tuburi electronice clasa A(definiţii simple)

[romicap]

Atata timp cat exista clasa A2 pura este musai sa fie si A2 corcita , impura altfel nu se justifica terminatia ...nu vreau principii de functionare A pura verso A2 considerata pura , cu grila de comanda pozitiva ...etc !

Editat Mai 2, 2016 de romicap

[gedd]

domnu' romicap,clasa A2 "impura" rezulta in cazul in care am un tub,oarecare,si pe grila de atac,sa zicem G1,ii aplic un semnal de ordinul 300Vvv sa zicem(e doar un exemplu) atunci tubul,intra in portiunea "de grafic" pozitiva,curenti de grila,desigur ca driverul trebuie sa fie unul fortos si sa dea ceva current...dar repet,asta e clasa A2 doar "pe moment" ca sa spun asa...si desigur ca semnalul de iesire,sau volumul amplificatorului este unul mare...cu alte cuvinte clasa A "corcita" depinde de valoarea semnalului(tensiune si curent) pe grila de comanda...cu riscul de a ma repeta,clasa de functionare este data de valoarea tensiunii de negativare,sau mai bine zis de polarizare a grilei,deci a PSF ales...nu orice tub suporta clasa A2 PURA!

aici in acest grafic sper ca e mai clar....si mai am o intrebre....stabilind biasul pe G1,sa zicem valoarea -X volti,ce tensiune vom avea pe catod,in conditiile unei negativari fixe,sa zicem....

Editat Mai 2, 2016 de gedd

[Vizitator]

@popa marius

pentru bias grilă de comandă 0V  în raport cu catodul ne găsim în  A2 permanent (numai pentru semiperioada negativă din atac grila de comandă coboară la un potenţial negativ în raport cu catodul).

nu se poate spune că tubul final mai lucrează şi în A1 dat fiind faptul că pentru o perioadă întreagă(semiperioada negativă+semiperioada pozitivă din atac)  grila de comandă intră în regim pozitiv în raport cu catodul indiferent de amplitudinea semnalului din atac.

 

cfg SE ca să pot emite pretenţia de parţial A1 parţial A2 grila de comandă are tensiune de bias negativă în raport cu catodul, atacul de amplitudine mică va comanda tubul în A1atacul de amplitudine mare(când vârful pozitiv din atac depăşeşte negativarea grilei de comandă) va comanda tubul în A2, desigur etajul de atac trebuie să poată susţine curentul grilei de comandă (semnalul din atac să fie cât mai puţin limiat ca excursie de grila de comandă).

 

un posibil etaj de atac A2 a fost prezentat aici

http://oi68.tinypic.com/2wgfamg.jpg

Editat Mai 2, 2016 de Vizitator

[Patefon]

 

ce clasă de funcţionare avem aici Patefon ?(Ugc_0=+40V, Ea=220V, tub final 6П36С), în alt subbiect ai apreciat că ar fi A1,acum ai ocazia să argumentezi aprecierea .

 

 

Eu raman la aceeasi concluzie (proprie si personala). Clasa A1 (potential intre Grila 1 si catod zero volti, curenti prin grila 1 de ordinul microamperilor) cu comanda prin grila 2. Natural, normal, grila doi este mereu peste potentialul catodului dar asta nu schimba clasa de functionare (la fel cum nu schimba clasa de functionare la montajul ultralinear; unde semnal de comanda exista atat pe grila 1 cat si pe grila 2).

 

Daca eu gresesc nu am nici o retinere in a imi revizui afirmatiile. Pana atunci am o mare problema cu urmatoarele afirmatii:

 

 

adigh, on 28 Apr 2016 - 09:39 AM, said:

 

Utilizarea unei lampi asa cum ne convine mai mult nu e o bataie de cap, e normalitatea proiectarii.

Nu are nici-o importanta puterea lampii cind stabilim clasa de functionare. Numai caracteristicile lampii sunt importante.

Iata o schema Telefunken din 1961. Priviti clasa A2 la trioda ce disipa o putere mult sub 50W.

O semialternanta lucreaza in A2 iar cealalta in A1. Tot timpul, indiferent de nivelul semnalului.

E bine sa gindim liber, fara idei preconcepute neargumentate tehnic.

Atașament ECL86 - PCL86 Telefunken 1961.jpg 

 

 

adigh, on 29 Apr 2016 - 8:52 PM, said:

 

.....

Referitor la modul cum se negativeaza grila triodei, acumularea de electroni in grila duce la limitarea curentului anodic cind s-a ajuns la o anumita negativare. Exista o anumita acumulare de electroni in grila chiar daca acestia "curg" inspre masa prin Rg. Vin tot timpul altii noi. Nu numai din fluxul de electroni catod-anod in a carei cale e pusa grila ci se incarca si din emisia secundara a anodului.

E un autobias adevarat.

 

 

 

Ca sa fie totul la indemana aici aveti schema in discutie:

 

 

Aici gasiti si foaia tehnica detaliata a produsului respectiv: http://www.elforum.info/index.php?app=core&module=attach&section=attach&attach_id=113203

Va rog sa aveti in vedere ca tensiunea de intrare este prezentata in graficul 5 de la pagina 5.

 

Aici gasiti caracteristica triodei inclusa in PCL86 (am facuta gri sa se poata lucra pe ea mai usor):

 

 

 

Va ros sa-mi figurati pe caracteristica respectiva dreapta de sarcina si variatia de semnal pe grila. Ce clasa de functionare este? A1 ori A2 ori jumate A1 si jumate A2 (daca o exista asa cava.....)?

 

Cum e posibil ca un electron liber aparut ca rezultat al emisiei secundare sa fie purtator al unei energii mai mari decat electronul care a initiat emisia secundara (caci altfel nu poate strabate tot campul electric generat intre catod si anod PLUS sa razbata prin bariera de potential creata in jurul grilei de control)? Si totul la sub 0.5W putere anodica disipata.

 

Poate imi figurati dumneavoastra unde apare pierderea de curent anodic ca efect al emisiei secundare pe setul de caracteristici atasat postului.

[simson]

Intrucat in viitor am de gand sa testez http://oi68.tinypic.com/2wgfamg.jpg am inceput  sorta piese.Nu am lucrat cu MOS-uri in audio.Dilema: ce tip de MOS se preteaza, recomanda in schema: structura inbogatita ori prin saracire?

[adigh]

@Patefon,

 

1.-Vad ca ai "membru premium" ceea ce iti permite sa-ti stergi posturile si comentariile sau sa le modifici chiar daca le-ai postat in urma cu multe ore sau poate chiar saptamini.

E destul de peste mina sa te citeze omul de fiecare data cind iti da o replica pentru ca ulterior iti stergi sau modifici posturile si pare ca replicile primite de la colegi sunt date in vint.

S-a intimplat in topicul asta pe prima pagina.

2.-Cind am spus despre acea schema ca o semialternanta functioneaza total in A2 si cealalta total in A1 am gresit initial. Ulterior am revenit fara sa-mi atraga nimeni atentia si am explicat cum se negativeaza grila iar tubul functioneaza in A2 pur tot timpul pina nu se depaseste un anumit nivel de intrare.

3.-Nu imi e clar ce nu intelegi din ce am spus. Ia-le pe rind si fi precis ca sa ne putem intelege.

4.-Te rog nu-ti mai sterge posturile in urma daca vrei sa mai stam de vorba. Tuturor ne ramin prostiile cind le spunem. Asa ca de ce sa nu ramina posteritatii si prostiile tale ?

[Patefon]

Am sters postul respectiv intrucat a fost considerat ca fiind total pe langa subiect. N-am facut altceva decat ceea ce si-a dorit initiatorul topicului. Curatenie. Daca n-ai observat, de multe ori scriu [EDIT] si specific ce am modificat. Atunci cand nu specific nimic  nu fac altceva decat sa corectez greseli de scriere. Schemele respective le voi posta in subiectele dedicate din cele fixate la inceputul paginii.

[Patefon]

....

1-clasa A-A1 tubul tubul final se află în conducţie permanent static sau dinamic cu condiţia ca grila de comandă dinamic să rămână negativă în raport cu catodul(dinamic gc cel mult atinge potenţialul catodului).

....

 

 

@Patefon,

.....

2.-Cind am spus despre acea schema ca o semialternanta functioneaza total in A2 si cealalta total in A1 am gresit initial. Ulterior am revenit fara sa-mi atraga nimeni atentia si am explicat cum se negativeaza grila iar tubul functioneaza in A2 pur tot timpul pina nu se depaseste un anumit nivel de intrare.

.....

 

Mai citeste odata ce a explicat domnul Valderama. Trioda aia lucreaza in cel mai pur etaj de amplificare clasa A subclasa A1 daca ai fi figurat pe setul de caracteristici dreapta de sarcina si PSF-ul ai fi vazut clar. Am sa fac eu asta ca vad ca nimeni nu se inghesuie.

 

Apoi fenomenul de migrare a electronilor imprastiati prin emisie secundara catre grile nu se intampla decat la grilele cu potential pozitiv (uzual grila 2 la tetrode). Asta doar in conditii de curent anodic foarte mare si/sau accelerare brutala cu tensiuni anodice spre mia de volti cu FOARTE MARE GREUTATE poate induce ceva curent intr-o grila de potential zero. Vezi GU50 la 800V anodica si 250V accelerare. Abia acolo apare un 2 - 3 mA pe grila 3 (care in termeni de geometria lampii este infinit mai aproape de anod decat grila 1) si doar daca are potential pozitiv. Pe minus nu capteaza nimic fiindca nu are cum.

 

Pur si simplu ai emisie secundara negljabila la triodele de mica putere (mai ales datorita temperaturii mici a anodului), iar captarea de electroni rezultati din emisia secundara este imposibila (nu-ti iese bilantul energetic).

 

[adigh]

Mai explic o data si incerc sa descriu cit mai detaliat.

 

Un catod in vid, mai ales dupa ce s-a incalzit, emite electroni. Daca avem o tensiune pozitiva in anod ei vor merge inspre anod. Va apare un flux de electroni intre catod si anod. Ca la o dioda cu vid.

In calea fluxului de electroni, intre catod si anod, avem grila. Chiar daca in momentul initial grila are potentialul catodului si deci nu atrage electronii electrostatic, totusi o parte din electronii ce merg inspre anod o vor bombarda pentru ca sta in calea electronilor intre catod si anod. Asa se acumuleaza electroni in grila. O a doua cale de acumulare de electroni in grila e emisia decundara a anodului. Din electronii care intra in anod, o parte ies afara si reintra in anod sau sunt "scursi" la masa de g3 cind o avem (la pentode).

Din acei electroni ce ii emite/reflecta anodul (emisia secundara), o parte merg inspre grila. Inertial.

In felul asta grila se negativeaza si pe masura ce se incarca va limita curentul anodic functionind ca un adevarat autobias. Acei electroni acumulati in grila se deplaseaza la masa prin Ug=10Mohm. Sau daca ne luam dupa sensul golurilor, intra curent in grila dinspre masa. Grila fiind mai negativa decit masa. Acesta e curentul care stabileste functionarea tubului in clasa A2,

Grila nu va ramine fara electroni fiindca procesul de acumulare de electroni in grila e permanent. Tensiunea de negativare ce se formeaza in grila depinde in mare masura de acel rezistor dintre grila si masa. Cu cit rezistorul are valoare mai mica cu atit se scurg mai usor electronii iar tensiunea de negativare e mai mica si curentul anodic mai mare.

Procesul de incarcare a grilei si de descarcare a acesteia prin Rg e continuu.

Editat Mai 2, 2016 de adigh

[Vizitator]

@Patefon

 

pentru că mă rogi(atenţie ai scris ros) dau curs cereri ,nu mă servesc de caricatura grafică expusă, merg pe foaia de catalog ECL86 mă duc în secţiunea triodă şi încercuiesc cu roşu ce reprezint grafic(mai jos) desigur o să rezulte şi date suplimentare.

(nu mai face aprecieri greşite precum 0,5W putere anodică disipată pentru triodă cand sund doar 70mW disipaţie anodică) mai puţin de 0,5W este o apeciere relativ greşită puteai spune mai puţin de 100mW disipaţie anodică secţiunea triodă.

aşa cum o să vezi secţiunea triodă are potenţial negativ în grila de comandă(aprox -1V) raportat la catod(0V)

desigur secţiunea pentodă lucrează în clasa A-A1

 

acum vin şi eu cu o rugăminte Patefon citează  ce scriu eu când ceri răspuns de la mine(sau reprezentare grafică).
(de data asta am catadicsit să răspund)

 

Patefon dacă nu eşti mulţumit de răspunsul dat precizezi aici (nu în alt subiect).

deasemeni dacă ai obiecţii  argumentezi aici(în subiect).

 

secţiunea trioda(ECL86)din schema dată lucrează în clasa A evident(nici nu se putea altfel) fără curent în atac.

 

Editat Mai 2, 2016 de Vizitator

[Patefon]

Imi cer scuze pentru greseala de scriere. Sunt foarte multumit de raspuns. Deci in ce clasa lucreaza trioda?

[Patefon]

Revin cu o schema care se incadreaza in discutia propusa si care, cred eu, merita comentata:

 

Ca echivalente avem 6F3P cu 6BM8 si cu ECL82. In partea finala avem 6P45C cu EL509.

 

Vis-a-vis de clasele de functionare avem trioda de intrare cu grila la 1.7V sub potential catod. Deci la o intrare de 2.82 V varf-la-varf ramane in clasa A1.

 

Pentoda (legata ca trioda) in montaj repetor catodic ramane mereu in clasa A1. Amplificarea repetorului catodic este mu/(mu+1), mereu subunitara dar foarte aproape de 1, iar diferenta de potential dintre catod si grila 1 (putem aproxima fara sa gresim prea tare) se mentine pe intreaga durata a aplicarii semnalului de amplitudine maxima.

 

Lampa finala, EL509, atac prin grila de accelerare cu grila 1 la potantial mai mic decat catodul.

 

Conform domnului Valderama grila 1 a devenit grila de control static (deci nu ne mai raportam la ea), grila 2 a devenit grila de control dinamic, grila doi este la potential mai mare decat catodul pe intreaga durata a aplicarii semnalului de amplitudine maxima. Deci avem clasa A2 de functionare.

 

Conform domnului dvb etajul de atac trebuie sa injecteze curent in grila pentru a pilota finala; deci avem clasa A2 de functionare.

 

Eu cred ca sigur avem clasa A, dar catalogarea ca A1 sau A2 se poate face doar dupa grila 1 intrucat ea pastreaza rolul de grila de comanda; char daca a fost derogata de aceasta sarcina. Ma gandesc, la lampile finale cu rol de modulatie cum se departajeaza dupa semnalul modulat sau semnalul modulator?

 

Remarc, totusi, o particularitate foare importanta a schemei. Modalitatea de reglare automata a curentului static prin trioda de intrare si pentoda de atac prin reactie nagativa in curent continuu. Ingenios.

[Vizitator]

clar grila însărcinată cu  comanda dinamică g2-tub final , acum având în vedere că atacul(dinamic cum altfel) se dă şi în curent  evident  clasa A-A2 totală  http://i66.tinypic.com/2uivgqb.jpg) .tot clar/evident ambele grile atât g1 cât şi g2 stabilesc ia_0(static)

 

cu alte cuvinte situaţia prezentată acum este conformă cu definiţia clasa A-A2

 

schema de acum păstrează oarecum bine ia_0(se evită fuga de curent în prag de disipaţie maximă admisă anodică tub final).

 

oricum schema prezentată  merită atenţia noastră (http://i66.tinypic.com/2uivgqb.jpg) , desigur etajul final lucrează în clasa A-A2(în schema pot remarca şi alte conexiuni bune poftim).

 

PS dacă urmărim cu atenţie postările Adigh înţelegem/ştim/recunoaştem cum apare tensiune negativă(-1V) pe grila de comandă(în raport cu catodul 0V) secţiunea triodă ECL86 http://oi67.tinypic.com/veui6p.jpg , de ce a "botezat" Adigh situaţia dată ca fiind A2(secţiunea triodă) este o altă "poveste".

Editat Mai 2, 2016 de Vizitator

[Patefon]

Mi-e teama ca domnul Adi a confundat o rezistenta cu o sursa de curent continuu. Daca Rares facea confuzia respectiva explicam cu placere. Asa... o sa ii explic cand or ajunge electronii din anod pe grila de comanda.

[adigh]

La trioda ECL86 intilnim o situatie atipica, in sensul ca gradul de negativare a grilei se stabileste din rezistorul din grila nu din cel din catod.

Unii definesc clasa A2 in functie daca avem sau nu avem curent de grila, iar altii daca avem grila mai pozitiva sau mai negativa decit catodul.

Cam toata lumea considera ca e unul si acelasi lucru. Se pare ca nu e acelasi lucru, dar putem generaliza ca asa este si nu vom fi departe de adevar in marea majoritate a cazurilor.

In literatura de specialitate nu am gasit daca clasa A2 se ia dupa prezenta curentului de grila sau a pozitivizarii grilei. Am observat la trioda ECL86 ca nu este fix acelasi lucru.

 

De unde credeti ca apar curentii de grila in grafice chiar cind tubul e negativat cu rezistenta in catod si deci catodul e mai negativ decit grila ? O parte din electronii ce merg inspre anod bombardeaza grila si reusesc sa intre in ea datorita vitezei mari ce invinge opozitia cimpului electrostatic ce respinge electronii. De curentul asta trebuie sa tinem cont atunci cind dimensionam driverul. In mod normal nu creaza probleme, fiind foarte mic, pina nu ajunge grila in apropierea potentialului catodului.

 

Curentul de grila ce caracterizeaza clasa A2 exista asadar absolut tot timpul chiar si cind grila e puternic negativata dar incepe sa capete valori mari doar in preajma tensiunii Ugk=0V. In preajma Ugk=0V, nu fix cind Ugk=0V.

Daca am defini clasa A2 dupa existenta curentului de grila fara a preciza o valoare a Ig, atunci putem spune ca toate tuburile functioneaza intotdeauna in A2 si niciodata nu iese din clasa A2.

Daca am defini clasa A2 dupa pozitivarea sau negativarea grilei fata de catod atunci tot ambigua ar fi problema fiindca pozitivarea sau negativarea grilei e numai un indiciu pentru a sti daca vom avea sau nu curent de grila. Negativarea grilei presupunind chipurile ca spre deosebire de pozitivare blocheaza curentul de grila. Ori am stabilit deja ca avem Ig tot timpul.

 

Strict matematic vorbind avem numai clasa A2 fiindca avem tot timpul curent de grila. In mod practic insa putem considera aproximind ca pina grila nu devine pozitiva nu avem curent de grila si asa putem separa clasa A1 de A2. In zona de granita, de separatie dintre cele doua clase la trioda in discutie, nu e foarte clar daca sa plasam functionarea tubului in A1 fiindca grila e negativa fata de catod, sau A2 fiindca curentul de grila exista la un nivel suficient de mare pentru ca tubul sa functioneze si deci nu-l putem ignora considerindu-l zero nici macar prin conventia de ordin practic amintita.

Pentru ca in mod practic e neconcludent am mers pe varianta matematica si am considerat ca trioda ECL86 merge in A2 in schema in discutie,

 

Modul acesta de negativare a grilei prin Rg nu prin Rk. se poate aplica la toate tuburile dar nu poate fi exploatat cu adevarat decit la triodele de mica putere.

Editat Mai 2, 2016 de adigh