Sursa de tensiune cu EZ81

[romicap]

Noise  adica zgomot  stiam la ce te referi ...denota ca tu ai prejudecati si subapreciezi intotdeauna, ca taranii inculti si victime sigure, pe cei cu care ai tangente . Se mai cheama raport semnal zgomot in romaneste . Bineee... esti destept   Chiar si asa , zau crede`ma ca stanarea sau cositorirea in montajele dedicate spectrului audio e doar un moft , o prosteala inutila ...(in afara de acolo unde sunt consumuri mai mari de cativa amperi unde se justifica dar nu din motive  S/N )

Editat Iulie 21, 2016 de romicap

[zal]

Cea mai bună soluţie: alt trafo de reţea care să respecte securitatea, aşa se poate ameliora şi redresarea. 

[Vizitator viobio]

Noise  adica zgomot  stiam la ce te referi ...denota ca tu ai prejudecati si subapreciezi intotdeauna, ca taranii inculti, pe cei cu care ai tangente . Se mai cheama raport semnal zgomot in romaneste . Bineee... esti destept   Chiar si asa , zau crede`ma ca stanarea sau cositorirea in montajele dedicate spectrului audio e doar un moft , o prosteala inutila ...(in afara de acolo unde sunt consumuri mai mari de cativa amperi unde se justifica dar nu din motive  S/N )

Nu este moft,in plus daca nu cositoream acea fata a cablajului ar fi aratat foarte ,cu urme de lipituri ,acea fata fiind.....

[simson]

 Eu am construit amplificatoare cu tuburi redresoare in diverse variante:2xPY86+5T4S , 4xPY86 , 2XPY500+5T3S si cu ingaduinta dvs.permit sa exprim o parere. Cert este faptul ca sunetul dupa redresarea cu tub este mai placut...in biblia Audiofililor scrie urmatoarea reteta de alimentare al unui SE de axemplu: secundar cu priza mediana + tub redresor DHT de ex. 5T3C,+filtru CLC+ tub supapa separator(eventual stabilizator) separat ptr. fiecare canal.Se subliniaza ca acel tub supapa trebuie sa fie identic cu tubul final din amplificator.

Un dezavantaj al acestei configuratii de care m-am lovit este rezistenta interna mare a tuburilor redresoare ceea ce implica cadere de tensiune marita pe tub.Nu odata am fost nevoit sa mai adaug spire in secundar intrucat nu am obtinut tensiune suficienta dupa redresare.

[nicolaus]

,, tub supapa separator''

Se poate si o schema, nu neaparat detaliata? Nu inteleg ce-i acela tub supapa.

Va multumesc.

[Kuki]

probabil traducere "Google"  valve =  supapa(valva)

Editat Iulie 22, 2016 de Kuki

[imreberes]

Probabil ceva gen "tranzistor serie" ca dintr-un regulator electronic de reducerea riplului .

Editat Iulie 22, 2016 de imreberes

[zal]

E vorba de aşa ceva, lampa redresoare montată ca temporizare a tensiunii anodice.

[adigh]

Un tub redresor e echivalent cu o dioda cu siliciu plus o rezistenta inseriata. In cazul concret, un tub EZ81 e echivalent cu o dioda cu siliciu inseriata cu un rezistor de 150Ω.

30V/200mA=150Ω

Tensiunea mica de deschidere a jonctiunii nu influenteaza cu nimic. Mai ales ca transferul de energie se face pe virful semialternantei unde tensiunea e mare.

E mai economic o dioda cu siliciu si un rezistor serie decit un tub redresor daca dorim efectul dat de redresorul pe tub. Iar rezistorul nu are uzura.

 

Sunetul de tub nu are de a face cu amplificarea pe tub decit intimplator si il putem avea si la amplificatoarele cu tranzistori.

Sunetul de tub e dat in principal 3 caracteristici, toate trei, sau doar o parte din ele.

Acestea sunt :

1.- Damping factor mic.

2.- Dominanta armonicilor pare la un nivel sesizabil

3.- Sursa de alimentare cu rezistenta interna mare. "Mare" vrind sa insemne ca in niciun caz nu e stabilizata tensiunea. Si e mai mare sau mai mica dupa gustul fiecaruia.

 

Despre primele doua am mai discutat. Sa vedem ce face sursa de tensiune cu rezistenta interna mare.

 

La amplificatoarele PP clasa AB avem o compresie a dinamicii fiindca pe masura ce creste puterea audio, vom avea o cadere mai mare de tensiune pe alimentare. Limitarea puterii gradual e uneori de preferat intrarii bruste in "hard clipping" cum zice americanul. Si chiar cind se ajunge la clipping distorsiunile sunt mai mici si sunt percepute mai putin aspru avind in vedere ca la clipping sunt generate armonici impare.

 

La amplificatoarele clasa A, indiferent ca sunt PP sau SE, nu se simte nimic in timpul muzicii fiindca avem un consum constant din sursa indiferent de nivelul audio. In schimb la intrarea in clipping prezenta unei surse de alimentare cu rezistenta interna mare va limita distorsiunile. Numai in clipping puterea consumata de un amplificator clasa A (PP sau SE) va creste si vom avea cadere de tensiune.

De fapt daca nu avem probleme cu tensiunea de retea e chiar pagubos sa stabilizam tensiunea anodica fiindca per ansamblu pierdem mai mult decit cistigam. E pacat sa pierdam afectul asta fiindca ne aduce un plus indiscutabil. Daca ponderea mai mare a armonicilor pare e discutabila fiindca unora le place iar altora nu, limitarea distorsiunilor la intrarea in clipping e indiscutabil un cistig. "Soft clipping" in loc de "hard clipping".

 

Efectul asta despre care am vorbit se numeste efectul SAG si se refera in special la amplificatoarele PP clasa AB unde e perceput in sunet chiar inainte de intrarea in limitare. In special chitaristii il folosesc dar nu numai. Nu stiu daca este corect dar prin extensie eu l-am denumit asa si la amplificatoarele clasa A insa intervine numai la intrarea in clipping limitind distorsiunile.

 

Pentru a beneficia de efectul asta mai e necesar ca in sursa sa avem condensatoare de valoare mica ce incadreaza o bobina de preferinta sau un rezistor de valoare mare. Nu de 10Ω si incadrat de 220uF.

E necesar asta pentru ca acest efect sa intervina doar in pasajele forte unde se intra in clipping iar pasajele piano imediat urmatoare sa nu fie afectate. Adica sursa de tensiune sa se recupereze rapid.

 

Editat Iulie 23, 2016 de adigh

[Vizitator viobio]

adigh + 10 ,pentru ce ai scris,mai ales ca ai adus aminte de ampurile de chitara.

[elm]

Intr-adevăr, foarte interesant...Aspecte pe care (eu, cel puțin) nu le-am mai întîlnit in literatura (online dau offline).

[gg101]

 

Sunetul de tub nu are de a face cu amplificarea pe tub decit intimplator si il putem avea si la amplificatoarele cu tranzistori.

Cum sa fie intamplator ?

Diferenta consta in insasi functionarea jonctiunii semiconductorului. La SS ,transferul de sarcini electrice se face pe principiul "goluri si electroni" ... un fel de "telefonul fara fir" . 

 

Citat dintr-un studiu comparativ,  AES

 

 

The combination of the slow rising edge and the open harmonic structure of the overload characteristics form an almost ideal sound- recording compressor. Within the 15-20 dB "safe" overload range, the electrical output of the tube amplifier increases by only 2-4 dB, acting like a limiter. However, since the edge is increasing within this range, the subjective loudness remains uncompressed to the ear. This effect causes tube-amplified signals to have a high apparent level, which is not indicated on a volume indicator (VU meter). Tubes sound louder and have a better signal-to-noise ratio because of this extra subjective headroom that transistor amplifiers do not have. Tubes get punch from their naturally brassy overload characteristics. Since the loud signals can be recorded at higher levels, the softer signals are also louder, so they are not lost in tape hiss and they effectively give the tube sound greater clarity. The feeling of more bass response is directly related to the strong second and third harmonic components, which reinforce the "natural" bass with "synthetic" bass . In the context of a limited dynamic range system like the phonograph, recordings made with vacuum-tube preamplifiers will have more apparent level and a greater signal to system noise ratio than recordings made with transistors or operational amplifiers.”

 

Articolul aparut in luna Mai ,1973 in Journal of the Audio Engineering Society si scris de profesorul Universitatii din New Hampshire , Russell O. Hamm

http://www.dwfearn.com/tubes_vs_transistors.html

Editat Iulie 25, 2016 de gg101

[adigh]

O mica corectie vreau sa fac referitor la tubul EZ81. Rezistenta interna a tubului e 25V/200mA=125ohm in loc de 30V/200mA=150ohm. Nu m-am uitat atent pe grafic.   http://www.elforum.info/uploads/monthly_07_2016/post-187390-0-77927700-1469252124.jpg

Adica tubul EZ81 e echivalent si perfect inlocuibil cu un rezistor de 125ohm inseriat cu o dioda cu siliciu. De doua ori ca e dubla dioda.

Editat Iulie 27, 2016 de adigh

[puriu]

Diodeele redresoare semiconductoare au si un zgomot de comutatie. Poate fi scos cu cate un condensator ceramic paralel.

[THOMAS]

O mica corectie vreau sa fac referitor la tubul EZ81. Rezistenta interna a tubului e 25V/200mA=125ohm in loc de 30V/200mA=150ohm. Nu m-am uitat atent pe grafic.   http://www.elforum.info/uploads/monthly_07_2016/post-187390-0-77927700-1469252124.jpg

Adica tubul EZ81 e echivalent si perfect inlocuibil cu un rezistor de 125ohm inseriat cu o dioda cu siliciu. De doua ori ca e dubla dioda.

  In concluzie cam asa ar trebui sa arate un bloc de alimentare cu redresor hibrid pentru HT,am exclus optiunile ce le putem atasa: pornire temporizata pentru HT,protectie la supratensiune...,pe care fiecare le poate gandi si atasa cum doreste.

 

Schema blocului de alimentare cu redresor hibrid pentru HT: