Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Am nevoie de doua kit-uri de amplificator clasa d 1kw


Postări Recomandate

Expertii aia care stiu tot, au lucrat asa ceva si vorbesc in cunostiinta de cauza, comparativ cu altii care doar scriu...Ba chiar au si reparat citeva, si clase d si clase i (BCA).Studiaza atent topologia de lucru la BCA si vei intelege.La clasa d prin constructie etajul final este asemanator cu o AB, tot push pull, tot diode antiparalel pe trz finali, clasa D are deadtime exact opus biasului la AB, eficienta mai mare se datoreaza faptului ca tranzistorii la clasa d lucreaza in regim de full on full off, nu ca la clasa AB, rezistenta variabila...Repet studiaza atent principiul de functionare, si configuratia trz comutatori si a diodelor separatoare la aceasta clasa de functionare.Intrebare intrebatoare:De cind energia reactiva data de difuzor este mai puternica decit energia sursei de alimentare?Sau de cind tensiunea electromotoare data de bobina difuzorului este mai mare decit cea trimisa de amplificator? Ce impedanta de iesire are o clasa d si ce impedanta are bobina mobila a difuzorului? Cum separa clasa d energia activa din Vcc rails fata de cea reactiva?Astept lamuriri.

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 120
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Nitica documentare, compara te rog configuratia si topologja la BCA versus clasa d. Ce se intimpla cu energia stocata in bobinele Lp si Ln cind comutatoarele Sp si Sn se deschid, adica mosfeturile comutatoare sint in starea off si pe bobina difuzorului avem tensiune invers electromotoare? Care este rolul diodelor inafara de separare cind sint in conductie directa? Cumva redresare recuperare?Ma gindesc sa concep un smps pe acest principiu...

Link spre comentariu

Tare asta... interleaved unde, cind ambele mos-uri sint simultan ori off ori on...Ccm? In idle curentii prin bobine sint egali dar opusi ca tensiune deci la iesire avem ZERO. Obtinerea de curent respectiv tensiune la iesire se poate face prin debalansarea duty cycle scazi din partea pozitiva x% pe care il adaugi la partea negativa aceiasi x%, pentru iesire pozitiva si invers pentru negativa. La clasa I nu exista crossconduction nici macar in clipping pentru ca ambii sint On si Off exact in acelasi timp.

Link spre comentariu

Nu crown au inventat amplificatoarele iar daca tu nu stii nimit altceva inafara de crown ....imi pare rau dar eu nu mai comentez aici.

Am facut masuratori cu echipamente performante la un amplificator in clasa D si puterea consumata a fost mai mica decit puterea livrata sarcinii...este vorba de putere activa si putere reactiva, ceva ce nu toata lumea vrea sa accepte ca exista.

 

Eu nu am sa mai comentez aici, poti sa spui ce vrei Leco dar pe mine nu ai sa ma convingi de contrariu.

Link spre comentariu

Adica ai masurat amplificatoare perpetuum mobile... Cool!Cit aveau randament, 130%?La clasa d apare fenomenul de pumping rails din cauza bobinei de iesire, asta nu are nicio treaba cu "recuperarea" energiei reactive produsa de incinta.Mai zici ca ai testat clasa d pe echipamente super...Poate explici si de ce la clasa d legata in punte (bridge) nu mai apare efectul de pumping rails...Oare din cauza ca sint 2 bobine pe iesire si semnal defazat 180 grade?

Link spre comentariu

Tare asta... interleaved unde, cind ambele mos-uri sint simultan ori off ori on...Ccm? In idle curentii prin bobine sint egali dar opusi ca tensiune deci la iesire avem ZERO. Obtinerea de curent respectiv tensiune la iesire se poate face orin debalansarea duty cycle scazi din partea pozitiva x% pe care il adaugi la partea negativa,pentru iesire pozitiva ei invers pentru negativa. La clasa I nu exista crossconduction nici macar in clipping.

Citeste ce ai atasat , scrie clar ca este interleaved si ccm , dar sa lasam crown si ce fac ei ca aici vorbim de clasa d cu irs2092. Deci ce se intampla cu energia reactiva din difuzor?

Editat de Alin Alin
Link spre comentariu

Posted Image

D-le miticamy o sa imi cer scuze in avans daca voi parea insolent insa nu tot ce circula pe net constituie lege universala.

Oricum ati da-o, clasa D este un soi de regulator buck sincron, am mai spus asta in trecut si am si demonstrat prin niste simulari detaliate pe o intrare pe blogul meu, structura etajului final o confirma. Adica un amplificator este tot o sursa in comutatie chiar daca mai sofisticata la partea de control, si nu cunosc sa existe surse in comutatie cu randament supraunitar.

Adica nu se recupereaza nimic, este doar un mit audiofil, probabil pentru o promovare fortata a clasei D.

 

"Smecheria" este ca o anumita tensiune Vca, inseamna o cu totul alta continua, si ca puterea trafurilor este exprimata in VA, un traf cu 35Vca si 5A, are 175VA, insa dupa redresare si filtrare suficienta, traful ofera minim 45Vcc tot la 5A ( sarma pentru curentul ala e dimensionata ), deci 225W.

Link spre comentariu

Alin daca ar fi sa iti raspund la intrebarea ta as face o analogie-intrebare ce ar suna asa:Clasa ab se incinge pentru ca disipa energia reactiva a boxei, sau pentru ca tranzistorii finali lucreaza ca niste rezistente variabile? Indiferent ce energie comanda activa sau reactiva...

Link spre comentariu

Sesebe daca citesti la figura 11 spune 2 chestii distincte despre voltage pumping effect: efectul de pumping se datoreaza energiei inmagazinate in inductorul de la iesire. Si ca "usually the power suplly has NO WAY to absorb coming back energy from the load". Banuiesc ca intelegi traducerea...Sorry ca trebuie sa spun dar nu cred ca intelegi exact cum functioneaza o clasa d, d'apoi o clasa i.Nu vreau sa se interpreteze a jignire dar nu am auzit pina acum de amplificator sau orice altceva cu randament supraunitar decit din ce ai scris mai devreme ca ai masurat o putere mai mica consumata fata de ce a avut la iesire...

Link spre comentariu

Sesebe pai tu tocmai imi confirmi teoria cu acel document:

 

AN-1071
www.irf.com
5
Analogy to a Synchronous Buck Converter
A simple analogy can be made between a Class
D amplifier and a synchronous buck converter.
The topologies are essentially the same as can
be seen below in fig 4.

 

Apoi formele de unda indicate acolo sunt la fel cu ce am aratat pe articolul meu, deci exceptand efectul ala ( pe care eu il consider parazitic ), nu vad unde gresesc astfel incat condescendenta ta sa fie justificata, dar asa esti tu, pentru ca nu-i prima oara cand arati o astfel de atitudine. Ala este un efect parazit datorat configuratiei dar nu inseamna ca ofera energie suplimentara pentru amplificator. Dovada este puntea intreaga, unde acel fenomen dispare, prin urmare, ideea ca si anume clasa D prin definitie ofera randament supraunitar este gresita si eu asta sustin, iar documentul ala nu face decat sa-mi intareasca afirmatiile.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări