Ce putere scot din acest traf

[zal]

Parcă se ''demonstrase'' pe forum că puterea unui traf nu e legată de secţiunea miezului, acesta poate avea şi 1mm2 şi se transferă kW.

[Tomsa Cosmin]

Si atunci cum sa aflu puterea...Adica ce vrei sa zici prin afirmația de mai sus ?

[JBC]

Daca desfaci primarul nu m-ai reusesti sa-l bobinezi!Ti-am spus sa-l bagi in priza si sa vezi cat scoate,apoi putem vorbi de bobinarea secundarului.

[gauss]

Eu am bobinat toroidale " de retea " . Manual ... E drept , nu e o fericire ... Totusi , daca miezul e " mare " , se usureaza sarcina . Spire ( mai ) putine , sarma ( mai ) groasa ...

Editat Ianuarie 18, 2016 de gauss

[Vizitator]

Parcă se ''demonstrase'' pe forum că puterea unui traf nu e legată de secţiunea miezului, acesta poate avea şi 1mm2 şi se transferă kW.

Cea mai jenanta "stramba" din partea unui "greu"/veteran cu 16600 posturi, o jignire nemeritata la adresa unor colegi. Nimeni nu a afirmat asa ceva. A fost un duel nefericit al surzilor care s-a terminat in coada de peste ca multe alte subiecte.

Chiar eu am spus ca o formula de tipul P=S^2 poate induce ideea unei limitari a puterii data de sectiune. Si apoi am dat exemplul bobinarii cu supraconductor (teoretic) sau cu aur/ argint in care s-ar observa o marire evidenta a puterii.

Avand pierderi atat in miez cat si in cupru nu ar avea sens o proiectare in care sa fie o diferenta mare intre cele 2 puteri disipate. Pierderi mici in miez ar duce la un numar mare de spire, deci conductori mai subtiri ce duc la pierderi mai in cupru. Pierderi mici in cupru ar insemna spire putine si groase ce ar conduce la o crestere a curentului de magnetizare si o crestere deci a pierderilor in miez.

Geometria miezului are la randul ei un cuvant de spus in gasirea acestui optim de disipatie. Si este logic sa ajungem la o putere optima de exploatare corespunzatoare unei sectiuni a miezului. Dar vorbim de o optimizare a unui construct si nu de limitarea puterii data de sectiune, limitare in sensul unei greutati maxime suportate de un fir dupa care acesta se rupe. Daca depasim puterea ceruta unui traf dupa calculul functie de sectiune miezul nu va pati mai nimic in schimb sarma de bobinaj si izolatia sant conduse spre supraincalzire, deci intrerupere sau aprindere. Am patit-o personal cand foloseam ca traf separator unul de la un magnetofon URSS care insa avea o infasurare de vreo 40-60V cu sarma foarte subtire. Cat timp faceam depanarea rapid, de fapt il foloseam numai pt forma de unda in primarul surselor TV, totul era ok. Intro zi l-am uitat in sarcina cand am servit masa si nu am fost departe de un incendiu.

Deci miezul nu limiteaza puterea intrinsec ci prin geometria si materialul lui va duce la un construct optimizat la o anumita putere de iesire.

Bascalia cu 1mm^2 si kw vehiculati nu se sustine tocmai pt ca la sectiuni mici este nevoie de spire multe, la puteri mari este nevoie de curenti/ sectiuni mari si deci nu poate exista acea geometrie care sa impace cererile antagonice. Plus ca daca se va forta in sensul experimentului lui Flomar se va ajunge la un flux de scapari inacceptabil.

Asa ca nu este decat o glumita de gradinita a cuiva care trebuie sa depaseasca un record de postari.

Am uitat un document: http://www.emie.ugal.ro/ee/cap.5_final_07.02.07.pdf

Editat Ianuarie 18, 2016 de Vizitator

[QQme]

Corect spus si demonstrat,una este un experiment singular,cu costuri f. mari si alta e repetarea in milioane de examplare, cuprul este de 30 ori mai scump decat fierul.. la cupru caracteristicile fiind batute in cuie, ramane fierul,si atunci in ultimii 50 ani  au aparut tole cu graunti orientati si trf. toroidali, la o putere data reducandu-se si sect. necesara si cuprul.

[Tomsa Cosmin]

Corect spus si demonstrat,una este un experiment singular,cu costuri f. mari si alta e repetarea in milioane de examplare, cuprul este de 30 ori mai scump decat fierul.. la cupru caracteristicile fiind batute in cuie, ramane fierul,si atunci in ultimii 50 ani  au aparut tole cu graunti orientati si trf. toroidali, la o putere data reducandu-se si sect. necesara si cuprul.

Dragi colegi l-am luat,si sunt 2 straturi de sarma

Poze

[JBC]

Si secundarul unde e?Lasa primarul asa ca se vede ca este bobinat de fabrica.

Editat Ianuarie 18, 2016 de JBC

[Tomsa Cosmin]

Secundarul l.am dat jos sa masor exact dimensiunea miezului fara primar. Dimensiuni aproximative fara primar H=6.8 ,D=8.2,d=3.2cm

[JBC]

Secundarul l.am dat jos sa masor exact dimensiunea miezului fara primar. Dimensiuni aproximative fara primar H=6.8 ,D=8.2,d=3.2cm

Si ai numarat cate spire au fost in secundar?

[Tomsa Cosmin]

252525

[zal]

Colegul miticamy a înţeles greşit, băteam apropo către alte persoane, care asemeni Inchiziţiei, sar ca arse dacă conteşti ceva în care au ajuns să creadă, chiar şi în urma unui singur şi irepetabil experiment făcut de un terţ. Ceva asemănător cu free energy.

Dacă ar fi aşa, nu s-ar mai construi trafo cît casa ptr puteri mari.

..............

Tomsa Cosmin, De ce nu ai verificat întîi ce tensiune aveai pe acel secundar, ca să afli nr de spire/volt din secundar, ăla calculat de fabricant? Acum trebuie să bîjbîi refăcînd calcule după calcule.

[Tomsa Cosmin]

Colegul miticamy a înţeles greşit, băteam apropo către alte persoane, care asemeni Inchiziţiei, sar ca arse dacă conteşti ceva în care au ajuns să creadă, chiar şi în urma unui singur şi irepetabil experiment făcut de un terţ. Ceva asemănător cu free energy.

Dacă ar fi aşa, nu s-ar mai construi trafo cît casa ptr puteri mari.

..............

Tomsa Cosmin, De ce nu ai verificat întîi ce tensiune aveai pe acel secundar, ca să afli nr de spire/volt din secundar, ăla calculat de fabricant? Acum trebuie să bîjbîi refăcînd calcule după calcule.

intre 12.8 si 13v

[zal]

Bun, acum afli nr de sp/Vsec şi-ţi calculezi nr total, iar ptr curent, te orientezi după curentul suportat, să zicem la o densitate normală de 3A/mm2, a sîrmelor fostului secundar. Adică U x I (VA) să nu depăşească pe cea iniţială. Nu mai trebuie să calculezi nimic la miez.

Editat Ianuarie 18, 2016 de zal

[JBC]

O sa-ti  m-ai explic o data!

Calculare primar la un transformator toroidal:

I=P÷U

P=Puterea transf.

U=Voltaj 220V-230V

Exemplu: 250W/220V=1.4A

I=1.4A

Acum calculam densitatea curentului in firul de cupru.Pentru aceasta luam 2.5A/mm²,pentru a optine rezultatul in mm.

S1=I÷2.5A

S1=(1.4Amp)÷(2.5Amp/mm² )Atunci Amp cu Amp cade si ramane mm² 

S1=0.56

Acum calculam diametru firului de cupru:

d=√(S1 ÷ π x (4)

d= √(0.56mm² ÷ 3.1416 x (4) = 0,7 mm

Acum ca avem diametrul firului calculam cu o formula(folosita de vecinii nostri ...chinezi)

N= 10, E+4 / (4.44 x F x B x S) 

N=numarul de spire pe volt

Unde avem:10, E+4 = Este 10  la a 4

EMF=4.44 unde EMF este o constanta(pentru acei care nu cunosc)

F=Frecventa 50HZ sau 60HZ

S= Se optine din [( DE - DI) / 2] x h= cm² Asta o explic acum:

Exemplul transf.ce il ai tu:

 S= [( 8.2cm - 3.2cm) / 2] x 6.8cm= 17cm²

Luam urmatoarea ecuatie de la shaolini care se numeste WO

W0= 4.5 x 10 / (B x S) 4.50 este un factor B= 1.4 ce este un flux de saturatie al nucleului.Atunci avem:

W0= 45/ (1.4 x 14)

W0= 45/ 19.6 

W0= 2.29 spire/V

Acum putem calcula numarul de spire pentru primar pentru 220V si 50HZ

N=220V x W0

N=220V x 2.29 spire/V

N=505 spire in primar

Aceasta este valabila si pentru calculul secundarului:

Sec=24 x W0

Sec=24 x 2.29 spire/V

Sec= 55 spire

Rog colegii sa ma scuze daca am gresit ceva! 

Editat Ianuarie 18, 2016 de JBC