iop95 Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 Confuzia pleaca de la neglijarea distorsiunilor (regimul deformant) in calculul factorului de putere. Toata lumea stie ca factorul de putere (cos fi) este egal raportul dintre puterea activa si cea aparenta, fi fiind defazajul dintre curent si tensiune; problema este ca asta e valabil doar pentru regim nedeformant (adica DOAR atunci cand curentul e perfect sinusoidal, presupunem ca tensiunea chiar e sinusoidala... cu o eroare minimala). In cazul unui redresor cu condensator, curentul nu mai e sinusoidal si avem un regim deformant. In acest caz se defineste un asa zis factor de putere real (care tine cont si de distorisiuni) = cos fi / (1+THD^2)^1/2; THD fiind distorsiunile armonice totala. Condensatorul fiind un elementul de stocare a energiei introduce aceasta distorsiune si evident ca apar si o componenta a puterii reactive, care duce la cresterea curentului efectiv in retea cu efecte negative legate de pierderi suplimentare. Distorsiunile, in plus aduc probleme legate de interferente si componente non-alternative ce pot avea efecte asupra transformatoarelor de distributie (saturatie prin asimetria tensiunilor "vazute" de TR). Pentru a elimina aceste probleme s-a inlocuit sistemul de redresare "simplu" cu un convertor care este capabil sa impuna curentului consumat sa urmareasca tensiunea de alimentare, astfel ca sa avem cos fi = 1 sau aproape. Acest PFC de cele mai multe ori este de tip boost (pentru sisteme monofazate). Cred ca pentru aparate cu consum sub 75W nu este obligatoriu PFC. La un redresor cu cond. curentul este in faza cu tensiunea, dar este total deformat fata de sinusoida si din acest motiv se foloseste formula pentru factorul de putere real. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 (editat) Nici macar nu e in faza impulsul curentului cu tensiunea in cazul redresarii ... numai idealizat pe sarcina f mica sau condensator f mare , am discutat despre asta mai inainte . Chiar daca nu e f mult un cos fi = 0,9 conteaza destul . Bineinteles se adauga peste faptul ca e in impulsuri curentul . Editat Iunie 23, 2016 de Depanatoru Link spre comentariu
iop95 Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 Este virtual in faza; fiind doar un puls, curentul nu poate fi in mod real in faza cu tensiunea. Virtual in faza - adica factorul de putere mic nu e din cauza unui eventual defazaj dintre curent si tensiune ci doar din cauza regimului deformant. Un redresor cu cond are factorul de putere in gama 0.5-0.7, deci f slab. La un factor de putere de 0.5 pierderile in cabluri sunt duble fata de cazul in care pf=1, pentru aceeasi putere activa. Nu mai amintesc variatii de tensiune si alte probleme aditionale. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 (editat) Impulsul de curent se descompune bineinteles in suma de armonici sinusoidale, e vorba ca fundamentala care are maximul exact unde e varful impulsului nu poate fi in faza cu tensiunea decat ideal . E clar ca faptul ca e deformat contribuie cel mai mult la factorul de putere , dar e si un defazaj propriuzis din cauza modului de incarcare si descarcare a condensatorului de filtraj . Adica cand tensiunea de retea e la maxim curentul a ajuns deja la zero si e si tensiune maxima pe condensator . Curentul e maxim undeva inainte ca tensiunea sa fie maxima . Depinde cu cat s-a descarcat filtrajul pe semiperioada anterioara . Impulsul de curent e deplasat inaintea maximului tensiunii . Daca e un condensator mic sau curent mare , riplul poate fi semnificativ si de aici si defazajul , oricum si calculat corect riplul pe un filtraj de retea e relativ mare . Editat Iunie 23, 2016 de Depanatoru Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 . Adica cand tensiunea limbaj de dreapta ......... ontopic: la lectiile de fizica din clasa a zecea se exprima in 2 cuvinte (precum EBA fata de ce edita domnu' boc in 20 de fraze): - condensatorul defazeaza cu pi/2 inapoi (tensiunea apare dupa curent cu 90 grade) - bobina defazeaza cu pi/2 inainte (tensiunea apare inaintea curentului cu 90 grade) Link spre comentariu
Depanatoru Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 Esti paralel cu problema daca crezi ca apare un defazaj fix cum e definit defazajul condensatorului si bobinei . Dar daca totusi ai inteles , poti sintetiza mai bine , in limba de lemn comunista daca doresti Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 (editat) Ca sa ma exprim in limbajul tau de dreapta ca_cand apare un condensator sau o impedanta adica_cand avem impedante capacitive sau inductive apar defazaje. Acuma ca forma tensiunii in circuit nu e sinusoidala problema se complica dar ca rezultat tu nu poti spune exact ce va iesi din circuit dar eu da. De fapt discutia este despre nimic, doar ca sa ne aratam muschii sau pt nr de posturi in lipsa unor simulari sau rezultate din masuratori. Te astept sa postezi o functie a tensiunii de intrare si eu iti simulez in spice ca sa vezi exact cum sta problema cu defazajul. Igen? Editat Iunie 23, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
Depanatoru Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 (editat) Deci n-ai inteles nimic , felicitari , stai jos in banca Auzi ca vrea functia tensiunii de intrare adica tensiunea retelei O tin secreta pentru mine Editat Iunie 23, 2016 de Depanatoru Link spre comentariu
Marian Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 Rogu-va sa va limitati strict la argumente tehnice, fara personalizari. Link spre comentariu
sesebe Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 (editat) Vă atrag atenţia că discuţia nu a fost despre ce-mi place mie sau nu, nu sunt câtuşi de puţin interesat de nu ştiu ce metode şi v-aş ruga să nu o deturnaţi în acest mod ! Postarea mea a fost strict la obiect şi a vizat exclusiv incorectitudinea metodei expusă de dvs. Materialul pe care l-aţi pus acum nu are nici-o legătură cu regimul deformant despre care vorbeaţi chiar dvs ; o spun fără pic de răutate, dar aţi procedat precum un şcolar care la teză (neştiind deloc subiectul dat) scrie despre cu totul altceva, în speranţa că acest lucru ar conta totuşi la notă. Scrie orice, numai să nu dea foaia albă... Te rog sa explici unde am gresit eu ca metoda de masurare si calcul a lui cos FI. Vad ca esti foarte inversunat ca am gresit. Singura mea greseala a fost ca am spus ca puterea reactiva este diferenta cind defapt intervine si un cos FI si nici nu-i deferenta DAR modul de masurare si calcul pt cos FI este corect. Tot din acelasi loc ca prima imagine: Se refera exact la ceea ce discutati asa aprins aici cu redresarea filtrata. Factorul de putere se calculeaza exact la fel. Arata tu unde este greseala in modul de calcul detaliat de mine! Daca nu poti demonstra greseala mea mai bine nu te mai agiti atit. PS to ALL: Mai lasati-o balta cu discutia asta despre descompuneri in armonici si tot asa. Descompunerea in armonici este explicatia teoretica cu formularaia aferenta dar la modul practic nu ajuta mai deloc. Pt orice instrument de masura este mai complicat sa faca aceasta descompunere decit sa faca masuratori directe, deci nu valoreaza nimic decit la nivel de discutie teoretica. nu stiu cine poate face o descompunere matematica in serii furier acum dar la discutat despre teorie auzita de la altii sau de pe net sinteti toti fruntasi....eu sint putin mai pe la coada Editat Iunie 23, 2016 de sesebe Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 Mulțumesc pentru măsurări. Eu am terminat-o cu subiectul zilei. Pt mine teoria s-a confirmat din practica. Pot afirma că unele surse în comutație au cos fi diferit de 1 fără să am dubii că greșesc. Link spre comentariu
sesebe Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 Hai ca sa comentez putin concluzia ta.... Toate sursele in comutatie ar avea Cos fi mult mai mic decit 1 dar o parte dintre ele au si PFC care poate fi (in principiu) activ sau pasiv. La cele active se poate obtine un COS FI foarte apropiat de 1 pe cind cele pasive ajuta dar nu foarte mult netrecind decit rar de 0.8. Link spre comentariu
cristian_draghiescu Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 Te rog sa explici unde am gresit euca metoda de masurare si calcul a lui cos FI.De ce să mă repet inutil atunci când de fapt ar trebuisă recitiţi postarea #85 şi să analizaţi ce-am spus acolo ? Link spre comentariu
sesebe Postat Iunie 23, 2016 Partajează Postat Iunie 23, 2016 Ce înţelegeţi dvs. prin "consumator nesinusoidal" ? Cred că aţi vrut să spuneţi "regim permanent nesinusoidal". Şi dacă tot aţi făcut referire la el, atunci "metoda" dvs. (cu cea mai mare şi sinceră părere de rău) este profund greşită. Nu ma intereseaza ca este permanent nesinusoidal sau sinusoidal sau cum vrei tu sa-l numesti. Eu folosesc valori RMS unde nu mai conteaza forma semnalului si de valori INSTANTANEIE care iarasi nu ma intereseaza ce variatie mai au in timp. Şi aceasta din mai multe motive. Puterea aparentă NU ESTE (nici măcar în regim sinusoidal) simpla însumare a puterilor activă şi reactivă, aşa cum aţi afirmat. Asta am clarificat-o mai sus ca a fost o greseala. Puterea masurata si calculata cu un multimetru RMS ce reprezinta? Cred că trebuie să revedeţi formula respectivă. Deşi e vorba de un regim nesinusoidal, dvs. omiteţi o mărime caracteristică acestuia : puterea deformantă, care "intră" şi ea în calculul expresiei puterii aparente. Ce inseamna putere deformata si unde nu este luata in considerare? Însă aceasta nu poate fi nulă decât într-o singură situaţie, şi anume în cazul rezonanţei pe toate armonicile ale căror amplitudini sunt proporţionale. Demonstraţia ar trebui să fie uşor de găsit pe net. Cum procedura pe care aţi descris-o nu are nici-o legătură cu această condiţie absolut necesară, concluzia nu poate fi decât cea pe care am anunţat-o la început. Dumneata ai ideie cum se inmultesc doua trase/canale de osciloscop intr-un osciloscop digital? Daca da explica putin pt ca eu banuiesc ca de aici a reiesit parerea eronata ca am prezentat o metoda gresita. Link spre comentariu
XAN77 Postat Iunie 24, 2016 Partajează Postat Iunie 24, 2016 PS to ALL: Mai lasati-o balta cu discutia asta despre descompuneri in armonici si tot asa. Descompunerea in armonici este explicatia teoretica cu formularaia aferenta dar la modul practic nu ajuta mai deloc. like Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum