Transformator de retea cu tole in "manta"

[flomar60]

Si calculul meu:

-sectiune bruta  12,9cmp

-sectiune neta (se ia in calcul)  12,9 x 0,95 = 12,25cmp

-nr. sp. /volt  =  1/ 4,44 x f x S x B = 1 / 4,44  x 50 x 0,001225 x 1 = 3,68sp./V...am luat inductia B=1T pt. ca spuneti ca aveti 2 calitati de tole...

- nr. sp. primar = 230 x 3,68 = 846 sp.

- nr. sp. secundar = 2 x 25 x 3,68 x 1,1 =  202 sp.....daca se bobineaza dublu 2 x 101 spire

.........................................................

-pt. primar nr. de sp. pe un strat  => 67 / 0,75 = 89,3 sp ...in realitate vor fi 85sp.....rezulta nr de straturi  846 / 85 = 10 straturi rotunjit....functie de indemanarea la bobinat puteti ajunge la un total de spire pe cele 10 straturi de 855 spire....la diferenta asta mica nu ar trebui corectie in secundar dar -pentru exactitate-se pot adauga 2 spire in secundar deci 204 spire in secundar....

-pt. secundar  nr.sp./strat => 67 /1.6 = 41,8 in realitate vor fi 39 spire/strat.....sau pt bobinaj dublu 2 x19 spire....

...mergem pe bobinaj cu fir dublu si atunci priza pt 2 x 12,5V va fi la  2 x 51 spire adica la jumatatea stratului nr.3 ....

...total straturi pt secundar 202 / 39 = 5,18 straturi...

Spatiul ocupat de primar in carcasa => 10 x 0,75 = 7,5mm ....cu corectie 1mm => 8,5mm ....cu izolatia intre straturi 1mm => 9,5mm....cu grosimea izolatiei dintre primar si secundar 0,5mm => 10mm spatiu ocupat de primar...

Spatiul ocupat de secundar => 1,6 x 6 = 9,6mm ...cu izolatia finala 10mm ...va incadrati cu brio in spatiul carcasei!....se mai poate incerca adaugarea unui secundar pt servicii cu sarma identica cu cea din primar dar dupa finalizarea secundarului de forta...

   Din punct de vedere al spatiului ocupat , ultimul strat al secundarului -stratul 6 - este incomplet si se poate continua bobinarea pana la completarea acestui strat fara repercursiuni asupra spatiului ramas....

 O idee despre cum puteti scoate priza secundarului de la stratul 3 fara sa realizati denivelari semnificative:

   Spor!

[vera]

@flomar60, daca pachetul era format dintr-un singur tip de tole, atunci Sef=k x S era corect. Cand sunt mai multe tipuri de tole (cu izolatii de grosimi diferite), formula este inexacta.

[flomar60]

Corect!  Dar....sunt putini cei care doresc neaparat determinarea ,separat ,pe calitati de tole...un compromis acceptabil este reducerea valorii inductiei luata in calcul atunci cind sunt tole de mai multe calitati...ceea ce am si facut la acest calcul , am luat B=10.000Gs....

...daca faceti comparatia cu traful meu , eu am avut Scalcul de 9,6cmp iar pt colegul viorelpicu Scalcul este 12,25cmp...dar numarul de spire din primar este aproximativ egal ,855sp la mine 846sp la colegul....

...estimez un curent de mers in gol de maxim 100mA,foarte posibil mai mic...asta in cazul cand utilizeaza rezultatele obtinute de mine...

....ma bazez , in afirmatia mea , pe faptul ca diametrul conductorului care va fi folosit in primar este mai mic decat la mine si ,de asemenea inductia este mai mica....

 Dar,daca colegul viorelpicu doreste sa optimizeze la sange acest traf atunci va trebui sa aleaga solutia sugerata de dvs....

     Spor!

[vera]

Nu este vorba numai de optimizare, ci de a face un lucru functional, cu materialele pe care le ai. In ac. caz, unele conditii/valori sunt impuse, nu cele rezultate din calcul.

In cazul de fata:

1-sunt 105 tole, cu grosimea de 0,35mm, de mai multe tipuri. Sef=11,025cmp (sectiunea pachetului de tole, fara izolatie, indoituri, urme de impuritati, etc.). Inductia se poate determina (economie de materiale, randament mare, etc.), sau se poate lua o valoare acoperitoare (cu unele riscuri si risipa de materiale)-valoarea la care a fost construit transformatorul, pe ac. pachet de tole-B=11378Gs;

2-sarma disponibila pt. primar-0,7(0,75)mmp, adica 0,945 din sectiunea necesara. Aici se face un compromis, care conduce la J, R si supratemperatura de functionare mai mari, randament mai mic;

3-sarma secundar 1,55(1,6)mm, in loc de 1,52mm, adica 1,04 din sectiunea necesara. Pierderile din secundar fiind mai mici, compenseaza partial pierderile din primar;

4-calculul necesarului de sarma, daca aveti cantitate limitata.

Editat August 21, 2016 de vera

[viorelpicu]

1) daca doriti tensiuni egale-perfect egale!-atunci bobinati secundarul cu fir dublu...

2) nu am vazut in posturile dvs de pana acum -sau nu am citit eu bine!-ca v-ati orientat catre bobinarea in galeti....daca ati fi specificat acest lucru , faceam proiectarea carcasei cu perete despartitor....

3) ati specificat diametrul conductorului fara izolatie...in realitate aveti 0,75mm in primar si 1,6mm in secundar...faceti calculul numarului de spire pe strat ca sa vedeti cum cade priza de 12,5V....

    exemplu- inaltimea carcasei,spatiu util de bobinat = 67mm =>  67 / 1,6 =41,8 spire pe strat...in realitate vor fi 38-maxim 39 spire pt. ca nu veti reusi sa faceti un bobinaj perfect....sau  67/0,75 = 89,3 spire/strat ...in realitate vor fi 85 spire pe strat....daca ,din calcul , ultimul strat de spire al primarului ramane incomplet , va sfatuiesc sa completati acel strat si sa refaceti calculul pt secundar....aveti 2 beneficii -un curent de mers in gol mai mic si posibilitatea bobinarii secundarului fara denivelari , care deranjaza foarte tare in procesul de bobinare...

...apoi grosimea totala a bobinajului primar ....presupunem ca sunt 10 straturi....teoretic este 7,5mm ....practic vor fi 9 mm sau mai mult si asta fara sa luam in calcul izolatia dintre straturi....care poate avea 1mm...apoi inca 0,5mm izolatia primar /secundar....si uite asa ajungeti la aprox 11mm ocupati de primar....din cei 21,5mm ai carcasei se poate conta pe 21mm...si va mai raman 10mm pt secundar....

....voi incerca si un calcul functie de timpul disponibil....urmati sfaturile colegului vera...

Salut @flomar 60,nu vreau tensiuni absolut egale(imi dau seama ca e mai greu sa bobinezi cu fir dublu la acest diametru),vreau tensiuni aproximativ egale.Daca in loc de 2x25Vca am 25V+24,5V dupa redresare si filtraj voi avea o diferenta de 0,5Vxradical din 2(adica o,5x1,41=0,7V,diferenta ce se poate recupera din stabilizator,nu?

Sigur ma preocupa si ideea lui @vera cu masurarea lui B functie de tipul de tola.Voi mai reveni pe masura ce avansez cat de cat cu problema.

Noroc si Spor!

Tolele ruginite sunt cu oxid. Celelalte nu-mi dau seama (poate o poza mai clara).

Daca mai ai carcasa veche, cu primarul pe ea, procedezi in felul urmator:

1-tolezi un nr. de tole, cat mai mare, de un singur tip;

2-alimentezi printr-un variac, cu tensiune crescatoare, pana ajungi la 70,80,90,100mA (si notezi tensiunile pt. ac. curenti);

3-vrei ca transformatorul tau, sa aiba curentul de mers in gol de (sa zicem) 80mA;

4-ai tensiunea la 80mA, nr. spire primar si calculezi B=100000000 x U/4,44 x50 x S x Np;

5-la fel procedezi si pt. celelalt tip de tole (faci in asa fel incat sa tolezi ac. nr. de tole, chiar daca unele sunt mai multe-diferenta o dai de-o parte);

8-Bech=105 x B1/n1+105 x B2/n2, unde:

B1-este inductia calculata pt n1 tole de primul tip;

B2-este inductia calculata pt. n2 tole de tipul 2.

105 este nr. total de tole de ambele tipuri.

Spor

PS-acum am citit mai atent postarea ta. Am inteles (poate gresesc) ca ai mai mult de 2 tipuri de tole. In ac. caz, determini B pt. tot pachetul (e mai usor si exact).

Salut @vera,pricep ce este VARIAC(variator de tensiune in curent alternativ),dar daca nu am cum pot sa ma descurc cu ceva improvizatii?In situatia expusa de tine cu tolarea cu tole diferite si cu 100-200 spire bobinate(pot urca mai mult nr.spire din conductorul recuperat din primar)cam la ce tensiuni si curenti ma pot astepta?Sper sa fiu clar in exprimare

Dupa tolare cu tolele de aceiasi calitate trebuie sa rigidizez tolele cu ceva,macar dielectric(lemn....etc)

[vera]

Daca nu ai variac (ai inteles bine), cam greu de facut determinarea.

O metoda, putin inexacta, este alimentarea in serie cu becuri de diferite puteri. Procedezi in felul urmator:

1-bobinezi cele 100-200sp, pe carcasa;

2-tolezi cu un nr. de tole, de o calitate;

3-alimentezi "transformatorul" de la retea, inseriat cu bec de 15W, apoi 25W, 40W si 60W;

4-la fiecare masuratoare, iti notezi curentul in circuit si tensiunea pe bec;

5-calculezi tensiunea pe bobina transformator (din triunghiul tensiunilor);

6-procedezi la fel si pt. celalalt tip de tole (neaparat nr. identic cu primul);

7-presupunand ca nr. cel mai mic de tole este 40, ai sectiunea=40 x 0,035 x 3=4,2cmp;

8-la ac. sectiune si 200sp, tensiunea pe bobina este (functie de calitatea tolei) in jur de 18,6V (U=4,44 x 50 x S x B x N/100000000);

9-calculezi B, pt. fiecare tip de tola, pt. tensiunile calculate (numai cele la care I este 80-100mA, cat o sa fie curentul de mers in gol, al noului trafo) si nr. de spire bobinat (pct. 5);

10-calculezi Bmed, cu care ulterior calculezi transformatorul.

Ca parere, este mult de munca/calcul, mai bine faci determinarea pt. tot pachetul de tole. Alta varianta este sa ramai la B=11400Gs, la cat a fost calculat transformatorul, de acel nene, care am inteles ca era meserias bun.

PS-cele 40 tole, le prinzi in 2 suruburi, izolate, pe diagonala. Campul creat de cele cateva spire, nu este asa de mare, incat sa puna probleme. Bazait tole=lucru mecanic=eroare masuratori.

Editat August 23, 2016 de vera

[viorelpicu]

Daca nu ai variac (ai inteles bine), cam greu de facut determinarea.

O metoda, putin inexacta, este alimentarea in serie cu becuri de diferite puteri. Procedezi in felul urmator:

1-bobinezi cele 100-200sp, pe carcasa;

2-tolezi cu un nr. de tole, de o calitate;

3-alimentezi "transformatorul" de la retea, inseriat cu bec de 15W, apoi 25W, 40W si 60W;

4-la fiecare masuratoare, iti notezi curentul in circuit si tensiunea pe bec;

5-calculezi tensiunea pe bobina transformator (din triunghiul tensiunilor);

6-procedezi la fel si pt. celalalt tip de tole (neaparat nr. identic cu primul);

7-presupunand ca nr. cel mai mic de tole este 40, ai sectiunea=40 x 0,035 x 3=4,2cmp;

8-la ac. sectiune si 200sp, tensiunea pe bobina este (functie de calitatea tolei) in jur de 18,6V (U=4,44 x 50 x S x B x N/100000000);

9-calculezi B, pt. fiecare tip de tola, pt. tensiunile calculate (numai cele la care I este 80-100mA, cat o sa fie curentul de mers in gol, al noului trafo) si nr. de spire bobinat (pct. 5);

10-calculezi Bmed, cu care ulterior calculezi transformatorul.

Ca parere, este mult de munca/calcul, mai bine faci determinarea pt. tot pachetul de tole. Alta varianta este sa ramai la B=11400Gs, la cat a fost calculat transformatorul, de acel nene, care am inteles ca era meserias bun.

PS-cele 40 tole, le prinzi in 2 suruburi, izolate, pe diagonala. Campul creat de cele cateva spire, nu este asa de mare, incat sa puna probleme. Bazait tole=lucru mecanic=eroare masuratori.

Salut @Vera,cu ce se izoleaza suruburile de strangere a tolelor?Nu am renuntat la ideea de a determina B pentru fiecare tip de tole (2 tipuri).Am bobinat pe carcasa fostului trafo 250sp./0,55mm(recuperata din fostul primar al transformatorului initial).Inteleg ca pt.fiecare tip de tole(2 feluri)trebuie sa determin ce tensiune se cere la acelasi curent prin bobina,nu?

Revin functie de rezultate

[flomar60]

Suruburile se izoleaza fata de pachetul de tole cu tub de preșpan(cine are!),hartie, varniș,tub termocontractabil,etc...

eu folosesc tub termocontractabil....este rapid,eficient si rezistent...de asemenea , șaibe izolatoare intre piulițe si pachetul de tole...

...de multe ori pachetul de tole are imperfecțiuni de prelucrare și gaura pe care intră șurubul este parțial obturată...atunci se folosește un surub cu un diametru mai mic,izolat de asemenea și acesta....

[viorelpicu]

Salutare tuturor!

Pentru @Vera si @Flomar60.

 

Revin la transformatorul meu comentat mai sus.Deci vechiul trafo a avut urmatorii parametri:

 -nr.tole 105 buc.

-nr.spire in primar 790.

-curent de mers in gol= 67mA

-rezistenta primar = 10 ohmi

 

Pe vechea carcasa am bobinat 250 spire cu conductor de 0,5mm,apoi am tolat 45 tole cu oxid,le-am strans cu cele 4 suruburi si bridele laterale dar fara izolarea suruburilor(voi face si asta).

Am alimentat bobinajul dintr-un trafo care are mai multe tensiuni de iesire si am obtinut urmatoarele date:

U(v) 13.5   15.6   17.7   19.7   22.0   26,0

 

I(mA) 51 60 73 88   111 165

 

Pentru un curent de de cca.80 mA am luat tensiunea de 19V.Calculand B(T)=10000xU/4,44x50xSxn (unde S=4.725 cmp si n=250sp) am obtinut val.de 0,725 T.

S=45x3x0,035=4,725 cmp.

Revenind la formula lui @Vera   Bech=105xB1/n1+105xB2/n2 unde 105 este nr.total de tole,B1 si B2 inductiile obtinute pentru cele 2 tipuri de tole,n1=n2 = nr.de tole=45,am calculat doar primul termen al expresiei si imi iese o valoare de 1,69 T.Daca al doilea termen al expresiei ar fi 0 (lucru imposibil)si as avea totusi o inductie(B)destul de f.buna????

Unde gresesc eu??

 

Voi face determinari si pt.cel de-al doilea tip de tole,in aceleasi conditii.

Multumesc celor ce ma ajuta in aceasta problema

Editat Septembrie 21, 2016 de viorelpicu

[vera]

Daca ai datele vechi, ce rost are sa faci alte masuratori?Din ce dai tu, 790sp, Upo=220V/Ipo=67mA (cred ca a fost calculat pe ac. U) si 105 tole/0,35mm (Sef=105 x 0,035 x 3= 11,025cmp) ai:B=220 x 10000000/4,44 x 50 x 790 x 11,025=11378Gs-tolele sunt f bune.PS-undeva este o eroare. Daca cele spuse de tine si masurate sunt corecte, trebuia sa ai 67mA la aprox 70V (790sp/220V=3,591sp/V si 250sp/3,591sp/V=69,62V).

Editat Septembrie 21, 2016 de vera