despre redresare-filtrare curent

[vera]

Io/2 se refera la efectul termic, care este valabil pt. infasurari si diode (incalzirea lor). Nici teoretic, cu aceasta schema de redresare, curentul nu poate fi 2A (prin 1N400x trece Io, care are efect termic identic cu Io/2, deoarece circula doar t/2). Curentul de varf prin redresor este 3,5Io.

Editat Martie 21, 2016 de vera

[cristian_draghiescu]

Cred că a venit rândul meu să nu vă înţeleg postarea.Deoarece am impresia că nu ne referim chiar la acelaşilucru, v-aş ruga să precizaţi căror mărimi le atribuiţinotaţiile "Io" şi "t/2" şi să definiţi explicit acel"curent de vârf", despre a cărui valoare aţi afirmat căar fi egală cu 3,5Io.

[vera]

Io este curentul redresat.t/2 este timpul de conductie, la redresarea cu priza mediana.3,5Io este curentul prin redresor (Nomograme pt. radioamatori, V. Bruskin, pag. 83).

[zal]

Există cărţi cu aceste subiecte.

...........

Puntea şi condensatoarele egalizează diferenţele de tensiune şi curent între două secundare folosite înseriate şi cu punct de nul, în rest vă faceţi prea multe probleme.

.............

Acum vreo 10 ani nu se mai puteau face cablaje din cauza efectului de piele, pelicular sau ''skin effect'', cum vreţi să-l denumiţi. O să treacă şi spaima asta.

[cristian_draghiescu]

vera :După respectivele precizări pe care le-aţi făcut, eu citescpostul dvs. #16 în următorul mod (utilizând propriile dvs. notaţii) :"Jumătate din curentul redresat se refera la efectul termic, care este valabil pt. infasurari si diode (incalzirea lor). Nici teoretic, cu aceasta schema de redresare, curentul nu poate fi 2A (prin 1N400x trece curentul redresat, care are efect termic identic cu jumătate din curentul redresat, deoarece circula doar pe durata timpului de conducţie). Curentul de varf prin redresor este de 3,5 ori curentul prin redresor"Nu numai că nu m-aţi lămurit, dar m-aţi băgat într-o ceaţă totală ;pur şi simplu nu pot înţelege sensul acestei fraze.Dar, dacă aşa zice tovarăşul Bruskin, atunci ar trebui să-l credem...Sau totuşi nu, dacă nu dorim să reinventăm matematica ?

Editat Martie 22, 2016 de cristian_draghiescu

[vera]

@zal, ai dreptate, la noi romanii merge si asa.  Cu un condensator de 1F se rezolva totul.

@cristian draghicescu. Vreau sa spun ca secundarele si diodele, prin care trece Io, se incalzesc ca si cum prin ele ar trece Io/2.

La fiecare tip (schema) de redresare sunt date U si I pe care trebuie sa le suporte diodele, puterea in secundar, etc. Aceste date se gasesc peste tot, in literatura de specialitate.

Editat Martie 22, 2016 de vera

[cristian_draghiescu]

Vreau sa spun ca secundarele si diodele, prin care trece Io, se incalzesc ca si cum prin ele ar trece Io/2.

Adică afirmaţi că un curent (notat de dvs. cu "Io") produce acelaşiefect termic ca şi "Io/2" ?!De fapt mi-e atât de greu să "descifrez" explicaţiile pe care le daţifenomenului, încât renunţ la această discuţie. Editat Martie 22, 2016 de cristian_draghiescu

[Depanatoru]

Sper ca nu s-a "reinventat" redresarea cu priza mediana ca fiind superioara ... motivul pentru care se folosea in aparatura cu tuburi era pur si simplu economia de diode ( tuburi ) , spatiul aferent si energia f mare care ar fi pierduta suplimentar in filament si anod la 4 diode . Oricine a mai bobinat un traf la viata lui stie ca 2 infasurari cu sarma mai subtire nu pot echivala o singura infasurare . Discutiile despre tensiuni , curenti prin diode sunt explicate peste tot pe net.

Editat Martie 22, 2016 de Depanatoru

[vera]

@cristian draghicescu,Io (curent redresat) trece printr-o infasurare si dioda, o semialternanta (prin cealalta infasurare si dioda, cealalta semialternanta). Din cauza timpului f mic (1/2t), efectul termic este tot 1/2 (incalzirea).@depanatoru.... Sper ca nu s-a "reinventat" redresarea cu priza mediana ca fiind superioara.Cine a afirmat asa ceva?....2 infasurari cu sarma mai subtire nu pot echivala o singura infasurare.Oare, eu cred ca depinde de aplicatie.

[Depanatoru]

Adica ce aplicatie ? Doar daca vrei sa faci redresare cu tuburi ... atunci e clar ca nu vrei ( si nu poti ) sa folosesti punte redresoare si nu te intereseaza eficienta . Altfel ca idee de baza , pentru randament maxim , putere maxima dintr-o sectiune de tole , intotdeauna se prefera o infasurare cu cat mai putine spire si sarma cat mai groasa

Editat Martie 22, 2016 de Depanatoru

[cristian_draghiescu]

Din cauza timpului f mic (1/2t), efectul termic este tot 1/2 (incalzirea).

Mai nou efectul termic (Joule) depinde de timp ?Sau v-aţi referit la căldura produsă prin efect Joule (şi atunciîntr-adevăr mai intervine şi acel "delta t") ?De la bun început discuţia trebuia dusă considerând modelul ideal(adică neglijând căderea de tensiune pe diodă şi pe înfăşurări),altfel ne pierdem în amănunte care în cazul de faţă doar încâlcescproblema. Nu vă mai străduiţi să-mi explicaţi modul (aşa cum l-aţiînţeles dvs.) de funcţionare al acestui tip de redresor, eu îl cunoscfoarte bine de câteva zeci de ani şi în cazul în care legile luiKirchhoff şi dezvoltarea în serie Fourier nu s-au schimbat peste noapteconsider corecte toate afirmaţiile pe care le-am făcut până acum.Fiindcă tot se apropie Paştile, cred că-mi datoraţi nu doar unul, cidoi miei.Glumesc, desigur. Editat Martie 22, 2016 de cristian_draghiescu

[vera]

Am pornit de la 2 scheme de redresare, sfaturi pt.optimizarea lor si am ajuns la faptul ca electronii sunt beti, nu trec pe zebra si se p--a impotriva vantului.

[bratueduard]

Citat aleatoriu:

1: In radioreceptoarele cu tuburi, se utilizeaza foarte des, schema de redresare cu priza mediana (fig. 1). (comentariu: foarte des, dar se foloseste si varianta fara priza mediana)

2: Amplificatoarele pe semiconductori, sunt alimentate la tensiuni mici si curenti mari, unele la tensiune dubla (+/-U). (comentariu: la tensiune dubla fata de CE? ca tot era vorba de tensiune mica si curent mare ?) 

3: In acest caz, problema riplului este si mai severa, deoarece curentii mari, necesita capacitati mari. O diferenta cat de mica a celor 2 tensiuni furnizate de transformator, conduce la marirea exagerata a condensatorilor de filtraj (curent foarte mare de incarcare). (comentariu: in anul domnului 2016, avem surse in comutatie care nu mai necesita capacitati asa mari ca odinioara ori "vremea lui Stalin)

4: Daca tensiunile sunt inegale, se obtine forma de unda din fig.6. In cazul bobinajului din fig. 7b, egalizarea tensiunilor se poate face numai scotand/adaugand spire, la ultima sectiune. (comentariu: asta este culmea relevantei logice legat de infasurarile inegale si compensarea lor).

- Realizez ca nu am lamurit nimic tehnic aici. (nici nu era necesar dealtfel)

- Dar sa folosim "azi" tuburile ca si referinta, o sa proiectam maine, telefoane de dimensiunea unui frigider.......... daca tot ne ghidam dupa cele afirmate in primul post.

Serios! au mai avansat componentele electronice din 1973 in "coace" si unii folosesc niste capsule FPGA (am auzit eu) care cica ar avea in interior ceva mii de tranzistori si sunt de dimensiunea unui capac de bere........

Si "acilea" se freaca motanu' in jurul prizei mediene si a diferentelor de tensiune.......

Stiti ca domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej nu mai lucreaza la Siguranta? (deoarece a murit acum vreo' 51 de ani.....)

 

Editat Martie 22, 2016 de bratueduard

[sesebe]

Mai nou efectul termic (Joule) depinde de timp ?

Sau v-aţi referit la căldura produsă prin efect Joule (şi atunci

într-adevăr mai intervine şi acel "delta t") ?

.......................................................................................................................

 

Te rog sa detaliezi putin ca eu nu inteleg care este diferenta intre cele doua marimi din frazele de mai sus, sau mai exact nu inteleg unde este greseala colegului @vera.

 

La o dioda curentul maxim este determinat de cele mai multe ori de temperatura maxima a jonctiunii, sau altfel spus curentul maxim este curentul la care temperatura jonctiunii atinge valoarea maxima acceptata.

 

Deci daca timpul de conductie se injumatateste atunci curentul maxim se dubleaza.

Sper ca esti de acord ca temperatura atinsa depinde de timpul de incalzire pt ca altfel nu am mai putea face mancare sau s-ar arde instantaneu mincarea....

 

Sa facem niste calcule:

imagine din: http://www.vishay.com/docs/88503/1n4001.pdf

 

Fig 7: pt un puls de 10ms Zth este egal cu 1°C/W 

 

Graficul din fig 4 este dat pina la ~18A unde Vdrop=1.8V iar puterea disipata este 18A*1.8V=32W ducind la un "rise" (crestere) de temperatura de 32°K pentru un Rht@10msec de 1°K/W

Daca intre pulsuri putem asigura racirea jonctiunii diodei cu minim 32°C,  atunci pt pulsuri de 10msec o astfel de dioda poate duce 18A!!!

Ar parea exagerat dar din calcule asa rezulta si atunci ne intoarcem si ne intrebam unde este greseala cind spunem ca putem redresa 2 A?

 

Ps: @vera este foarte salutara ideea ta de a explica redresoarele aici pe forum dar cred ca ar fi trebuit sa incepi  cu explicatiile simple necesare pt a fi inteles principiul de functionare la fiecare topologie in parte si abia apoi sa treci la chestiuni mai de finete. 

 

Uite mai sus un exemplu de cum te poti complica in calcule pe care putina lume le intelege si le cunoaste.

Editat Martie 22, 2016 de sesebe

[bratueduard]

Hai sa nu exageram.

Daca dumneavoastra reusesiti sa raciti o dioda/semiconductor cu macar -5 celsius in 10ms, primiti premiul Nobel pentru racire ori disipare termica ultrarapida.

Sa nu face-m confuzii vis-a-vis disiparea termica si sa nu ne "arunca-m" in latura teoretica.