io_average=Ia=100mA pe graficul Ia=f(Vak) corespunde o cadere de tensiune

Vak=15V

Vo_average=1,41xVs-(1/2)xVo_ripple-Vak-Io_averagex(Rt_trafo+Rv)=

=1,41x300-0,5x20-15-0,1x(40+160)=423-10-15-20=378V

Vo_average=V_C1_average=378V

Vo_average=Io_average/RL => RL=378/0,1=3780 Ohmi

Fara sarcina Vo_average=Vs_peak=1,41x300=423V deci condensatoarele din filtru

trebuie alese cu o tensiune de lucru mai mare ..450Vcc de ex.pt o retzea stabila

iar pt sigurantza cca. 500Vdc.

Calculul filtrului CLC

V_C2_average/V_C1_average=RL/RL+RL1

V_C2_average=RLxV_C1_average/RL+RL1=3780x378/3780+100=368,25V

V_C2_average=368,25V

V_C2_ripple/V_C1_ripple=(4/π²)/sqrt[(1-ω²xLxC2)²+(ωxR_L1xC2)²]

V_C2_ripple=(4/π²)xV_C1_ripple/sqrt[(1-(2xπx100)²xLxC2)²+((2xπx100)xR_L1xC2)²]=

=20x0,405/sqrt[(1-(2xπx100)²x10x500x10e_6)²+((2xπx100)x100x500x10e_6)²]=

=20x0,405/sqrt[(1-394384x5x10e_3)²+(628x5x10e_2)²]=

=20x0,405/sqrt[(1-1971,9)²+(31,4)²]=20x0,405/sqrt[(1-1971,9)²+(31,4)²]=

=20x0,405/1971,15=0,0041Vpp

V_C2_ripple=4,1mVpp

[Vizitator]

nu consideraţi ca fiind  bune calculele prezentate mai sus , urmăriţi cu atenţie foile de catalog.

 

PS desigur în gol lipsă sarcină(I0=0mA) V0 atinge 423V în conformitate cu graficul Philips pentru Vtr_eff 2X300V

 

LE cer scuze dar nu pot să las în voie asemenea prostii.

 

Editat August 6, 2016 de Vizitator

[Depanatoru]

R_L1 = 100 ohm nu-ti zice nimic ? Mie mi-a sarit in ochi din schema , ce rost are altfel sa pui o rezistenta dupa bobina ...

In rest n-am urmarit calculul , probabil greseala provine de la faptul ca se considera caderea pe dioda numai 15V la curentul mediu , dar cum redresorul lucreaza in impulsuri e o medie falsa ... conteaza caderea de tensiune la curentul de varf pentru ca numai atunci se poate incarca condensatorul .

Intr-adevar la redresarea cu tub tensiunea continua in sarcina e foarte apropiata de tensiunea alternativa de intrare ... din 2X300V e normal sa obtii numai 300 si un pic in cc

Editat August 6, 2016 de Depanatoru

[Vizitator]

@valderama, ma asteptam la un raspuns bazat pe teorie (eventual practica) si un eventual calcul. Astept sa gasesti greseala din calculul teoretic postat de mine. Din pacate vad ca la capitolul asta nu stai prea bine. Oricum pe net nu o sa gasesti prea multe despre redresoarele cu tuburi. 

Stii ce reprezinta ''poza'' asta ? Cine a ''mazgalit-o'' si in ce an ?

Daca da ..dau o bere, daca nu ..astept sa-mi explici cum se face redresarea cu diode, asa ca la ''habarnisti'' , insotita de formule si calcule.

Daca vrei facem un topic separat.

 

L.E.

R_L1=100Ohmi reprezinta rezistentza ohmica a drosselului L1.

Editat August 7, 2016 de Vizitator

[romicap]

Depanatoru@,,Intr-adevar la redresarea cu tub tensiunea continua in sarcina e foarte apropiata de tensiunea alternativa de intrare ... din 2X300V e normal sa obtii numai 300 si un pic in cc ,,

................................................................

Asta este unul dintre motivele pentru care redresarea cu lampa are un atu in plus in fata mea ...

Editat August 7, 2016 de romicap

[zal]

Atu-ul ăsta e neajunsul major ptr care s-a renunţat de cîteva decenii la redresarea cu lămpi, adică ineficienţa. Au mai rămas ptr cazuri speciale şi unde se caută compresia sunetului. În rest ţine de gustul fiecăruia cît vrea să se chinuie ptr o sursă de alimentare. 

Prevăd un minim de 10 pagini la subiectul ăsta fără o concluzie clară, taberele sînt formate.

Editat August 7, 2016 de zal

[Depanatoru]

Exemplu de calcul cu ceva explicatii http://diyaudioprojects.com/Technical/Tube-Power-Supplies/

Chiar la sfarsit e schema cu 6CA4 adica EZ81 nostru , din 2X275Vac se obtin 288Vcc . La sfarsit dupa toate filtrele e si mai putin , e subunitar raportul daca ma pot exprima asa .

 

Se vede graficul cum variaza caderea de tensiune vs curentul anodic pentru mai multe diode , si ca se foloseste caderea de tensiune sau rezistenta interna a diodei la curentul maxim ce apare in redresor , din motivul ce l-am zis mai sus .

 

Daca se vroia eficienta nu mai discutam nici despre tuburi triode , pentode , etc , ci numai despre semiconductori ... binevoitorii sa se abtina .

Editat August 7, 2016 de Depanatoru

[adigh]

Un redresor pe tuburi nu e in mod obligatoriu ineficient. Se poate ajunge la o eficienta de 90% si chiar peste daca nu luam in calcul filamentul, ceea ce e destul de mult.

Solutia e sa se renunte le rezistente si sa se mearga pe choke input.

 

Asta inseamna renuntarea de tot la primul condensator de filtraj si sa nu se puna nici-un rezistor in filtru nici macar daca Rt nu are valoarea minima ceruta de catalog. Sau intr-o alta exprimare, nu se elimina primul condensator de filtraj ci se interpune un drosel intre tub si primul condensator de filtraj.

Sensul Rt e ca daca Rt e prea mic atunci curentul de virf repetitiv devine prea mare, peste o anumita limita, iar durata de viata a tubului scade. Rolul lui e de limitare a virfurilor de curent.

La fel cu primul condensator de filtraj. Cu cit acel condensator e mai mare cu atit variatia tensiunii e mai mica pe el in schimb pulsurile de curent sunt mai mari. Marirea prea mult a acelui condensator duce deasemenea la scurtarea vietii tubului. Din acelasi motiv, cresterea prea mult a curentului de virf repetitiv.

 

Prin plasarea unui choke input se scapa de aceste neajunsuri. Cu cit e mai mare acel choke input cu atit va functiona mai aproape de un generator de curent.

Consecintele sunt ca tubul va avea pulsurile de curent mai mici, va creste durata de viata a tubului iar randamentul poate fi imbunatatit. Rt poate fi mai mic iar daca nu bagam nici-o rezistenta in circuit puterea disipata scade.

Dealtfel atunci cind se foloseste choke input nici nu se mai da un Rt(minim) si un C(maxim) ci se recomanda o inductanta (minima)  

http://www.elforum.info/uploads/monthly_07_2016/post-187390-0-02804900-1469880879.jpg

Bobinele avind comportare de generator de curent nu se va pierde comportarea specifica a sursei pe tub.

 

Editat August 7, 2016 de adigh

[romicap]

Atu-ul ăsta e neajunsul major ptr care s-a renunţat de cîteva decenii la redresarea cu lămpi, adică ineficienţa. Au mai rămas ptr cazuri speciale şi unde se caută compresia sunetului. În rest ţine de gustul fiecăruia cît vrea să se chinuie ptr o sursă de alimentare. 

Prevăd un minim de 10 pagini la subiectul ăsta fără o concluzie clară, taberele sînt formate.

Aparatura pe lampi a devenit deja un mare lux si ca sa ma exprim altfel , pentru mine cel putin un AF cu lampi, bine facut , se chiama ARTA...rentabilitatea, eficienta sau cum vrei sa o denumesti, nu mai intra in discutie asa ca nu vad motivul pentru care o pui aici pe tapet!

 PS 

Faptul ca prevezi 10 pagini cu subiectul asta e de bine sau e de rau ? Concluzii clare verso subiectul de fata sunt trase deja mai dedemult, noi nu facem altceva decat sa,, discutam discutii,, despre arta de a face sunetul placut , real sau deosebit , nu?

Editat August 7, 2016 de romicap

[adrian_pic]

Daca folosim un traf cu priza mediana fiecare infasurare din secundar are redresare monoalternanta (adica se pierde o alternanta):

 

Pe vremuri costurile erau invers :

"A centre tapped transformer is more expensive to make than an ordinary transformer, so an extra couple of diodes is more cost effective. Back in the days when diodes were expensive, the opposite would have been true."

La care trebuie adaugat ca si condensatoarele erau scumpe si valoarea capacitatii era mica. 

 

adigh a privit problema randamentului din punctul de vedere al filtrarii (reducerea energiei disipate prin caldura) eu privesc problema din punctul de vedere al costului unui traf cu priza mediana. La Petra sa adaugi o infasurare anodica in plus nu costa 2 lei. In plus astazi exista ultra-fast soft recovery diode  daca doresc perfomante.