Selena B216 (Okean 214), Selena B215-217 _ comparatie si conversii

[Sorin2015]

S-a discutat pe forum, in special problema tragerii in banda, dar cu zgarcenie si declarativ ("mi-a reusit").

Ramasesera trei nelamuriri principale:

 

1. Ce reprezinta notatiile E1, E2 din Tabelul de modificare a condensatorilor si rezistentelor aflat pe schema originala a radioreceptorului Selena B216, corespunzatoare variantelor B215, B217? (Cu ani in urma, au fost apeluri disperate ale unui coleg de aici dar si de pe Softpedia, nestiind ce modificare sa foloseasca: E1 sau E2).

 

2. Modificam doar condensatorii si rezistorii (conform Tabel), sau trebuie reduse si numerele de spire ale bobinelor de acord si de oscilator? (Aici lansasem solicitarea ca cineva care are un exemplar B215 (87,5-108 MHz) sa puna poze cu bobinele din fabrica, sa ne inspiram de la sursa).

 

3. Cate variante de schema a blocului FM din Selena B215, 216, 217 exista? (pentru ca aveam cel putin doua scheme oficiale, diferind prin tipul tranzistorilor, prezenta unor rezistori in plus etc.).

 

Asadar, incep cu ce am descoperit in ultimele zile, in special pe forumuri bulgaresti (sandacite_com), - si postez aici, sa ne fie de folos si noua.

 

a. Fotografiile sunt preluate si prelucrate de mine la luminozitate, crop si lipite doua cate doua comparativ: in stanga Selena B215 (un exemplar sigilat, intact, pentru export 87.5-108 MHz), in dreapta un exemplar intact B216 pentru export  65.8-73 MHz.

Se oserva clar ca bobinele in discutie difera, asadar nu este suficienta doar modificarea C si R din Tabel, atunci cand dorim sa tragem in banda Vest un B216. Ramane ca cine este interesat sa deduca din fotografii cate spire se elimina si de unde.

 

b. Reproduc schema convertorului UKV-S din Selena B216 peste care am lipit un Tabel explicit, din care se intelege semnificatia notatiilor E1, E2. Pe scurt, istoricul in legatura cu E1, E2 este urmatorul:

 

1. Pentru piata interna a sovieticilor s-a fabricat Okean 214, cu banda FM de atunci 65,8-73 MHz.

 

2. Pentru piata externa corespunzatoare tarilor socialiste de atunci sa fabricat Selena B216 S, cu banda FM 65,8-73 MHz, identic in interior cu Okean 214 ( doar sigla si literele latine difereau).

 

3. Pentru piata externa Vest s-au fabricat Selena B215 si B217, cu un bloc FM E1 banda 87,5-108 MHz. (Difera la benzile de scurte).

 

4. Pentru sovietici, in perspectiva trecerii treptate in Rusia la banda FM Vest, conform cu cele convenite cu organizatiile internationale, s-a inceput cu alocarea intervalului de frecvente 100-108 MHz, astfel ca Selena B216 are in Tabel si o rubrica notata E2, pentru noua piata interna.

Editat Mai 5, 2016 de Sorin2015

[dacos]

Foarte bun topicul. Eu l-am tras dupa ureche, taind experimental spire. Nu mai stiu ce si cat am taiat. Intra pana la 106. Nu sunt multumit de receptie, dar nici cei care au cu CCIR din fabrica nu sunt incantati (am citit pe forumuri britanice).

 

Eu planuiesc sa fac chestia de aici. Inca n-am avut timp...

 

http://www.elforum.info/topic/109060-bloc-fm-selena-ccir-cu-integrat/?hl=selena 

[+_Florin_+]

Blocul UUS din receptorul Selena e superior blocului UUS fabricat la noi, cel putin ca schema/ conceptie emite pretentii mai mari. Oscilator local separat cu avantajele de rigoare.

Nu vad de ce n-ar functiona la fel de bine (cel putin) ca blocul autohton modificat pentru CCIR. Am avut un bloc de Gloria modificat ce functiona destul de bine.

Probabil britanicii au pretentii cam mari si nejustificate, blocurile UUS construite de occidentali prin anii '70 nu erau superioare nici ca schema nici ca performante, nici ca metriale folosite. Cam aceeasi Marie cu alta palarie.  

[Sorin2015]

Continuand:Odata intrata in functiune banda FM 100-108 MHz, rusii au scos pe piata interna convertoare FM 100-108 MHz in UKV 65-74 Mhz, cel mai adesea ca cel din atasament, cu patru fire, alimentat din radioreceptor: alb = antena FM, rosu la +, negru la -, albastru la antena radioreceptorului.

Editat Mai 7, 2016 de Sorin2015

[tavi 84]

Florin,din experimentele proprii,stiu ca sensibilitatea era foarte mica,din ce mi-am dat seama din cauza amplificării reduse in FI.Pe hârtie pare buna schema dar ca realizare efectiva mi s-au părut cam lungi traseele si terminalele pieselor din blocul UUS.

Editat Mai 7, 2016 de tavi 84

[+_Florin_+]

Desigur nu contrazic pe cei ce au experimentat practic (personal n-am modificat blocuri de Selena, doar Gloria si aparate cu tuburi), ideea era ca acea schema teoretic e superioara celor cu ARF + convertor autooscilator.

Cel mai probabil  amplificarea globala a lantului AFI este insuficienta pe calea FI-MF, asa cum spui.

Insuficienta pentru nivelul actual al semnalelor din banda FM, posibil ca pentru transmisiile sovietice (chiar si occidentale) ale epocii sa fi fost ok. Emitatoarele erau mai putine si mai puternice, la modul general, si in est si in vest.

Daca testezi  vechile aparatele de constructie occidentala (de aceeasi clasa cu Selena) in conditiile actualelor "realitati FM"  o sa-ti para si ele slabe ca sensibilitate.

[Sorin2015]

Continuand:Tentativa de modificare a circuitelor in Selena B216 pentru receptia benzii FM 87,5-108 MHz, ca in Selena B215, B217).Mai intai, am verificat faptul ca blocul UKV din Selena B216 functioneaza optim (receptioneaza slab niste armonice din banda FM 85,7-108 MHz si (in plus, in Iasi) prinde foarte bine Radio Europa Libera (Ungheni, Rep.Moldova) in banda veche, 69,53 MHz.Am extras placa cu piese. Este un exemplar cu piesele montate culcat, inscriptionare cu negru, astfel ca traseele de cupru nu corespund intocmai cu desenul din schemele pe care le gasim pe internet (acelea corespund unor variante cu rezistorii si condensatorii montati pe verticala, condensatorii fiind de tipul picatura).Ghidandu-ma dupa fotografiile preluate de la colegii bulgari (vezi postarea #1 din acest topic), am modificat bobinele astfel:L3 (circuitul de acord). Capatul de jos se lasa asa cum este din fabrica. Se elibereaza cu pompa de cositor capatul de sus al bobinei, se extrage din gaura cablajului, se debobineaza sus, inclusiv spira cu priza, se absoarbe cositorul din priza si se niveleaza priza (conductorul este moale, se lucreaza comod). Se face o noua priza, mai jos, la a treia spira de sus in spate si se reface bobinajul astfel ca in total sa fie exact 6 spire. La final, se lipeste terminalul la priza.L4 (Oscilatorul local). Se lasa priza asa cum este din fabrica. Cu pompa de cositor se elibereaza ambele capete ale bobinei si se scot din gaurile cablajului. Jos, se debobineaza o spira, iar sus se debobineaza doua spire. Se reintroduc capetele prin gauri, se taie surplusul si se refac lipiturile cu cositor.In total, raman trei spire intregi, iar priza este exact la jumatate, in spate.

[Sorin2015]

Continuare:

 

Preparative pentru inlocuirea condensatorilor.

 

Sunt necesari 9 condensatori ceramici (conform tabelului de la postarea #1): 6,2pF, 8,2pF, 12pF, 15pF, 18pF, 22pF, 27pF, 68pF, 100pF.

 

Rational este sa fie verificati acesti condensatori inainte de plantare. In cazul meu, al amatorului cu aparatura de masura minima (si care nu mai investesc in alte scule), multimetrul digital DT9208A are domeniul minim al capacitatilor 2nF. Asta inseamna ca, cu comutatorul pe 2nF, cea mai mica indicatie ar fi .001 adica 0,001nF (1pF).

Desigur irelevant, din diverse cauze, dintre care precizia (4% + 3 digit) si "inertia" la capatul initial al domeniului de masura.

 

Am apelat la un artificiu salvator. Am mesterit un conector sigur la bornele "CX" ale multimetrului (hacuind un conector tata de la un cablu panglica vechi), la care am lipit un condensator cu dielectric mica 51pF/10%, cu dublu rol: verificare (fara pretentii) a mentinerii etalonarii domeniului 2nF si decalarea capatului initial de masura de la zero la valoarea .047. Aceasta valoare, de 47pF, va fi scazuta din valoarea indicata de afisaj atunci cand conectam in paralel condensatorul de verificat/masurat.

 

Lasand la o parte calculul erorilor (toate valorile notate pe condensatori si toate citirile pe afisaj se incadreaza in intervale de valori posibile...), am fost multumit de ce am constatat: conectand rand pe rand in paralel cu condensatorul cu mica condensatorii ceramici din sirul de valori de mai sus (repetat pentru mai multe exemplare de acelasi tip), nu au existat abateri de la valorile notate din fabrica pe corpul acestora.

 

Deci pot trece la etapa urmatoare, plantarea pe placa.

 

In fotografie, este prezentat cazul condensatorului de 12pF (este lipit cu cositor, sa am mainile libere, dar masurarile le-am facut rapid tinand condensatorul ceramic cu mana, prin intermediul unui carlig de rufe din lemn, pe post de penseta).

Editat Mai 13, 2016 de Sorin2015

[Sorin2015]

Continuare:

 

Cu pompa de cositor si penseta s-au extras foarte usor condensatorii si rezistorul R7 (gaurile din cablaj sunt suficient de mari, terminalele nu sunt turtite, nici rigide). Inlocuirea a fost o placere. 

 

Primele probe au decurs fara ecranul de aluminiu. Rezultatul este extra: sensibilitate mare si uniforma pe toata scala. Toata banda se incadreaza cum trebuie pe scala. Urmeaza reglajele de finete (cu ecranul montat) si optimizarile din afara blocului FM.

 

Voi cerceta si problema instrumentului indicator, cat de eficace este in banda FM. Aici este ceva inca neclar: pe panoul frontal, sub microampermetru, scrie TUNING INDICATOR si este trasa o linie care pare ca separa domeniul AM de Banda UKV de pe scala. Tinand cont ca butonul CAF poate suplini necesitatea indicatorului TUNING pe UKV, am o vaga banuiala ca rusii nu s-au aratat prea interesati la cat de mult deviaza acul pe post UKV, microampermetrul fiind reglat foarte bine pe AM (unde, intradevar, este important). Mai ales ca ultimele modele de Selena sunt fara instrument indicator (nu neaparat din cauza distrugerii cooperarii dintre fabricile vechii Uniuni Sovietice).

 

In fotografie se vede placa in lucru conectata provizoriu la la un exemplar Selena B216 care functioneaza optim, verificat in amanuntime (am mai multe radioreceptoare B216 si am avut de unde alege). Asta din respect pentru veridicitatea concluziilor legate de calitatile acestui radioreceptor (m-am ambitionat sa fiu onest cu d-voastra). Deci afirm ca se poate obtine rezultat foarte bun, cu conditia operarii pe un exemplar in parametri si lucrand metodic, incercand sa fie reprodusa cat mai exact varianta B215.

[Vizitator]

Foarte bun topicul.

O sa incerc si eu modificarea blocului unui B216; am modificat blocul unui B211, doar inlocuind condensatorii, cu rezultate modeste, evident-sensibilitate redusa, posturi "inghesuite".

La L1/L2 nu se fac modificari? Din pozele de la #1 pare ca sunt diferite la B216 fata de B215.

[Sorin2015]

Da, multumesc de atentionare, vad ca ar fi trebuit sa adaug o spira la L2 (L1 nu este critica, este in serie cu antena). L2 impreuna cu condensatorii C2, C3 trebuie acordata pe mijlocul benzii (98 MHz) pentru sensibilitate maxima.

 

Din pacate, nu dispun de aparatura de reglare in FM, sa lucrez profesional. Singura mangaiere este ca in Iasi emit in FM 15 posturi, la care se adauga 3 posturi din Rep.Moldova (receptionabile permanent). Am capetele de scala: 87.80 MHz (ProFM) si 107,00 MHz (Micul Samaritean).

 

Sunt doua variante de scheme Selena B216. Cea pe care am lucrat eu (valabila pentru toate exemplarele pe care le am) am notat-o "Circuit Nr.2" in postarea #1. Mai exista o varianta cu alte notatii (de exemplu, C19 este condensatorul varibil, si nu ceramicul care trebuie eliminat), deasemenea cu alt trabel de inlocuiri piese.

Editat Mai 14, 2016 de Sorin2015

[Sorin2015]

Intre timp, am adugat o spira la L2. In noile conditii, acordul la mijlocul benzii se poate face doar ridicand la extrem miezul de ferita al bobinei, asa ca am scos spira si am refacut bobina cum era inainte.Punand capacul blocului FM, nu se modifica acordarea circuitelor, postul nu fuge, doar ca se elimina influenta mainii la bobina de oscilator. Circuitul este stabil si aerisit.CAF-ul nu are banda de cuprindere elastica prea mare, as zice ca este tocmai cat trebuie sa nu sari posturile adiacente.In schimb, miliampermetrul nu deviaza decat 10% din scala pe post puternic. Studiez pe forumuri rusesti acesta problema, de care se plang toti. Miliampermetrul, in serie cu o rezistenta aditionala R4 de 3K formeaza un voltmetru care indica tensiunea de la bornele rezistorului R10 din emitorul lui VT7, amplificator de medie frecventa AM si FM.Am cautat si pe youtube filmari cu B215, 216 si am constatat ca deviatia acului pe FM este modesta.Pentru reglarea posturilor cat mai apropiata de originalul B215, pun aici scalele comparate.

[tavi 84]

Felicitari!Ai avut cei drept unele informatii in plus fata de mine,eu am mers pe incercari in ce priveste bobinele,ce sa mai zic de priza de pe ele.Insa in ce priveste sensibilitatea mare,as vrea sa clarifici putin afirmatia.Daca prinzi multe posturi locale in timp ce esti langa emitator,nu inseamna ca este sensibil radioreceptorul.In Roman nu prea sunt,si in comparatie cu o "prapadenie" chinezeasca construita in jurul aceluiasi integrat care le populeaza pe toate cele ieftine,a fost evident mai slab ca receptie.

[Sorin2015]

Intre timp, a mai intrat in functiune un post, Viva FM 105,00, deci am pe scala 16 posturi locale si cateva din Rep.Moldova.

Cele locale sunt si puternice dar si mai amarate, iar antenele sunt pe dealurile din sud, cam la 15 km de mine. Deci am o varietate de conditii de receptie si frecvente stabile si cunoscute, suplinind un generator de semnal de care nu dispun.

 

Am reprodus pe o  coala de hartie scala (cu gradatiile 0...10) si am notat toate observatiile, comparand cu cel mai grozav martor de care dispun: un digital Panasonic RF-B45 montat in Japonia. Cand acesta abia prindea ceva slab din Rep.Moldova (sau avea antena stransa), la fel se manifesta si Selena, adica receptiona slab. Nu a existat ceva receptionat de Panasonic care sa nu fie receptionat la fel si de Selena. In sensul acesta afirm ca este sensibil (nu in sensul ca trebuie sa dai mai tare butonul de sonor fata de unde medii, de exemplu, ci ca prinde posturile foarte slabe din FM).

 

Mai este ceva important de spus. Auditia este odihnitoare, trecerea de la un post la altul se face lin: descreste auditia la postul curent si creste la cel urmator, fara sa fie gatuita sau distorsionata la margine, iar intre posturile mai razlete nu se aude niciun zgomot! Ca si cum ar avea circuit de acord linistit, dar mai ceva, pentru ca circuitul de acord linistit din diverse radioreceptoare se deblocheaza brutal (te surprinde neplacut) pe post corespunzator si ramane blocat pe posturi foarte slabe - insa Selena este blanda...

 

Lipsa fasaitului si domoala scanare a benzii FM se datoreaza, cred, impunerii unei amplificari rezonabile si a tranzistorilor de zgomot redus din FM.

 Spre deosebire de chinezariile de care aminteai, unde amplificarea este impinsa inainte, pe baza eficacitatii mari pe care o prezinta integratele in ceea ce priveste controalele automate ale amplificarii si frecventei.

 

 Un rus a obtinut o marire a auditiei pe posturi departate marind numarul de spire la bobina de cuplaj de la iesire L7 (nu este complicat, bornele acestei bobine sunt direct la cosele 4-5). Alt rus i-a replicat ca a facut si el asa, dar a revenit, pentru ca s-au depreciat alte caracteristici.

Altul a mai adaugat un tranzistor si un circuit de acord, dar a crescut zgomotul.

 

Cel mai bine este sa faci o antena eficace pe frecventa preferata. Sau macar sa schimbi amplasamentul si sa rotesti antena telescopica in pozitie oblica, dupa cum se polarizeaza undele pana la tine.

 

Pentru a ne putea pronunta asupra sensibilitatii, dupa efectuarea modificarilor, reglarea decurge astfel (folosindu-ne de un radioreceptor martor, de preferinta cu afisaj digital):

 

Se ia ca martor un post la frecvente mici (la mine este 87,80 MHz) si se roteste miezul din alama al bobinei de oscilator L4, astfel ca acest post sa fie prins la extremitatea din dreapta a scalei Selenei (pe la diviziunea 8...9).

 

Se ia ca martor un post la frecvente mari (la mine 107,00 MHz), si se verifica unde este prins de Selena (cam la diviziunea 1,5...2 a scalei). Nu exista element variabil care sa permita mutarea acestui post pe scala, mai la dreapta, mai la stanga, deci trebuie sa rezulte automat, daca piesele au fost inlocuite corect (in niciun caz nu poate fi folosit aici acordul din L4, nu are influenta aproape deloc, muta doar posturile de frecventa mica, normal!).

 

Din miezul de alama al bobinei de acord L3 se stabileste maximul de auditie la frecventa mica (87.8 MHz).

 

Din trimerul C5 se stabileste maximul de auditie la frecventa mare (107 MHz).

 

Din miezul de ferita al bobinelor L1, L2 se cauta maximul de auditie la un post slab de la mijloc (in jur de 100 MHz). (La mine nu avea efect initial, pana am desurubat cu totul capul de plastic si am constatat ca miezul de ferita se desprinsese si cazuse la fund). 

Editat Mai 18, 2016 de Sorin2015

[mirceacra]

Felicitari pentru perseverensa  si rezultatele obtinute ! Ar fi interesant un filmulet cu functionarea !

Editat Mai 18, 2016 de mirceacra