Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Aparat sudura rusesc


mihaighe

Postări Recomandate

Am vazut pe un site de vanzari un transformator rusesc care in poze pare sa fie bobinat pe 2 coloane dar are si o bobine peste ambele coloane ,si parca se vad si ceva diode de redresare.E posibil asa cava ca bobina de filtraj sa fie bobinata peste intreg transformatorul?

Stie cineva ceva ?.

 

post-187186-0-04778300-1456689321_thumb.jpg

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 11
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • cipcirip

    3

  • mihaighe

    3

  • validae

    2

  • GEO 53 BN

    2

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Asa cred si eu ,oare merge si la un traf de genul china de 100A .

Validae-poti detaila unde ai vazut si cum mergea aceasta solutie ,eventual pareri.

Editat de mihaighe
Link spre comentariu

Nu le-am văzut mergând, dar am văzut ocazional acest tip de construcţie pentru filtraj la aparate ruseşti, se elimină practic un miez suplimentar pentru drossel-ul de filtraj.Poate dl. Emil Matei să vă ajute cu o părere mai avizată, dânsul are o experienţă mai mare cu aşa ceva.

Link spre comentariu

Salut; pana acum vreo 10 ani am construit cateva zeci de trafo sudura similare cu acesta. Practic transformatorul avea 4 bobine secundare identice, din care 2 se legau in serie, formand secundarul si celelalte 2 se legau ,,antiserie``, reprezentand socul de filtraj.

Link spre comentariu

Salut; pana acum vreo 10 ani am construit cateva zeci de trafo sudura similare cu acesta. Practic transformatorul avea 4 bobine secundare identice, din care 2 se legau in serie, formand secundarul si celelalte 2 se legau ,,antiserie``, reprezentand socul de filtraj.

Sa inteleg ca doua  bobine din secundar erau legate in serie.  Celelalte bobine, cum erau legate in ''antiserie'' ca nu inteleg? Pe fiecare din cele doua bobine secundare se mai inseria cite o bobina(din cele doua ramase) la care se legau cablurile? Sau cum?  Fa,te rog, o schema ca sa ma ''luminez''. Poate ca ceilalti colegi inteleg  despre ce-i vorba,dar,eu unul, nu pricep, nici sa ma tai.

Link spre comentariu

Salut,2 bobine formau secundarul iar celelalte formau droselul, fiind inseriate astfel încît tensiunea pe seria formată era 0. Droselul se leagă după puntea redresoare.

Link spre comentariu

Acum am inteles(cred). Iesirile bobinelor secundare se leaga la puntea redresoare, iar celelalte bobine se leaga  dupa puntea redresoare. Bunnnn!. Bobinele se leaga ,una pe  + puntii iar cealalta pe - puntii? Nu prea inteleg cum vine ''tensiunea pe seria formata 0''. Explica te rog.

Link spre comentariu

E o chestie similara cu un secundar bobinat cu fir dublu pentru tensiuni simetrice....se leaga 2 capete impreuna -aceasta legatura fiind zero- si pe capete avem tensiune dubla....daca gresim firele , la capetele bobinajului nu avem tensiune....aceasta este legatura antiserie....

Link spre comentariu

Salut; pana acum vreo 10 ani am construit cateva zeci de trafo sudura similare cu acesta. Practic transformatorul avea 4 bobine secundare identice, din care 2 se legau in serie, formand secundarul si celelalte 2 se legau ,,antiserie``, reprezentand socul de filtraj.

Bine bine dar in poza se vede clar miez cu 2 coloane bobinat iar bobina de soc este peste tot miezul ,ca cuprinde ambele coloane .Tu cum bobinai bobina ? pe coloana peste celelalte infasurari sau cum?

Un desen de mana ar fi bun,stima Mihai.

Poate stie cineva o teorie sa ceva exemple pe undeva pe net.

Link spre comentariu

Eu am inteles cam asa:http://i68.tinypic.com/vyb052Dezavantajul este ca cele 2 bobine ocupa loc mult, cu consecintele de rigoare-marirea circuitului magnetic (nu luam in calcul reluctanta) care inseamna mai mult Fe, deci greutate mult mai mare.Schema cu bobina peste cele 2 juguri, are ca dezavantaje, izolatie intarita in dreptul primarului si racirea mai proasta a transformatorului.Nu stiu cat de eficace sunt aceste variante.Parerea mea, tot varianta cu bobina separata este mai avantajoasa.

Editat de vera
Link spre comentariu

Salut, schema prezentata mai sus e corecta.Transformatoarele produse erau doar pe tole I, cu 2 juguri, primarul fiind divizat si asezat intre infasurarile de forta(secundar/soc). Reglajul curentului se facea pe prize in primar, infasurarile fiind identice 0-90-100-110-120v, comutare prin cheie.  Din pacate nu am nici unul la indemana pentru foto...

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări