Amplificator P3A - Rod Elliott. Sugestii modificari pentru un sunet cald.

[ex.escu]

Ceva cunostiinte in domeniu (difuzoare,filtre) am ;structura Sziklay se comporta de regula mai slab pe sarcini complexe decat cea clasica,repetor, din acest motiv am specificat "excludem incintele".

Cine e curios poate face o simulare reala cu o sarcina gen IHF A 202 a amplificatorului cu o structura Sziklay si dupa aceea cu un repetor, iar cei si mai curiosi pot gasi si o metoda de compensare a raspunsului tranzitoriu. .

[hpavictor]

 

Atasez poze cu amplficatorul si cablajul ( cablajul este facut de un baiat de pe Tehnium forum care si-a construit si el unul si avea cateva ramase si este facut de o firma profesionista ). De asemenea, atasez poza cu sursa de alimentare in varianta actuala de test.

 

 

 

 

Victor sursa de alimentare consta intr-un traf -> punte redresoare -> 2x4700uF pe fiecare rail -> amplificator. Nu am condensator de decuplare, si nici nu inteleg exact conceptul in zona respectiva, ai avea 1 minut sa imi explici ? Singurul de cuplaj este C1 din schema ( cel mare si verde ) momentan, dar este pentru input

 

Intre cei doi condesatori electrolitici de 4700 microfarazi monteaza o rezistenta de 0,47 ohmi / 3W (modificarea este necesara  atat pe ramura de + cat si pe cea de - )  iar in paralel cu electroliticul dinspre amplificator monteaza in paralel un condesator de minim 1 microFarad  / 100V  MKT , MKP sau ceva de caltate similara .

Incearca sa inlocuiesti tranzistorul din etajul VAS Q4 cu unul mai rapid , in genul KSA1381 / 2SA1381 .

Insist sa incepi cu imbunatatirea sursei de alimentare !

[ex.escu]

Cine adopta si adapteza solutii tehnice progreseza ...poate amplificatorul de mai sus poate functiona mai bine cu o oglinda de curent la diferential si o compensare modificata la driver...dureaza cateva minute...Dl.Victor a prezentat configuratia Altman  ,neicluderea finalului in bucla de reactie;poate fi simulata,incercata, folosind schema simpla de mai sus...in rest ce sa zic,vizavi de orgolii,interese,"romanii au talent"..

[hpavictor]

Din nefericire , solutia prezentata de mine (  Altmann  - http://www.altmann.haan.de/splif_page/ ) nu poate fi aplicata la amplificatoare cu o singura pereche de finali ... dar la un proiect ulterior , DA , se poate tine seama de solutia Altmann  !

[Marian]

La postarea de aici:

http://www.elforum.info/topic/112789-amplificator-zal-reloaded-200w/?p=1344248

 

Am incercat sa subliniez o posibila problema ( una foarte importanta in cazul anumitor scheme ) legata de impedanta sursei de alimentare per ansamblu, mai exact de filtrarea prezenta pe placa ce se face de multe ori cu condensatori mici sau foarte mici, insa acolo am fost acuzat de invidie, aici vin cu o demonstratie grafica in sustinerea afirmatiilor de acolo, poate asa se va intelege importanta unei surse cu impedanta cat mai mica pe intregul spectru audio.

 

Am observat in pozele de aici de pe topic, fire lungi si subtiri la alimentare, am pus in simulator schema din nou si am inseriat sursa ideeala de acolo cu cate o rezistenta de 1R pe fiecare ramura ( stiu ca e mult dar doresc sa evidentiez fenomenul ), si am pus cei 100uF din schema inspre etajul final:

 

Iata ce se intampla la bass:

 

Asa cum am spus, condensatorii prezenti pe placa sunt rezervorul de energie al etajului final, importanta lor este cu atat mai mare cu cat cablurile de legatura de la sursa principala sunt mai lungi si/sau subtiri. In schema asta capacitatea mica de filtrare cauzeaza un riplu negativ ( variatie a tensiunii ) pe alimentare deoarece capacitatea lor mica nu poate sustine consumul la frecvente mici, am marcat cu rosu mai bine de 6V, asta afecteaza substantial performantele amplificatorului de aici, atat pentru ca sursa din diferential nu este foarte performanta, insa mai ales datorita retelei de bootstrap de la VAS.

 

Iata ce se intampla la 10khz:

 

Observati ca riplul ala a scazut la sub 1V, adica a scazut cu peste 5V doar pentru ca frecventa s-a marit, asta nu face decat sa confirme ce am zis dincolo, si anume ca folosirea de condensatori foarte mici pe placa nu poate avea efect decat la frecvente inalte. Aici situatia se schimba mult, pe langa faptul ca la 60hz clipping-ul intervenea la 1,2Vp, si aici la acelasi semnal sinusoida arata practic perfect ( deci simplist spus, la frecvente mari puterea e mai mare ), si performantele sunt mult ameliorate datorita riplului mult mai mic. Imaginati-va ce s-ar intampla daca as adauga in simulator si sursa reala, cu problemele ei reale... Prin urmare concluzia ar fi ca realizarea OP avantajeaza frecventele inalte si dezavantajeaza sever joasele, nu-i de mirare ca sunetul deranjeaza.

 

Asa cum vad din poze, si traful pare unul anemic, si asta nu face decat sa accentueze problema asta. Solutia este asa cum si Victor a mentionat, perfectionarea sursei, un traf capabil de curentul optim, cabluri scurte si corect dimensionate, si daca este posibil ( desi nu cred la cum arata placa ) condensatori de pe placa mai mari.

[George]

Marian, poti pune si FFT-ul din Multisim la 5w si 10w (sa zicem) al shemei originale din primul mesaj al topicului?

[Marian]

Multisim nu are functia de afisare grafica FFT, o chestie regretabila pentru un soft atat de complex, dar asta e...

[sk24bpo]

Ba are coane...

[Marian]

Zi si mie unde, ca eu am tot cautat dar n-am gasit.

[sk24bpo]

http://www.ni.com/tutorial/12784/en/

[Kreator]

Cablajul asta e proiectat ok?

 

 

Editat Martie 23, 2016 de Kreator

[ratza]

Arată ca dracu'.

[Marian]

Ai dreptate Raimond, multumesc pentru interventie si totodata cer scuze pentru afirmatia eronata.

Am gasit ce si cum insa inainte sa vin cu rezultate, vreau sa ma asigur ca le interpretez corect.

[Haralambie]

Nu sunt eu creator de amplificatoare si nici experienta in constructia lor nu am, desi pare o alegere de "module" in schimb proiectarea unui traseu pe placa este mult mai interesanta si inselatoare. 

Editat Martie 23, 2016 de Predator

[hpavictor]

In arhiva recomand cateva sugestii pentru cresterea performantelor audio  .

Spor la treaba !

Arhiva include si PCB-ul ( top si bottom ) pentru pasionatii de constructii DIY .

Q1 si Q3 se cupleaza termic cu tub termoretractabil si  imperecheaza preferabil cu o dispersie sub 5% , pentru offset minim .

Superdioda se ataseaza pe radiatorul prefinalilor ( 55 x 40 x 2 ) , iar reglajul curentului de repaus se stabileste din semireglabilul R12 astfel incat pe R22 / R23 sa avem o cadere de tensiune de aproximativ  16 - 17 mV , cu intrarea in scurt .

Editat Martie 23, 2016 de Victor