Vizitator Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 Pai ce viteza are un lampar? Link spre comentariu
hpavictor Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 Constructiv , viteza e limitată in principal de caracteristicile transformatorului de ieșire .Cu îngăduință , se obține maxim 15V / microsecundă și timp de creștere de 5 microsecunde , în cazul unor transformatoare de o calitate excepțională .Desigur , există și o exceptie , adica o anumita categorie de amplificatoare cu lămpi fără transformatoare ( OTL ) dar nu se folosesc în mod obișnuit , din motive specifice de electrosecuritate etc .Nici alea nu prea strălucesc la SR , sunt comparabile cu cele Solid State din clasa medie . Link spre comentariu
Blacksmith Postat Februarie 16, 2016 Autor Partajează Postat Februarie 16, 2016 Fara conzi si cu bobina pe iesire de 0,5u (care e destul de buna) SR-ul este de 70V/us iar margiinea de faza de 70 grade. Iti convine ? Link spre comentariu
franzm Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 I-am scos de tot conzii de 22p din compensarea VAS si merge si fara ei. Am crescut biasul pana la 200mA si nici o oscilatie. Am bagat muzica, la fel. Mai am sa-l testez cu dreptunghiular... Tema de cercetare: Fara condensatorii din compensare, eliminati rezistoarele din colectoarele Q9/Q10, odata prin scurtcircuitare si odata prin legarea colectoarelor la colectoarele VAS. Preferabil sa încercati mai întâi în mediu virtual (simulator). Link spre comentariu
sesebe Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 Hai Dudikoff doar nu vrei sa deturnez acum topicul ca sa discutam dece e buna o viteza mai mare sau dece nu-i necesara. 7,1V/µsec (valoarea data de tine eu nu am verificat) este pentru reproducerea fara probleme (atenuare) a unui ton pur de 20KHz (nu stiu daca pt frecventa asta a fost calculata valoarea). Din pacate muzica nu este formata dintr-un ton pur ci dintr-un amestec de sunete impreuna cu armonicele lor. Daca vrem sa reproducem simultan mai multe sunete, sa zicem 5 tonuri pure din zona 10KHz - 20KHz, atunci slew-rate-ul necesar este suma slew-rate-urilor necesate pt reproducerea la fiecare din cele 5 tonuri pure. Binenteles ca depinde si de faza la fiecare dintre ele si la cum se compun in faza sau nu, dar maximum necesar si suficient este suma de mai sus. Bun o sa spuneti ca nu ai amplitudini mari la acele frecvente, asa e si de asta poti sa reproduci muzica la o calitate rezonabila chiar si cu un amplificator lent. Daca te apuci si faci calculele ai sa vezi ca pe masura ce adaugi tonuri suplimentare, necesarul de SLEW-RATE creste. Schema e stabilă cu aceste piese, la schimbarea trz cu altele, e posibil să fie nevoie de acei cond. Viteza cu orice preţ nu e mai importantă ca stabilitatea, că doar nu-l pui la întrecere cu lămpile. Nu prea inteleg Zal ce vrei sa spui. Lampile au slew-rate intrisec mare, dar dupa ce adaugi in ecuatie si traful de iesire, slew-rateul rezultat este foarte mic comparativ cu un SS de calitate si cu toate astea suna foarte bine. Uite aici s-a discutat putin pe tema slew-rate-ului la tuburi. Am spus ca si eu sint interesat de acest amplificator daca in urma a ceva modificari se apropie slew-rateul de 100V/µsec. De ce vreau eu 100V/µsec este o alta discutie si nu se cade sa o purtam aici. Puteti considera ca este un moft de-al meu si atit. Nu cred ca se cade sa deviem discutia. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 Testul asta l-am facut asa... sa vad daca are margine de faza buna (si sa vada si Raimond ). Eu am fost destul de clar sper... nu s-a pus problema de margine de faza insuficienta in niciun moment mai ales ca din prima simulare a ta parea sa aibe o rezerva de 120 de grade(daca mai retin bine). De altfel am si specificat ca nu ma refeream la stabilitatea Nyquist. Eu vorbeam despre elementele parazite care pot sa apara in realitate functie de tipicul fiecarei piese, de specificul fiecarui cablaj, etc... elemente parazite care sunt foarte greu de stapanit si intuit cand apar. Acestea pot crea mai multi poli sau zerouri in bode plot care induc instabilitate , mai ales la fenomene tranzitorii. Deasemenea acestia pot sa apara functie de tipul sarcinii de la iesire si valoarea ei. Pentru a contracara aceste tendinte naturale, se creaza un pol dominant Miller , constituit din acel condensator de 22pF in cazul tau. Cu cat este mai mare acel condensator cu atat acest pol va fi mai dominant asupra celorlalte si amplificatorul este mai stabil. Deasemenea are si rolul de a anula tendinta fireasca a amplificatorului de a fi un receptor , il desensibilizeaza. Eu sper din toata inima ca vorbim aceeasi limba si sunt inteles exact in ceea ce spun. Inteleg ca doresti sa iti urmezi calea, sa experimentezi in felul tau si sa redescoperi pe propria piele ce s-a tot descoperit si redescoperit de-a lungul vremii. Tocmai din acest motiv n-am mai intervenit si n-o sa mai intervin , am dorit doar sa lamuresc , daca mai era cazul, ceea ce am spus initial. O zi buna. Link spre comentariu
zal Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 Poate reuşeşte cineva să demonstreze cu cartea-n mînă că ampliful nu poate funcţiona, aş aplauda din toată inima. Link spre comentariu
Blacksmith Postat Februarie 16, 2016 Autor Partajează Postat Februarie 16, 2016 (editat) Tema de cercetare: Fara condensatorii din compensare, eliminati rezistoarele din colectoarele Q9/Q10, odata prin scurtcircuitare si odata prin legarea colectoarelor la colectoarele VAS. Preferabil sa încercati mai întâi în mediu virtual (simulator). Pai de ce sa scot rezistentele alea ? Rolul lor e foarte important acolo. E un fel de protectie pt VAS. Limiteaza curentul in clipping ca sa ai un clipping frumos, elegant, cat de cat... Sesebe, multumesc pt explicatie. Uite ca p-asta n-o stiam. Editat Februarie 16, 2016 de Dudikoff Link spre comentariu
zal Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 Mai ţii minte cînd ţi-am spus că nu e bine să prezinţi o realizare pe forum? Link spre comentariu
sk24bpo Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 (editat) Dudikoff nu-ti fa griji, fa un test simulat de IMD la 19Khz+20Khz in raport de 1:1 la jumatate din putere si vezi in FFT cum stai. Pentru puterea pe care o poate debita amplificatorul SR-ul este ultra-suficient pe muzica. Asta este una dintre cele mai mici griji pe care trebuie sa le ai. Un SR de 100V/us deja devine riscant si te arunca in alte belele. Editat Februarie 16, 2016 de RaimondAudio Link spre comentariu
sesebe Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 (editat) Eu de fapt il vreau mai sus, undeva pe la 400-500V/µsec dar am zis sa nu exagerez.... Scuze de offtopic, nu am spus ca ampliful are un SR prea mic, valoarea de mai sus de 70V/µsec este mai mult decit suficienta, eu am spus numai ca sint interesat (sa cumpar si eu un set de placi cu SMD-uri) daca ar avea un SR mare. PS: Dudikoff cind masori SR, masuratoarea se face fara filtrul de intrare si fara bobina/filtrul de iesire pt ca altfel nu faci altceva decit sa masori SR la acele filtre nu la amplificator. Deci ampliful are acum 70V/µsec ? Nu-i rau, nu-i rau deloc. Editat Februarie 16, 2016 de sesebe Link spre comentariu
Blacksmith Postat Februarie 16, 2016 Autor Partajează Postat Februarie 16, 2016 (editat) Eu am masurat pana acum cu filtre de intrare si de iesire. Nu, are 24V/us pt ca nu il las fara conzi la VAS. Cine vrea poate sa nu-i puna si are 70V/us. Fara conzi si fara filtre are SR de 96V/us. Cu conzi de 22p si fara filtre 31V/us. Editat Februarie 16, 2016 de Dudikoff Link spre comentariu
hpavictor Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 Care este timpul de creștere de la minim la maxim de excursie cu semnal dreptunghiular la 10 KHz ? Link spre comentariu
Blacksmith Postat Februarie 16, 2016 Autor Partajează Postat Februarie 16, 2016 1,6 us (cu valorile din schema). Link spre comentariu
sk24bpo Postat Februarie 16, 2016 Partajează Postat Februarie 16, 2016 Foarte important este ca treapta este aproape perfecta. Incearca sa faci aceeasi simulare cu dreptunghiular si fara sarcina, cu iesirea in gol. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum